Cuvîntul Nou, aprilie 1986 (Anul 19, nr. 4407-4432)

1986-04-01 / nr. 4407

ANUL XIX, NR. 4407 Să edificăm o lume mai dreaptă şi mai bună, să apărăm dreptul popoarelor la pace, la viaţă, la existenţă liberă şi demnă VOINŢA DE PACE ŞI ÎNŢELEGERE A FIECĂRUIA DINTRE NOI Vibrantele îndemnuri la apărarea păcii, a vieţii pe Pămînt adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tutu­ror şefilor de state, guvernelor, popoarelor lumii cu prilejul importantei cuvîntări ros­tite la încheierea lucrărilor Plenarei Consi­liului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, exprimă voinţa de pace a fiecăruia dintre noi, fiind, în acelaşi timp, un real suport acţiunilor pentru apărarea pă­cii care se desfăşoară pe toate meridianele lumii. Marile probleme cu care se confrun­tă astăzi omenirea nu pot lăsa indiferentă nici o conştiinţă, nici o inimă omenească, pentru că nu ne poate fi indiferent viitorul nostru şi al copiilor noştri, însăşi viaţa lor pe această planetă pe care generaţii şi gene­raţii au muncit şi s-au jertfit în numele pă­cii, progresului, bunăstării şi fericirii. De a-a­ceea consider că generoasele idealuri de pa­ce înscrise în Declaraţia—Apel a F.D.U.S. adresată partidelor şi organizaţiilor demo­cratice, guvernelor, tuturor popoarelor din ţările europene, din S.U.A. şi Canada, expri­mă în modul cel mai elocvent sentimentele noastre în legătură cu această problemă, in­­suflîndu-ne încredere şi speranţă pe drumul pe care l-am ales şi pe care vom merge, strîns uniţi, pînă la victoria finală a for­ţelor păcii şi progresului pe Planetă. Vom ac­ţiona, în consecinţă, cu toată hotărîrea în acest An Internaţional al Păcii în vederea curmării pericolului unei catastrofe nuclea­re, pentru a se pune capăt politicii de înar­mare şi pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare. Este nedrept ca viaţa noastră, viaţa întregii Planete să atirne de o apăsare pe buton, care ar însemna, de fapt, începutul sfîrşitului. SZERBULY ANDRAS, muncitor tipograf, subunitatea Sfîntu Gh­eorghe O VIBRANTĂ CHEMARE Cuvîntarea pe care tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidu­lui, preşedintele României a rostit-o în cadrul recentei Plenare a Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. DECLARAŢIA-APEL a F.D.U.S. din Repu­blica Socialistă România adresată partidelor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tu­turor popoarelor din ţările europene, din Statele Unite ale Americii şi Canada, de pe alte continente, au reprezentat şi pentru noi, locuitorii comunei Barcani, asemenea între­gului nostru popor, o vibrantă chemare la pace, la raţiune, acum, pînă încă nu este prea tîrziu. Noua iniţiativă de pace inspirată din concepţia profund umanistă a ilustrului nos­tru conducător se înscrie ca o contribuţie va­loroasă a ţării noastre în cadrul Anului In­ternaţional al Păcii, reprezentînd o nouă mărturie a vocaţiei umaniste a poporului nostru, a preşedintelui României socialiste, ale cărui demersuri în direcţia soluţionării pe cale paşnică a tuturor diferendelor sunt bine cunoscute şi apreciate în lumea întreagă. Aşa după cum se arăta în cuvintare, Anul Internaţional al Păcii nu trebuie să rămînă doar un an de declaraţii şi proclamaţii, care oricît ar fi de frumoase nu vor putea schim­ba cursul periculos al evenimentelor ! E ne­cesar să se ajungă la acţiuni concrete, reale în direcţia opririi cursei înarmărilor. Fie­care dintre noi doreşte cu ardoare pacea, vrea să trăiască în linişte, feriţi de coşmarul unui nou război. De aceea, ne exprimăm de­plina adeziune şi susţinem cu tărie noua iniţiativă de pace a României. Vom face tot ceea ce depinde de noi, pentru ca politica în­ţeleaptă, pătrunsă de realism şi clarviziune a ţării noastre, a preşedintelui ei, să fie tradusă în fapt, spre binele şi fericirea noas­tră, a tuturor ! GHEORGHE BACIU, primarul comunei Barcani Achiziţionarea cartofilor din populaţiei C­ETĂŢENI! Valorificaţi surplusul de cartofi prin unităţile C.P.A.D.M . care acordă preţuri avantajoase ! Con­travaloarea cartofilor predaţi se acordă imediat, se asigură sacii necesari, ca şi transportul la bazele de preluare ! In toate localităţile judeţu­lui, continuă achiziţiona­ra surplusului de cartofi din gos­podăriile populaţiei. Achizi­ţionarea cartofilor, după cum am mai precizat, se face prin unităţile cooperativelor de producţie, achiziţii şi desface­re a mărfurilor, la cele 12 centre special amenajate pe rampele C.F.R. Bodor, Ozun, Moacşa, Brateş, Tirgu Secu­iesc, Sînzieni, întorsura Bu­zăului, Boroşneu Mare, Bara­­olt, Covasna, Breţcu şi Sfin­­tu Gh­eorghe. Evidenţiem, în mod deose­bit, faptul că pînă în prezent cele mai mari cantităţi de cartofi au fost preluate de la locuitorii comunei Sînzieni, gospodăriile Cetăţenii din această localita­te au înţeles avantajele valo­rificării cartofilor prin C.P.A. D.M., care acordă preţuri a­­vantajoase, asigurînd, totoda­tă, sacii necesari, suportînd şi costul transportului la bazele de preluare­ Şi în alte comu­ne, cum ar fi, de pildă, Turia şi Catalina, rezultatele la a­­chiziţiile de Cartofi s-ar fi pu­tut ridica la nivelul cerinţe­lor dacă transportul ar fi fost organizat în cele mai bune condiţii- Considerăm necesar ca unităţile cooperaţiei de consum să închirieze atelaje cu care să se transporte car­tofii din gospodăriile popu­laţiei la centrele de preluare Ar fi o măsură judicioasă, ca­re ar conduce la mărirea rit­mului de preluare a cartofi­lor. (D.T.) în imagine, un aspect de la centrul de preluare a cartofi­lor din Sînzieni. Menţionăm că transportul cartofilor se face cu atelajele, preluarea este bine organizată, iar ex­pedierea cartofilor la beneficiari se face cu operativitate. Foto: GERGELY BÉLA (Urisar) din pat 1) lea al partidului au ilustrat, prin impresionante mărturii, că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a redat naţiunii române vi­goarea şi intensa trăire crea­toare, patosul revoluţionar, patriotic, cutezanţa şi încre­derea în viitorul socialist şi comunist al patriei. Poporul român datorează tovarăşului Nicolae Ceauşescu faptul că trăieşte, azi, într-o ţară mo­dernă, adine ancorată în re­voluţia progresului tehnico­­ştiinţific contemporan, în care industria, agricultura, ştiinţa, învăţămîntul, toate celelalte domenii ale vieţii economico­­sociale cunosc o dezvoltare fără precedent, în care se a­­firmă puternic democraţia so­cialistă, umanismul revoluţio­nar, în care omul muncii îşi manifestă plenar personalita­tea, într-o ţară independentă, suverană, care se bucură de prestigiu pe toate meridiane­le globului. In noua etapă deschisă de Congresul al XIII-lea, spiritul creator al naţiunii noastre a­­pare ca un proces de ample acumulări a ceea ce evoluţia noastră economico-socială are mai durabil, mai reprezenta­tiv, de continuitate a ceea ce reprezintă ideal peren, aspira­ţie legitimă, năzuinţă seculară a poporului român. In anii actualului cincinal vor avea loc mari transformări calitati­ve, într-o epocă de tot mai puternică afirmare a celei de a doua revoluţii industriale, ca­re pune în ecuaţii noi evolu­ţia forţelor de producţie ale societăţii noastre. Poporul nostru priveşte încrezător spre viitor avînd certitudinea ei stă în puterea sa să înscrie noi izbînzi în noua istorie a patriei. Această fermă voinţă de a merge neabătut înainte este temeinic susţinută de con­vingerea că există o bază trai­nic clădită prin neîntrerupte eforturi de creaţie materială sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aniversarea, în mai anul a­­cesta, a 65 de ani de la fău­rirea Partidului Comunist Ro­mân reprezintă o măreaţă sărbătoare a poporului, un mi­nunat prilej pentru întreaga noastră­­ naţiune de a aduce un profund omagiu conducă­torului partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, celui care — regîndind într-o viziune u­­nitară şi­ ştiinţifică întreg pro­cesul edificării noii societăţi — a deschis noi orizonturi creatoare măreţei opere con­structive ce se desfăşoară in România. O măreaţă sărbătoare a poporului Ciliții — putere şi forţa (Urmare din pag 1) măsură a forţei de tracţiune animala, pentru creşterea efec­tivelor de animale de muncă. Iată, mai exact, ce spun aces­te programe speciale: din volu­mul total al transporturilor a­gricole circa 20 la sută se va efectua cu animale, iar din transporturile fermelor zooteh­nice intre 60 si, 100 la sută. Se vor folosi, aşadar, animalele (cu deosebire caii de munca) pentru transportul furajelor, al gunoiului, paielor, seminţelor, îngrăşămintelor etc. Caii revin în actualitate, deci, nu numai prin frumuseţea şi inteligenţa lor, ci şi prin pu­tere şi forţă. Executarea tuturor lucrărilor (Urmnare din pag .'• întocmește în colaborare cu secţiile de mecanizare, acesta fiind riguros respectat. In mod deosebit, la întocmirea pro­gramului de lucru săptămînal se are în vedere evitarea de­plasării în gol a tractoarelor, continuitatea lucrărilor pînă cînd este însămânţată o parce­lă şi folosirea agregatelor com­plexe, toate acestea conducted la reducerea consumului de carburanţi, în fermele întreprinderii A­­gricole de Stat Sfîntu Gheor­­gh­e, ORDINUL DE LUCRU, pe baza căruia îşi desfăşoară activitatea mecanizatorii, a de­venit un instrument curent de organizare a muncii. Impor­tant este că pe lingă carac­teristicile tehnice ale lucrări­lor în ordinul de lucru se menţionează şi normele de consum, pe care bază se face şi decontarea motorinei. O altă cale eficientă de re-** ,ducere a consumului de car­buranţi este şi reglarea cores­punzătoare a tractoarelor şi maşinilor agricole. Pentru a e­­vita staţionarea tractoarelor şi maşinilor agricole, in unităţi­le din cadrul C.U.A.S.C. Cer­nat, secţiile de mecanizi­­e sunt dotate cu ateliere mobi­le, astfel că eventualele defec­ţiuni sunt înlăturate cu opera­tivitate. Zilnic se urmăreşte încadrarea în consumurile nor­mate, iar în cazul depăşirii acestora se iau măsuri de re­glare a tractoarelor. In această perioadă, în uni­tăţile agricole trebuie să se transporte pe câmp mari can­tităţi de sămînţă şi îngrăşă­minte chimice. Este necesar ca transportul acestora să se facă numai cu atelajele, eco­­nomisindu-se şi pe această cale carburanţi. Aşa se pro­cedează în cooperativele agri­cole de producţie din Brateş, Cernat, Tîrgu Secuiesc etc., unde s-a reuşit să se obţină rezultate dintre cele mai bu­ne. M VF 20,00 T tualitatea Învăţămîi dat la ce perspecti Film arti,­ducţie a Premieră Telejurnă Sfîntu I DUBLA i ! sovietic, î 16, 18, 20; ■ — film p­e rele 10, li­­­gu Secui ns I film S­,. I 10, 16, 18. : TORI A: rI I RAT — f culori, ori Să apă de In anii au fost c: cetăţeni s­i tiţi de pri 1 în pădure I acesteia ş­i du-] april [ fel cu­­­tă nepr ! pădurea. ! unor astfi sabile nu j incendiu de păcVo.,, cetăţeni, t le „uitate' nunţat po re au int gerea vogi re amonir , în luna jenţa uno, apară în i­ţului ince cendii car durile diri s-a Intimi nelor Vali­lău şi O, care au aj tale de p acasă, lăs: nesuprave, torită vite din localii proună cu focul nu . Arderea, trebuie “şi prezenţă­­ şi mijlonc sare şi ca loc numai cat toate credinţat c focare nes în acest pundere o la­re şi co agricole, c cute aceşti ganizat şi măsurilor cend­iilor. Lt. col. IV de la a jude MICA Pierdut pe numele berată de se Tractoa zăului. Dei

Next