Cuvîntul Nou, noiembrie 1986 (Anul 19, nr. 4590-4614)

1986-11-01 / nr. 4590

»»OrEIA»' O IN TOATE TAKtli UNITI-VA! Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al RC.R. şî al Consiliului Popular Judeţean ANUL XIX, NR. 4590, SÎMBÂTĂ, 1 NOIEMBRIE, 1986 4 PAGINI, 50 BANI Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub preşedinţia­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a a­vut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Exe­cutiv a analizat RAPORTUL PRIVIND A­­SIGURAREA SI CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR SI ACTIVITATEA DE ME­TROLOGIE IN TRIMESTRUL III/1986. Sa apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie,­de re­zultate bune în ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, în întărirea contro­lului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari pri­vind calitatea produselor ce se manifestă atit pe piaţa internă, cît şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernu­lui, ministerelor, centralelor industriale și în­treprinderilor,­­ Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calității Produselor să ia, în continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii ac­tivități din acest domeniu. Irr mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii pri­vind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretarul general al partidului, a cerut să se ia mă­suri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, incepînd de la activitatea de cerceta­re, proiectare şi pînă la realizarea produsu­lui finit. S-a cerut, în acest sens, să­­se ac­ţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfecţio­narea în continuare a acestora, pentru apli­carea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui ■ produs un nivel calitativ ridicat, performan­ţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu ho­­­tărîre pentru perfecţionarea întregii activi­tăţi de proiectare, pentru o schimbare radi­cală în gîndirea, conceperea şi realizarea tu­turor produselor, astfel incit acestea să răs­pundă, din toate punctele de vedere, e­xigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv, a examinat, în continuare, RAPORTUL PRIV­IND ÎNDEPLI­NIREA PLANULUI DE REPARAŢII CAPI­TALE, MODERNIZĂRI ŞI REVIZII GENE­RALE ALE FONDURILOR FIXE ÎN PERI­OADA 1 IANUARIE — 30 SEPTEMBRIE 1986. Avind în vedere realizările obţinute, pre­cum şi neajunsurile manifestate în acest sec­tor, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru per­fecţionarea activităţii în acest domeniu, pen­tru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, re­ducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor.­­ Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asi­gure neapărat o îmbunătăţire a parametri­lor tehnico-economici ai utilajelor sau in­stalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze în continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de repa­raţii capitale, modernizări şi revizii generale ale­ fondurilor fixe, în acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situa­ţia reparaţiilor capitale şi să prezinte pro­puneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îm­bunătăţirea radicală a întregii activități din acest domeniu. (Continuare în pag. a -1-a) Activitate exemplară pentru creşterea eficienţei economice Aducem din nou în atenţie una dintre problemele econo­mice cele mai acute în con­figuraţia noului mecanism­ e­­conomico-financiar, urmărind modul în care se acţionează pentru aplicarea principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti. Pe baza datelor bilanţului economico-financiar pe trei trimestre din acest an avem posibilitatea abordării unei vaste problematici în contextul conexiunilor dintre procesele productive şi cele de valorificare a rezultatelor ma­teriale şi financiare. O spu­nem de la început: si­tuaţia privind nivelul cheltu­ielilor la 1.000 lei producţie marfă este necorespunzătoare, înregistrîndu-se la nivelul in­dustriei republicane din ju­deţ o depăşire a cheltuielilor totale şi materiale la 1000 lei producţie marfă cu 28,7 lei şi respectiv cu 28,5 lei, deşi faţă de realizările din perioada co­respunzătoare a anului prece­dent s-a obţinut o reducere a cheltuielilor cu 23,7 lei şi respectiv cu 6 lei. Este ştiut că în orice unitate criteriul fundamental al strategiei eco­nomice este, înainte de toate, valorificarea superioară a tu­turor resurselor materiale şi de muncă, prin încadrarea strictă în normativele privind costurile pe produs, şi folosi­rea mijloacelor circulante în aşa fel incit să-şi acopere în­­tr-o măsură tot mai mare, şi acolo unde este posibil, în CE ARATĂ BILANŢUL PE 9 LUNI întregime, costurile de pro­ducţie fără să mai apeleze la credite. Cîmpul de manifestare a i­­niţiativei proprii, stimularea şi valorificarea mai largă a creativităţii oferă posibilităţi nelimitate promovării cu cu­raj a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Din totalul unităţilor economice din industria republicană a judeţului doar 8 au reuşit să se încadreze şi chiar să redu­că nivelul cheltuielilor la 1000 lei producţie, atit la total cît şi la cele materiale, iar alte 4 numai la cite o secţiune. Pentru a avea o imagine su­gestivă a celor afirmate să enumerăm şase unităţi din cele opt, cu nivelul indicato­rilor care au contribuit h­otă­­rîtor la îndeplinirea planului la cheltuieli. Preda MIŢA (Continuare în pag. a 3-a) ­ In prim-plan productivitatea muncii Constructorii de maşini de rit I.A.M.E., puternic angrenaţi în întrecerea socialistă pe acest an, a­­cordă o deosebită atenţie creşterii productivităţii muncii. Sarcinile pe care ei le au în această direc­ţie — în acest cincinal pro­ductivitatea muncii trebuie, practic, să se dubleze s­au­ mobilizat întregul co­lectiv, ceea ce va asigura, conform preliminărilor, în­deplinirea în bune condiţii a acestui important indi­cator în 1986. Cele 84 de măsuri ale programului special de creştere a pro­­ductivităţii muncii, care completează celelalte mă­suri din programul de organizare şi modernizare, măsuri scadente în 1987, prevăd ridicarea gradului­ de mecanizare şi automa­tizare a proceselor de pro­ducţie, reorganizarea unor fluxuri tehnologice şi de montaj, dotarea cu utilaje automatizate realizate, în parte, prin autoutilaje, îmbunătăţirea indicilor de folosire a maşinilor şi u­­tilajelor, ridicarea pregăti­rii profesionale a oameni­lor muncii, întărirea ordi­nii şi disciplinei in­ această unitate economică. M. DUMITRU Sporirea livrărilor la fondul de stat Lucrătorii din sectorul zoo­tehnic al C.A.P. Brateş şi-au cîştigat de mult un binemerita­t renume, datorită rezultatelor constant bune pe care le ob­ţin la principalii indicatori de plan, renume confirmat şi în acest an, în ciuda greutăţilor cărora au trebuit să le­­facă­ faţă, greutăţi cauzate de con­diţiile climatice neprielnice In cele trei trimestre care au trecut din 1986, ei au li­vrat la fondul de stat 7.623 hectolitri de lapte, cu 773 hec­tolitri mai mult decit preve­derile planului pe perioada respectivă, iar după cum ne-a informat recent inginerul şef al C.A.P., tovarăşul, Kerestely Csaba, pînă la 20 octombrie cantitatea de lapte livrată în­treprinderii de Industrializa­re a Laptelui, ajunsese la 8.052 hectolitri. Ca urmare, şi planul pe 10 luni fusese deja îndeplinit şi depăşit, existind premise certe pentru realiza­rea integrală a planului a­’­nual. Cum au fost obţinute aceste rezultate meritorii? In primul rînd — după cum ne-a de­clarat interlocutorul — prin­­tr-o furajare echilibrată a a­­nimalelor. Faptul că pentru stabulaţia trecută s-a reuşit să se asigure necesarul de furaje la toate sortimentele a creat condiţiile ca, în aceas­­tă primăvară, la ieşirea la păşune a animalelor, acestea să aibă o stare fiziologică foarte bună. Apoi, în ciuda secetei prelungite din acest Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) ,,Aşa a fost... asa este azi“ 77 1­­ ... Aşterni­nd aceste rînduri, îmi revin în memorie foto­grafiile acelea color, grijuliu aşezate pe un panou, la in­trarea in clădire. Le studia­sem atent, cu interes, şi nu putusem să-mi reprim o ex­clamaţie plină de uimire. „Ia te uitai Aşa INDUSTRIA MICA a fost ? .. ____ _______________ am întrebat, nevenindu-mi să cred. „Chiar mai rău — veni îndată răspunsul tinerei mele însoţitoare. Toată clădirea era într-o stare jalnică; pardose­lile scoase, încăperile distru­se, tocurile uşilor şi geamuri­lor smulse — unii îşi adăpos­tiseră caii şi viţeii în odăile astea mari — acoperişul abia se mai ţinea, în vreme ce curtea era năpădită de bălă­rii şi înţesată cu njormane­ de gunoaie. Casa era o adevăra­tă ruină pe lingă care tre­ceau mai toţi nepăsători. Asta pînă într-o bună zi... La 5 noiembrie se împlineşte un an de cînd ne-am mutat aici, şi, după cum vedeţi, nimic nu­­mai seamănă cu ce arată foto­grafiile aflate la panoul pe­ care noi l-am numit atunci „...Aşa a fost...“ Acum nu gîndim la un alt panou că­ruia să-i spunem „Aşa este azi ... “. Şi tinerei tehniciene Boér Etelka, responsabila unităţii de producţie a U.J.C.M., din Sîntionlunca ii miji un înce­put de zîmbet. Intr-adevăr, in urmă cu a­­proape doi ani, bătrînul conac din Sîntionlunca, sat aparţi­nător de comuna Ozun, se a­­răta privirilor trecătorilor ca o ruină ale cărei zile puteau (Continuare in pag. a 3-a) Iosif RETRUŢ GAJDO ­ Stațiunea Covasna dispune de o puternică bază materială, distingîndu-se în mod deosebit­ o serie de hoteluri, printre care se numără „Cerbul“, „Covasna“ și „Căprioara“, cu un confort sporit și baze de tratament proprii. i&ne—­­ R.P. CHINEZA : PROGRAMUL DEZVOLTĂRI! SHANGHAIULUI­­ (Agenţia China Nouă) ^ . A fost elaborat un pro- I gram general pentru dezvol­­t­­area municipiului Shanghai, , rare va face din acest oraş, 'cel mai mare din China, un­­centru economic şi financiar! ^ şi mai important — n de- f .darab o oficialitate locală. ) Tan Qikun, de la . Comitetul | 'programului de dezvoltare a \ 'municipiului Shanghai, are-ț­i - l * (Continuare în pag. a 4-a)

Next