Cuvîntul Nou, octombrie 1985 (Anul 18, nr. 4253-4279)

1985-10-01 / nr. 4253

Proletari din toate tarife.uniti va­l ­an al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţean­­ANUL XVIII, NR. 4253, MARŢI, 1 OCTOMBRIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI Un ultim efort pentru încheierea semănatului griului! Săptămîna pe care o par­curgem, constituie, fără îndo­ială, una din cele mai încăr­cate din actuala campanie a­­gricolă de toamnă, în ce pri­veşte volumul lucrărilor care trebuie executate de oamenii muncii din agricultura judeţu­lui nostru. Două din aceste lu­crări, recoltatul cartofilor şi semănatul griului trebuie în­cheiate în cel mai scurt timp. In ce priveşte prima lucrare, această fusese efectuată pînă duminică seara pe 95 la sută din suprafaţa cultivată. La ni­vel de judeţ în total mai ră­măseseră de recoltat doar 500 de hectare cu cartofi, aflate aproape în întregime în C.U. A.S.C. Cernat şi Sînzieni. In C.U.A.S.C. Ozun recoltatul car­tofilor fusese deja încheiat, iar în C.U.A.S.C. Bodoc şi Bo­­roşneu Mare existau toate condiţiile să se încheie în cursul zilei de ieri. Ţinînd seama de dotarea tehnică şi de forţele umane mobilizate în cooperativele a­­gricole de producţie din C.U. A.S.C. Cernat şi Sînzieni, re­coltatul cartofilor poate fi şi trebuie încheiat şi aici, în 1­2 zile, în toate consiliile unice a­­groindustriale cultivatoare de cartofi, dar mai cu seanţă în C.U.A.S.C. Cernat şi Sînzieni trebuie să se acţioneze energic pentru lichidarea grabnică a stocurilor de cartofi de pe cîmp, eliberîndu-se cu priori­tate terenurile prevăzute a fi însămînţate cu grîu. Este bine A. GOLCIU (Continuare în pag. 2-3) ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI Activitate productivă intensă, rodnică, eficientă De astăzi am păşit în ulti­mul trimestru al anului, pe­rioadă hotărîtoare pentru ceea ce unităţile productive din toate sectoarele economiei co­­văsnene şi-au propus să înfăpt­­­tuiască. S-a intrat în ■ linie­­dreaptă, cum se spune, aşa că e firesc ca producătorii de bu­nuri materiale să-şi pună pro­blema, acum cînd­­mai e timp pentru a îndrepta ce e de în­dreptat, cum încheie acest in­terval, cu rezultate, cu ce a­­cumulări pentru că, se știe, dip modul cum punem punct­­ului 1985 depinde bilanţul întregul cincinal, depinde startul în 1986, start care în­seamnă trecerea la înfăptuirea obiectivelor economice stabili­te de Congresul al XlII-lea al partidului. Vorbind de­ realizări, trebuie­­să spunem că multe dintre u­­­nităţile economice au reuşit să marcheze în cele nouă luni care au trecut de la începutul anului plusuri la majoritatea capitolelor activităţii desfăşu­rate. Ne gîndim, spre exem­plu, la întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, la I.A.M.E Sfîntu Gheorghe, la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, la întreprinde­rea de Ţigarete, I.I. Cărnii şi întreprinderea Viei şi Vinului, toate din Sfîntu Gheorghe, care şi-au creat un avans no­tabil în înfăptuirea sarcinilor înscrise pe agenda de lucru şi au mari şanse de a încheia anul cu realizări superioare prevederilor planului. Sigur, rezultatele obţinute nu au peste tot consistenţa aşteptată. Rămînerile în Urmă, localiza­te îndeosebi la Schela de Fo­raj şi Brigada de Producţie Petrolieră, ambele din Ghelin- N. VIECEANU (Continuare în pag. 2—3) înnoirea şi reproiectarea produselor Multe şi felurite sunt pro­blemele trecute pe agenda de lucru a comitetului de par­tid şi a conducerii Cooperati­vei Meşteşugăreşti „Arta Populară“ din întorsura Bu­zăului. Dintre acestea, aşa cum avea să-mi spună pre­şedintele cooperativei, tovară­şul Constantin Lambrino, în­noirea şi reproiectarea produ­selor ocupă alături de proble­ma calităţii, un loc important în activitatea unităţii. Şi spre argumentare mi s-a dat un e­­xemplu edificator : la contrac­tările din toamna acestui an, peste 60 la sută din produsele cooperativei ce vor fi prezen­tate beneficiarilor, vor fi pro­duse noi şi reproiectate. „Ce se urmăreşte prin această ac­tivitate ?“ „In primul rînd valorificarea unor noi elemen­te de artă populară descoperi­te în zonă, în cusături, con­fecţii artizanale­­şi ţesături pentru împodobirea interioare­lor. Apoi, introducerea cu mai mult curaj a unor înlocuitori ai firelor de bumbac şi de lină, precum şi ai unor ţesă- IOAN NEGULICI (Continuara tn pag 2-3) de la Ghelinţa. Pentru simplul este, fără îndoială, şi sufletul, motiv că însăşi munca şi via­ puţin la vorbă cum sînt mai­ca lor nu sint oarecare, împîn­ toţi cei care scormonesc în zite de locuri şi întîmplări măruntaiele dealurilor Ghelin­­comune, banale, ţei. CARNET DE REPORTER Avarie la sondă ! Printre altele, aflu de o în­­tîmplare petrecută nu demult. Era In noaptea de 20 septem­brie, la sonda 290. Aflu şi de numele şefului de atelier Toader Alexandrescu. Peste mai puţin de un ceas îl c­unosc personal. Un bărbat înalt, privirea deschisă aşa cu cum îi" O neglijenţă a sondorului şef de la sonda 290, o neaten­ţie la manevrarea macaralei de foraj, care a izbit cu pute­re geamblacul, a provocat ava­rii grave, făcînd imposibilă continuarea forajului. Reme­dierea nu era o treabă simplă, greu de făcut şi mai­­greu de recuperat timpul pierdut, timp care ar­ fi redus mult şi vite­za de înaintare şi realizarea planului şi cîştigurile oame­nilor. In aceste condiţii, a fost a­­nunţat Toader Alexandrescu, care i-a luat cu el pe cei mai buni, adică pe­­şeful de echipă Ştefan Avădunei, pe lăcătuşii montatori Aurel Mircea, Con­stantin Botezatu, Gheorghe Oha .şi Gheorghe Calfă. S-a lucrat în forţă, din zori şi pînă noaptea. .­Am avut noroc zice Toader Alexandrescu -n-a plouat. Da­că ploua nu ne mai descur­cam aşa de repede. Le-am dat DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2­ 3) N­u trebuie să te străduieşti prea mult pentru a a­­fla întîmplări deosebite din munca şi viaţa sondorilor Din noua arhitectură a municipiului Sfîntu Gheorghe f­oto: GERGELY BÉL­A IN LUMINA HOTĂRÎRILOR CONGRESULUI CONSI­LIILOR POPULARE Deputatul - prezenţă activă în viaţa circumscripţiilor electorale Celui care vine pentru pri­ma dată în Sfîntu Gheorghe oraşul nostru îi apare frumos, civilizat şi modern, aşa cum sînt sute de alte localităţi în­floritoare în patria noastră în aceşti ani binecuvîntaţi ai ce­lei mai strălucite ere din istoria patriei noastre, ani străluminaţi de gîndul lumi­nos şi fapta îndrăzneaţă ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii. Pen­tru cel care cunoaşte localita­tea de mai multă vreme — nu prea multă, zece-cincisprezece ani — schimbările sunt mai mult decit evidente şi ele poartă pecetea muncii, dă­ruirii, idealului, de a face lo­cul în care trăim, mereu mai GHEORGHE POPIŢA (Continuare in pag. 2—3) liBllOTEST JUDETEAN — * . . __SF. GHEORGHI Telefon 1 . La festivalul inter­jude­ţean al cineamatorilor „Toamm­­na la Voroneţ", membrii ci­­neclubului ‘Atelier 16" al Ca­sei de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, invitaţi în calitate de laureaţi ai edi­ţiei a V-a a Festivalului na­ţional ,,Cîntarea României“, au obţinut premiul II cu fil­mul „Geneza“. Documentarul a fost realizat după un scena­riu semnat de V. Roşia, în regia lui V. Popescu. „ Joi, 3 octom­brie a.c., la ora 17, are loc şedinţa de con­­stituir­e a cursului de depana­re radio-tv., cerc iniţiat şi or­ganizat de Casa de Cultură a Sinidicatelor. Intîlnirea va avea loc la sediul instituţiei, piaţa Gábor Ár­on, nr. 1. 0 Azi, 1 octombrie la o­­ra 16, la sediul Casei Mu­nicipale de Cultură din Sfîn­tu Gr­eor­ghe va avea loc des­chiderea festivă a anului de studiu 1985/1986 în cadrul U­­niversităţii cultural-ştiinţifice, urmată de şedinţele de consti­tuire a cursurilor practice cu profil: ghid turistic, foto şi balet pentr­u copii.­­ Miercuri, 2 octombrie, o­­ra 17, la Casa de Cultură a (Continuare în pag. 2-3) i­nform­ații­­ * * r■

Next