Cuvîntul Nou, octombrie 1986 (Anul 19, nr. 4563-4589)

1986-10-01 / nr. 4563

in ultimul trimestru din primul an al cincinalului Activitate intensă, bine organizată și condusă Intrăm astăzi, în ultimul trimestru al anului, perioadă hotărîtoare pentru ceea ce unităţile producătoare din toate sectoarele economiei şi-au propus să înfăptuiască. Intrînd în linie dreaptă, cum se spune, e firesc ca producătorii de bunuri materiale să-şi pună problema, acum cînd mai e timp, pentru a îndrepta ceea ce e de îndreptat, cum încheie acest interval, cu ce rezultate, cu ce acumulări, pentru că, să nu uităm, de modul cum încheiem anul 1986, depinde startul în 1987, start care înseamnă amplificarea eforturilor pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Vorbind de realizări, trebuie să spunem că multe dintre unităţile industriale covăsnene au izbutit să marcheze in cele nouă luni care au trecut de la începutul acestui an plusuri la majoritatea capitolelor activităţii desfăşurate. Ne gindim la întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, la I.A.M.E., întreprinderea de Morarit şi Panificaţie şi întreprinderea de Nutreţuri Combinate din Sfintu Gheorghe, la întreprinderea Mecanică, întreprinderea de Confecţii şi întreprinderea de Izolatori Electrici de Joasă Tensiune din Tîrgu Secuiesc, care şi-au creat un avans confortabil în înfăptuirea sarcinilor înscrise (en agenda de lucru şi au mari şanse de a încheia anul cu rezultate superioare. Sigur, nu toţi cei ce vin în contact cu producţia au reuşit să se achite de obligaţiile ce le revin. Rămînerile în urmă, localizate mai ales la Brigada de Producţie Petrolieră nr. 8 din Ghelinţa, I.M.A.S.A., întreprinderea pentru Prelucrarea Maselor Plastice şi Ir. Laptelui din Sfintu Gheorghe, la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc şi întreprinderea de Spirt şi Amidon din Qzun, la produse cum sunt cele de mecanică fină, mașini-unelte de prelucrat metale prin așchiere, articole din folie de polietilenă sau mobilier din lemn, pot fi însă recuperate. In această idee, trebuie ca producătorii de bunuri materiale să învestească, așa cum s-a indicat la Congresul al III-lea al Oamenilor Muncii, un plus de efort pentru aducerea la zi a realizărilor, pentru crearea celor mai bune condiţii de desfăşurare a activităţii. Important e, spunem noi, să se aibă în vedere îndeosebi aspectele legate de aprovizionarea locurilor de muncă cu materiile prime şi materialele de care producţia are nevoie, să se asigure o bună gospodărire a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, să fie eliminate deficienţele ce mai persistă în munca de conducere şi organizare şi să se insiste in privind N. VILCEANU (Continuare în pag. a 3) Proletar! din toate tarile, uniţi vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XIX, NR. 4563, MIERCURI, 1 OCTOMBRIE, 1986 4 PAGINI, 50 BANI Idei şi orientări fundamentale subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul Oamenilor Muncii Calitatea — problema numărul unu a fiecărui colectiv de muncă Reprezentantă de seamă a industriei electrotehnice româneşti, întreprinderea de Aparataj şi Motoare Electrice din Sfintu Gheorghe dispune la această oră de maşini-unelte şi instalaţii de înaltă ţinută tehnică. Spre edificare, vă prezentăm un aspect din cadrul secţiei pieselor de mare capacitate. I.F.E.T.: accent pe creşterea nivelului calitativ al produselor Pornind de la Hotărîrea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la intensificarea acţiunilor şi măsurilor tehnico-organizatorice şi politice în vederea înfăptuirii Programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, muncitorii, maiştrii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport din Tîrgu Secuiesc acţionează în vederea realizării unor sortimente în măsură să satisfacă pretenţiile beneficiarilor, a unor sortimente care să se menţină în sfera de interes a pieţelor externe de desfacere, toate acestea pe fondul unor largi preocupări pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, pentru asigurarea unei profunde manifestări a spiritului gospodăresc. De altfel, calitatea figurează printre obiectivele prioritare ale forestierilor, creșterii ei subordonîndu-i-se o bună parte din eforturile întreprinse, eforturi care, mi se spune, dau roadele aşteptate. — Că aşa este, ne spune subinginera Uszkay Magdolna, şefa compartimentului C.T.C. al întreprinderii, ne-o dovedeşte creşterea planului valoric al produselor de caliiătate superioară, creştere cifrată la aproape 2 milioane lei în intervalul ianuarie-august. Şi încă ceva: în cele opt luni care au trecut de la începutul acestui an, sarcinile privind creşterea calităţii unor produse, cum sunt cheresteaua de fag, de răşinoase, de stejar, precum şi de alte specii, au fost depăşite, în medie, cu 2 la sută. — Aveţi, văd, un cuprinzător program de acţiune, un program care explică, cred, semnificativii paşi înainte făcuţi de I.F.E.T. în domeniul calităţii produselor. — Da. Măsurile pe care el le cuprinde vizează, deopotrivă, creşterea calităţii întregii game sortimentale a produselor întreprinderii şi îmbunătăţirea activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului C.T.C., al sectoarelor de exploatare şi secţiilor de industrializare a lemnului. . . — Sigur, asupra calităţii şi-au pus amprenta, în pici- Nicolae STOLVN (Continuare in pag. a 3-a) BISLIoTECA JUDETIANA — CS —‘*F. GHEORGHE Se impune o mai bună colaborare între şcoli şi I.J.R.V.M.R. Ne-am deplasat, miercuri, 24 septembrie a.c., prin mai multe unităţi şcolare în intenţia de a vedea cum sunt îndeplinite angajamentele economice ale unităţilor de pionieri şi, mai ales, ca să găsim explicaţiile existenţei unor stocuri de materiale refolosibile: fier vechi, hîrtie şi deşeuri textile. In municipiul Sfintu Gheorghe facem un prim popas la Şcoala generală nr. 1, care are în stoc 1000 kg de hîrtie. Discutăm cu profesorii Ioan Gîrjoi (director) şi Valentina Dumitraşcu (comandanta unităţii de pionieri, nou venită aici) şi aflăm că se procedează la reportarea şi depozitarea întregului stoc într-o sală de clasă şi că, în aceeaşi zi, cei de la I.J.R.V.M.R. vor fi prezenţi pentru a prelua stocul respectiv. De ce nu s-a făcut pînă acuma acest lucru veţi afla la „capitolul“ concluzii. La Şcoala generală nr. 7, profesoară Forro Edith ne asigură că în cel mult 4 zile, cele 200 kg de hîrtie aflate în stoc vor lua drumul întreprinderii achizitoare. Ca şi dincolo se lucra şi acum la sortarea unor manuale ieşite din uz, a unor caiete de teze etc. Profesoara Line Eva (directoradjunct la Liceul Industrial nr. 2) ne spune două cifre : 75.730 lei plan şi 73.500 realizat in privinţa angajamentului economic al şcolii. Ne mai spune, de asemenea, ca deşi predate din luna mai la I.C.R.A., o sumedenie de ambalaje din sticlă (valoarea depăşind 1.000 lei), suma n-a fost încă virată în contul unităţii şcolare. In lipsa comandantului unităţii de pionieri şi director-adjunct Kraigero Ştefan, şi a tovarăşului Para Andrei, plecaţi cu unele treburi la Sfintu Gheorghe, directorul şcolii din Valea Crişului, Deak Fogarassi Andrei ştie foarte vag că s-a predat o parte din hîrtia şi deşeurile textile adunate de copii, este puţin uimit că există în stoc 250 kg hîrtie şi 200 kg deşeuri textile şi se află în imposibilitatea de a ne da cheia pivniţei unde sunt depozitate aceste deşeuri, deoarece cel cu ... cheia este plecat la o şedinţă ... La Ilieni unde există în stoc 700 kg de hîrtie şi 100 kg deşeuri textile, profesoara Orbán Edith ne explică : „S-au adunat cu multă trudă aceste deşeuri; pentru transportarea lor la, baza de colectare am vorbit cu cei de la I.J.R.V.M.R. pe 22 septembrie şi ni s-a spus că degeaba le vom aduce, deoarece nu au posibilitate de plată". Nici aici nu putem fotografia pentru că deşeurile sunt depozitate tot într-o pivniţă! La Ozun suntem asiguraţi de faptul că există o bună colaborare între unităţile şcolare de pe raza comunei şi întreprinderea amintită, mai ales că aici există şi un punct de lucru unde se primesc deşeurile textile şi hîrtia. Nu se găseşte însă o explicaţie cit decit logică a faptului că în prezent se află în stoc 800 kg de fier vechi, 300 kg hîrtie şi 150 kg deşeuri textile, în condiţiile în care angajamentul economic al unităţilorşcolare din comună este deja realizat !? Poposim şi Constantin MTF (Continuare în pag a 2-a) O NECESITATE STRINGENTĂ ÎN ZOOTEHNIE: Generalizarea utilizării furajului unic Mai buna valorificare a furajelor depozitate pentru perioada de stabulaţie, atît din punct de vedere calitativ, cit și cantitativ — în sensul eliminării pierderilor — trebuie să constituie o preocupare majoră a conducerilor unităţilor agricole, a specialiştilor, a tuturor lucrătorilor din zootehnie. In această privinţă la C.A.P. Valea Grişului — unitate în care, în ultimii ani, s-au obţinut o serie de rezultate bune, atît la producţia de lapte, cit şi la natalitate — s-a dobîndit o bună experienţă care merită, credem, să fie popularizată, în această cooperativă agricolă de producţie sînt utilizată cu succes cîteva reţete de pregătire a furajelor unice, stabilite în funcţie de categoria de vîrstă şi starea fiziologică a animalelor. Astfel, pentru vacile de lapte şi tineretul bovin, peste 6 luni, se prepară un furaj unic, în două variante. Prima include fin şi paie tocate, în amestec cu borhot de spirt. în cazul în care nu poate fi asigurat borhotul, se utilizează cea de-a doua variantă de furaj unic, în compoziţia căruia intră, de asemenea, fin şi paie tocate, borhotul fiind însă înlocuit cu porumb siloz sau cu rădăcinoase (sfeclă sau gulii furajere tocate). Această a doua variantă de furaj unic este folosită şi în hrănirea vacilor în repaus mamar, cu menţiunea că in cazul celor care intră în ultimele Aurel GOLOTU (Continuare în pag. a 3-a) •j4niderMrncţional S.U.A. : CONTINUĂ MARŞUL PĂCII „Luptaţi împotriva războiului ! Dacă nu acum, atunci cînd 7“ — aceste cuvinte înscrise pe pancartele purtate pe şoselele Statelor Unite de participanţii la marşul păcii înglobează profunda nelinişte pentru viitorul Pămîntului care a unit sute de americani (Continuare în pag. a 4-a)