Cuvîntul Nou, noiembrie 1986 (Anul 19, nr. 4590-4614)
1986-11-01 / nr. 4590
»»OrEIA»' O IN TOATE TAKtli UNITI-VA! Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al RC.R. şî al Consiliului Popular Judeţean ANUL XIX, NR. 4590, SÎMBÂTĂ, 1 NOIEMBRIE, 1986 4 PAGINI, 50 BANI Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a analizat RAPORTUL PRIVIND ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR SI ACTIVITATEA DE METROLOGIE IN TRIMESTRUL III/1986. Sa apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie,de rezultate bune în ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, în întărirea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind calitatea produselor ce se manifestă atit pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale și întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activități din acest domeniu. Irr mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, incepînd de la activitatea de cercetare, proiectare şi pînă la realizarea produsului finit. S-a cerut, în acest sens, săse acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfecţionarea în continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui ■ produs un nivel calitativ ridicat, performanţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotărîre pentru perfecţionarea întregii activităţi de proiectare, pentru o schimbare radicală în gîndirea, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel incit acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv, a examinat, în continuare, RAPORTUL PRIVIND ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE REPARAŢII CAPITALE, MODERNIZĂRI ŞI REVIZII GENERALE ALE FONDURILOR FIXE ÎN PERIOADA 1 IANUARIE — 30 SEPTEMBRIE 1986. Avind în vedere realizările obţinute, precum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii în acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a parametrilor tehnico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze în continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe, în acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îmbunătăţirea radicală a întregii activități din acest domeniu. (Continuare în pag. a -1-a) Activitate exemplară pentru creşterea eficienţei economice Aducem din nou în atenţie una dintre problemele economice cele mai acute în configuraţia noului mecanism economico-financiar, urmărind modul în care se acţionează pentru aplicarea principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti. Pe baza datelor bilanţului economico-financiar pe trei trimestre din acest an avem posibilitatea abordării unei vaste problematici în contextul conexiunilor dintre procesele productive şi cele de valorificare a rezultatelor materiale şi financiare. O spunem de la început: situaţia privind nivelul cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă este necorespunzătoare, înregistrîndu-se la nivelul industriei republicane din judeţ o depăşire a cheltuielilor totale şi materiale la 1000 lei producţie marfă cu 28,7 lei şi respectiv cu 28,5 lei, deşi faţă de realizările din perioada corespunzătoare a anului precedent s-a obţinut o reducere a cheltuielilor cu 23,7 lei şi respectiv cu 6 lei. Este ştiut că în orice unitate criteriul fundamental al strategiei economice este, înainte de toate, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale şi de muncă, prin încadrarea strictă în normativele privind costurile pe produs, şi folosirea mijloacelor circulante în aşa fel incit să-şi acopere într-o măsură tot mai mare, şi acolo unde este posibil, în CE ARATĂ BILANŢUL PE 9 LUNI întregime, costurile de producţie fără să mai apeleze la credite. Cîmpul de manifestare a iniţiativei proprii, stimularea şi valorificarea mai largă a creativităţii oferă posibilităţi nelimitate promovării cu curaj a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Din totalul unităţilor economice din industria republicană a judeţului doar 8 au reuşit să se încadreze şi chiar să reducă nivelul cheltuielilor la 1000 lei producţie, atit la total cît şi la cele materiale, iar alte 4 numai la cite o secţiune. Pentru a avea o imagine sugestivă a celor afirmate să enumerăm şase unităţi din cele opt, cu nivelul indicatorilor care au contribuit hotărîtor la îndeplinirea planului la cheltuieli. Preda MIŢA (Continuare în pag. a 3-a) In prim-plan productivitatea muncii Constructorii de maşini de rit I.A.M.E., puternic angrenaţi în întrecerea socialistă pe acest an, acordă o deosebită atenţie creşterii productivităţii muncii. Sarcinile pe care ei le au în această direcţie — în acest cincinal productivitatea muncii trebuie, practic, să se dubleze sau mobilizat întregul colectiv, ceea ce va asigura, conform preliminărilor, îndeplinirea în bune condiţii a acestui important indicator în 1986. Cele 84 de măsuri ale programului special de creştere a productivităţii muncii, care completează celelalte măsuri din programul de organizare şi modernizare, măsuri scadente în 1987, prevăd ridicarea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, reorganizarea unor fluxuri tehnologice şi de montaj, dotarea cu utilaje automatizate realizate, în parte, prin autoutilaje, îmbunătăţirea indicilor de folosire a maşinilor şi utilajelor, ridicarea pregătirii profesionale a oamenilor muncii, întărirea ordinii şi disciplinei in această unitate economică. M. DUMITRU Sporirea livrărilor la fondul de stat Lucrătorii din sectorul zootehnic al C.A.P. Brateş şi-au cîştigat de mult un binemeritat renume, datorită rezultatelor constant bune pe care le obţin la principalii indicatori de plan, renume confirmat şi în acest an, în ciuda greutăţilor cărora au trebuit să lefacă faţă, greutăţi cauzate de condiţiile climatice neprielnice In cele trei trimestre care au trecut din 1986, ei au livrat la fondul de stat 7.623 hectolitri de lapte, cu 773 hectolitri mai mult decit prevederile planului pe perioada respectivă, iar după cum ne-a informat recent inginerul şef al C.A.P., tovarăşul, Kerestely Csaba, pînă la 20 octombrie cantitatea de lapte livrată întreprinderii de Industrializare a Laptelui, ajunsese la 8.052 hectolitri. Ca urmare, şi planul pe 10 luni fusese deja îndeplinit şi depăşit, existind premise certe pentru realizarea integrală a planului a’nual. Cum au fost obţinute aceste rezultate meritorii? In primul rînd — după cum ne-a declarat interlocutorul — printr-o furajare echilibrată a animalelor. Faptul că pentru stabulaţia trecută s-a reuşit să se asigure necesarul de furaje la toate sortimentele a creat condiţiile ca, în această primăvară, la ieşirea la păşune a animalelor, acestea să aibă o stare fiziologică foarte bună. Apoi, în ciuda secetei prelungite din acest Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) ,,Aşa a fost... asa este azi“ 77 1 ... Aşternind aceste rînduri, îmi revin în memorie fotografiile acelea color, grijuliu aşezate pe un panou, la intrarea in clădire. Le studiasem atent, cu interes, şi nu putusem să-mi reprim o exclamaţie plină de uimire. „Ia te uitai Aşa INDUSTRIA MICA a fost ? .. ____ _______________ am întrebat, nevenindu-mi să cred. „Chiar mai rău — veni îndată răspunsul tinerei mele însoţitoare. Toată clădirea era într-o stare jalnică; pardoselile scoase, încăperile distruse, tocurile uşilor şi geamurilor smulse — unii îşi adăpostiseră caii şi viţeii în odăile astea mari — acoperişul abia se mai ţinea, în vreme ce curtea era năpădită de bălării şi înţesată cu njormane de gunoaie. Casa era o adevărată ruină pe lingă care treceau mai toţi nepăsători. Asta pînă într-o bună zi... La 5 noiembrie se împlineşte un an de cînd ne-am mutat aici, şi, după cum vedeţi, nimic numai seamănă cu ce arată fotografiile aflate la panoul pe care noi l-am numit atunci „...Aşa a fost...“ Acum nu gîndim la un alt panou căruia să-i spunem „Aşa este azi ... “. Şi tinerei tehniciene Boér Etelka, responsabila unităţii de producţie a U.J.C.M., din Sîntionlunca ii miji un început de zîmbet. Intr-adevăr, in urmă cu aproape doi ani, bătrînul conac din Sîntionlunca, sat aparţinător de comuna Ozun, se arăta privirilor trecătorilor ca o ruină ale cărei zile puteau (Continuare in pag. a 3-a) Iosif RETRUŢ GAJDO Stațiunea Covasna dispune de o puternică bază materială, distingîndu-se în mod deosebit o serie de hoteluri, printre care se numără „Cerbul“, „Covasna“ și „Căprioara“, cu un confort sporit și baze de tratament proprii. i&ne— R.P. CHINEZA : PROGRAMUL DEZVOLTĂRI! SHANGHAIULUI (Agenţia China Nouă) ^ . A fost elaborat un pro- I gram general pentru dezvoltarea municipiului Shanghai, , rare va face din acest oraş, 'cel mai mare din China, uncentru economic şi financiar! ^ şi mai important — n de- f .darab o oficialitate locală. ) Tan Qikun, de la . Comitetul | 'programului de dezvoltare a \ 'municipiului Shanghai, are-ți - l * (Continuare în pag. a 4-a)