Cuvîntul Nou, octombrie 1985 (Anul 18, nr. 4253-4279)
1985-10-01 / nr. 4253
Proletari din toate tarife.uniti val an al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţeanANUL XVIII, NR. 4253, MARŢI, 1 OCTOMBRIE, 1985 4 PAGINI, 50 BANI Un ultim efort pentru încheierea semănatului griului! Săptămîna pe care o parcurgem, constituie, fără îndoială, una din cele mai încărcate din actuala campanie agricolă de toamnă, în ce priveşte volumul lucrărilor care trebuie executate de oamenii muncii din agricultura judeţului nostru. Două din aceste lucrări, recoltatul cartofilor şi semănatul griului trebuie încheiate în cel mai scurt timp. In ce priveşte prima lucrare, această fusese efectuată pînă duminică seara pe 95 la sută din suprafaţa cultivată. La nivel de judeţ în total mai rămăseseră de recoltat doar 500 de hectare cu cartofi, aflate aproape în întregime în C.U. A.S.C. Cernat şi Sînzieni. In C.U.A.S.C. Ozun recoltatul cartofilor fusese deja încheiat, iar în C.U.A.S.C. Bodoc şi Boroşneu Mare existau toate condiţiile să se încheie în cursul zilei de ieri. Ţinînd seama de dotarea tehnică şi de forţele umane mobilizate în cooperativele agricole de producţie din C.U. A.S.C. Cernat şi Sînzieni, recoltatul cartofilor poate fi şi trebuie încheiat şi aici, în 12 zile, în toate consiliile unice agroindustriale cultivatoare de cartofi, dar mai cu seanţă în C.U.A.S.C. Cernat şi Sînzieni trebuie să se acţioneze energic pentru lichidarea grabnică a stocurilor de cartofi de pe cîmp, eliberîndu-se cu prioritate terenurile prevăzute a fi însămînţate cu grîu. Este bine A. GOLCIU (Continuare în pag. 2-3) ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI Activitate productivă intensă, rodnică, eficientă De astăzi am păşit în ultimul trimestru al anului, perioadă hotărîtoare pentru ceea ce unităţile productive din toate sectoarele economiei covăsnene şi-au propus să înfăpttuiască. S-a intrat în ■ liniedreaptă, cum se spune, aşa că e firesc ca producătorii de bunuri materiale să-şi pună problema, acum cîndmai e timp pentru a îndrepta ce e de îndreptat, cum încheie acest interval, cu rezultate, cu ce acumulări pentru că, se știe, dip modul cum punem punctului 1985 depinde bilanţul întregul cincinal, depinde startul în 1986, start care înseamnă trecerea la înfăptuirea obiectivelor economice stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului. Vorbind de realizări, trebuiesă spunem că multe dintre unităţile economice au reuşit să marcheze în cele nouă luni care au trecut de la începutul anului plusuri la majoritatea capitolelor activităţii desfăşurate. Ne gîndim, spre exemplu, la întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, la I.A.M.E Sfîntu Gheorghe, la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, la întreprinderea de Ţigarete, I.I. Cărnii şi întreprinderea Viei şi Vinului, toate din Sfîntu Gheorghe, care şi-au creat un avans notabil în înfăptuirea sarcinilor înscrise pe agenda de lucru şi au mari şanse de a încheia anul cu realizări superioare prevederilor planului. Sigur, rezultatele obţinute nu au peste tot consistenţa aşteptată. Rămînerile în Urmă, localizate îndeosebi la Schela de Foraj şi Brigada de Producţie Petrolieră, ambele din Ghelin- N. VIECEANU (Continuare în pag. 2—3) înnoirea şi reproiectarea produselor Multe şi felurite sunt problemele trecute pe agenda de lucru a comitetului de partid şi a conducerii Cooperativei Meşteşugăreşti „Arta Populară“ din întorsura Buzăului. Dintre acestea, aşa cum avea să-mi spună preşedintele cooperativei, tovarăşul Constantin Lambrino, înnoirea şi reproiectarea produselor ocupă alături de problema calităţii, un loc important în activitatea unităţii. Şi spre argumentare mi s-a dat un exemplu edificator : la contractările din toamna acestui an, peste 60 la sută din produsele cooperativei ce vor fi prezentate beneficiarilor, vor fi produse noi şi reproiectate. „Ce se urmăreşte prin această activitate ?“ „In primul rînd valorificarea unor noi elemente de artă populară descoperite în zonă, în cusături, confecţii artizanaleşi ţesături pentru împodobirea interioarelor. Apoi, introducerea cu mai mult curaj a unor înlocuitori ai firelor de bumbac şi de lină, precum şi ai unor ţesă- IOAN NEGULICI (Continuara tn pag 2-3) de la Ghelinţa. Pentru simplul este, fără îndoială, şi sufletul, motiv că însăşi munca şi via puţin la vorbă cum sînt maica lor nu sint oarecare, împîn toţi cei care scormonesc în zite de locuri şi întîmplări măruntaiele dealurilor Ghelincomune, banale, ţei. CARNET DE REPORTER Avarie la sondă ! Printre altele, aflu de o întîmplare petrecută nu demult. Era In noaptea de 20 septembrie, la sonda 290. Aflu şi de numele şefului de atelier Toader Alexandrescu. Peste mai puţin de un ceas îl cunosc personal. Un bărbat înalt, privirea deschisă aşa cu cum îi" O neglijenţă a sondorului şef de la sonda 290, o neatenţie la manevrarea macaralei de foraj, care a izbit cu putere geamblacul, a provocat avarii grave, făcînd imposibilă continuarea forajului. Remedierea nu era o treabă simplă, greu de făcut şi maigreu de recuperat timpul pierdut, timp care ar fi redus mult şi viteza de înaintare şi realizarea planului şi cîştigurile oamenilor. In aceste condiţii, a fost anunţat Toader Alexandrescu, care i-a luat cu el pe cei mai buni, adică peşeful de echipă Ştefan Avădunei, pe lăcătuşii montatori Aurel Mircea, Constantin Botezatu, Gheorghe Oha .şi Gheorghe Calfă. S-a lucrat în forţă, din zori şi pînă noaptea. .Am avut noroc zice Toader Alexandrescu -n-a plouat. Dacă ploua nu ne mai descurcam aşa de repede. Le-am dat DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2 3) Nu trebuie să te străduieşti prea mult pentru a afla întîmplări deosebite din munca şi viaţa sondorilor Din noua arhitectură a municipiului Sfîntu Gheorghe foto: GERGELY BÉLA IN LUMINA HOTĂRÎRILOR CONGRESULUI CONSILIILOR POPULARE Deputatul - prezenţă activă în viaţa circumscripţiilor electorale Celui care vine pentru prima dată în Sfîntu Gheorghe oraşul nostru îi apare frumos, civilizat şi modern, aşa cum sînt sute de alte localităţi înfloritoare în patria noastră în aceşti ani binecuvîntaţi ai celei mai strălucite ere din istoria patriei noastre, ani străluminaţi de gîndul luminos şi fapta îndrăzneaţă ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii. Pentru cel care cunoaşte localitatea de mai multă vreme — nu prea multă, zece-cincisprezece ani — schimbările sunt mai mult decit evidente şi ele poartă pecetea muncii, dăruirii, idealului, de a face locul în care trăim, mereu mai GHEORGHE POPIŢA (Continuare in pag. 2—3) liBllOTEST JUDETEAN — * . . __SF. GHEORGHI Telefon 1 . La festivalul interjudeţean al cineamatorilor „Toammna la Voroneţ", membrii cineclubului ‘Atelier 16" al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, invitaţi în calitate de laureaţi ai ediţiei a V-a a Festivalului naţional ,,Cîntarea României“, au obţinut premiul II cu filmul „Geneza“. Documentarul a fost realizat după un scenariu semnat de V. Roşia, în regia lui V. Popescu. „ Joi, 3 octombrie a.c., la ora 17, are loc şedinţa de constituire a cursului de depanare radio-tv., cerc iniţiat şi organizat de Casa de Cultură a Sinidicatelor. Intîlnirea va avea loc la sediul instituţiei, piaţa Gábor Áron, nr. 1. 0 Azi, 1 octombrie la ora 16, la sediul Casei Municipale de Cultură din Sfîntu Greorghe va avea loc deschiderea festivă a anului de studiu 1985/1986 în cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice, urmată de şedinţele de constituire a cursurilor practice cu profil: ghid turistic, foto şi balet pentru copii. Miercuri, 2 octombrie, ora 17, la Casa de Cultură a (Continuare în pag. 2-3) informații * * r■