Cuvîntul Nou, noiembrie 1986 (Anul 19, nr. 4590-4614)

1986-11-26 / nr. 4611

ANUL XIX, NR. 4611. Organizare, ritmicitate, calitate (Urmare din pag. 1) de sindicat, prin incomple­ta utilizare a timpului de lucru (absențe nemotivate, învoiri, deplasări de ici-co­­lo) și a utilajelor. Problematica abordată a fost, evident, mult trial cu­prinzătoare, în afara cauze­lor, obiective și subiective, care au făcut ca producţia de construcţii-montaj să nu aibă dimensiuni atai mari (e vorba de producţia fizică, pentru că cea valorică se si­tuează deasupra prevederi­lor planului), s-a mai discu­tat despre calitatea lucrări­lor, relevîndu-se aspectele pozitive, dar şi cele negative, despre relaţia proiectant­­constructor-beneficiar, in­disciplină, responsabilitate, despre neajunsurile din mun­ca de conducere şi organizare. Fireşte, nu a fost neglijată nici producţia anului viitor. Din cite am înţeles, colecti­vul întreprinderii Antrepri­ză de Construcţii-Montaj a­­re de realizat 999 de aparta­mente, precum şi o serie de alte obiective de investiţii. Kelemen János, brigada nr. 2 : „Volumul producţiei nu este cu mult mai mare ca a­­nul trecut. Asta nu înseam­nă, desigur, că nu vom fi mai mult solicitaţi, întrucât apar schimbări în structura lucrărilor, datorită căro­ra productivitatea muncii va înregistra o oarecare scăde­re. E nevoie, de aceea, să se întreprindă de la bun în­ceput măsurile care se im­pun, e nevoie de un plus de efort, de mai multă preocu­pare pentru creșterea gradu­lui de mecanizare, pentru organizarea ireproşabilă a activităţii, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la fie­care punct de lucru. .O aten­ţie cu totul aparte trebuie acordată, zic eu, asigurării condiţiilor de realizare a o­­biectivelor de investiţii, pen­tru că nu prea stăm bine la acest capitol“. Evident, nu au lipsit propunerile, avan­sate în ideea aducerii unor îmbunătăţiri, in ideea ca producţia anului 1987 să se desfăşoare într-un ritm mai rapid, iar calitatea ei să se ridice la nivelul pretenţiilor beneficiarilor, în afara acce­lerării ritmului de lucru pe şantiere şi a creşterii calită­ţii lucrărilor, pe agenda a­­nului care vine au mai fost înscrise probleme ce ţin de reducerea consumurilor de materiale, energie şi com­bustibili, recuperarea şi re­introducerea în circuitul pro­ductiv a materialelor refolo­sibile, promovarea noului şi, desigur, creşterea producti­vităţii muncii. rurr NT-i Întreprinderea Textilă „Omul“, din municipiul Sfîntu Gheor­ghe. In imagine, un aspect din cadrul secției de filatură. îngrăşămintele organice (Urmare din pag. 1) timp foarte scurt să se elibere­ze spaţiile de lîngâ grajduri. A­­cest fapt este impus de lipsa forţei de muncă dar, printr-o bună organizare a transportu­lui, a încărcării remorcilor la capacitatea maximă, folosirea la fiecare tractor a două re­morci, s-a izbutit ca în unita­t­­e, la sectorul zootehnic,­acumu­lările de îngrășăminte organice să fie­ minime. La I.A.S. , Sfîntu Gheorghe, unde există cea mai mare con­centrare de taurine din judeţ, transportul gunoiului de grajd a devenit o problemă. Aici, da­că o zi nu se lucrează la transport, situaţia poate deveni critică. Iată de ce, conducerea acestei unităţi, (director, ingine­rul Szász Carol) acordă o atenţie susţinută bunei organizări a transportului. In anii trecuţi, gunoiul de grajd era transpor­tat numai pe unele suprafeţe din imediata apropiere a fer­melor, care de regulă erau fer­tilizate în exces. Acum se are în vedere ca terenurile să fie fertilizate în funcţie de necesi­tăţi.­­ Am prezentat experienţa a trei unităţi. Şi la G.A.P. Brateş, A.E.I. Chichiş, C.A.P. Moacşa, A.E.I. Boroşneu Mare, C.A.P. Lunga, există rezultate bune. In final, abordăm o problemă de maxim interes, în ce priveş­te transportul pe cîmp a guno­iului de grajd. La transport se folosesc încă numeroase mijloa­ce mecanice, cu toate că in u­­nităţi există suficiente atelaje. De pildă, în cooperativele a­­gricole de producţie din jedeţ există peste o mie de atelaje. Dacă numai 3/4 dintre acestea ar fi folosite zilnic la trans­portul gunoiului de grajd, s-ar putea ca zilnic, cantitatea trans­portată să depăşească 1800 tone,, economisindu-se astfel cantităţi mari de carburanţi. PAG. 3 • ŞTIRI Ş­­ DIN ŢARA- UN NOU VACCIN ADENOVIRAL La Institutul de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur“ din Bucureşti a intrat în producţie un nou vaccin adenoviral, deosebit de solicitat în profilaxia specifică infecţiilor pulmona­re şi enterice la bovine şi ovine. Realizat de specialiş­tii institutului bucureştean, preparatul respectiv are la la bază o tehnologie proprie, fiind obţinut din tulpini in­digene dezvoltate pe culturi celulare. Testat cu bune re­zultate în staţiuni zootehni­ce din judeţele Mureş, Ialo­miţa, Timiş, Brăila, folosirea vaccinului urmează a fi ge­neralizată în întreaga ţară, încă în cursul acestui an. AUTOMACARA DE 120 TONE FORŢA La întreprinderea mecani­că Timişoara a fost realizată automacaraua de 120 tone forţă, utilaj de mare com­plexitate tehnică, destinat lucrărilor de pe platformele industriale şi şantierele de construcţii. Produsul prezin­tă caracteristici tehnico-func­­ţionale asemătoare celor si­milare realizate pe plan mondial. La cunoscuta uzină timi­şoreană se află în curs de asimilare, după soluţii con­structive proprii, automaca­ralele de 80 şi, respectiv, 40 tone forţă.­ ­ . Amplă mobilizare de forţe pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii LA PANOUL DE ONOARE AL ÎNTRECERII SOCIALISTE Döme Vasile, Hajdú Tamás şi Szász Gábor se numără printre fruntaşii în întrecerea socialistă care se desfăşoară pe marea platformă industrială din municipiul Sfîntu Gheorghe. , Döme Vasile lucrează în cadrul secţiei 330 a întreprinderii de Ma­­şini-Agregat şi Subansamble Auto, Hajdú Tamás în secţia de tîmplărie a Cooperativei Meşteşugăreşti „Lemn-Metil“, iar Szász Gábor la întreprinderea de Aparataje şi Motoare Electri­ce,­­în atelierul mecanic şef. Rezultatele remarcabile pe care ei le obţin zi de zi se datoresc îndeosebi bunei organizări a activităţii, folosirii cu chibzuinţă a timpului de lucru, precum şi preocupărilor pentru continua creştere a productivităţii muncii. Foto : KOVÁCS László or Sfîr­şit de an în cea mai mare cetate a muncii de pe platfor­ma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe. Ca peste tot în economia covăsneană şi aici, la întreprinderea de Maşini-A­­gregat şi Subansamble Auto, activitatea e mai bine organi­zată în a­ceste zile de elan fi­nal, mai bine dirijată. Ordinea şi disciplina, eforturile pentru buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, pentru recupe­­­rarea şi revalorificarea resur­selor materiale refolosibile se fac mai mult simţite. Eforturi s-au făcut şi se fac şi în pri­vinţa creșterii rodniciei muncii, dar nu cu destulă convingere, dovadă rămînerile în urmă e­­xistente la acest capitol. E drept, în intervalul ianuarie— octombrie productivitatea reali­zată de I.M.A.S.A. a înregistrat un spor de 9 procente față de aceeași perioadă a anului tre­cut, spor care s-a dovedit însă insuficient pentru a atinge cota indicată în fila de plan. Cauze? E vorba, în primul rind, de faptul că unsprezece _ _____________________________________________________ dintre măsurile incluse în pro­gramul de creştere a producti­vităţii muncii au rămas în stadiul de... intenţie. Nu au fost reparate cele două prese defec­te, prese de 2500 tone-forţă, in­stalaţia de nitrurare ionică în­că nu funcţionează (ea există, e montată, dar cei de la Institu­tul central de fizică nu vin să-i facă probele de casă), situaţie valabilă şi pentru cele două linii de cementare continuă de la secţia forjă, toate acestea, precum şi altele, făcînd ca pro­ductivitatea să scadă cu 2,36 la sută. Asupra valorii acestui in­dicator şi-au pus, de asemenea, amprenta incompleta utilizare a timpului de lucru (absenţe ne­motivate, întîrzieri de la orele de program, învoiri etc., care au diminuat productivitatea cu 1,36 la sută) şi schimbările survenite în structura producţi­ei (1,09 la sută). Fireşte, cauze­le amintite trebuie privite în strînsă corelaţie cu lipsa de materie primă (oţeluri), cu care întreprinderea s-a confruntat a­­­proape în permanenţă. Cum spuneam, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1985, în cele zece luni care au trecut din a­cest an, productivitatea realiza­tă de I.M.A.S.A., a crescut cu 9 la sută. Pe ce căi s-a pro­dus saltul, aflăm de la ingi­nerul Viorel Negrea, din cadrul serviciului de organizare a pro­ducţiei şi a muncii. „Efecte deosebite asupra productivităţii muncii, precizează interlocuto­rul nostru, a avut îndeosebi declanşarea procesului de mo­dernizare a întreprinderii, pro­ces a cărui primă etapă se va încheia la sfîrșitul acestui an. In cadrul măsurilor finalizate sau aflate în curs de finaliza­re, cele mai multe vizează mo­dernizarea strungurilor SF-800, asimilarea frezelor mele cu plăcuțe cu prindere mecanică, realizate de cei de la sculărie, utilizarea dispozitivului de bri­­chetare a spânului, care se montează pe presele de 200 tone-forţă şi punerea în func­ţiune a unor utilaje noi, cu randament superior. Nu a fost neglijată, fireşte, nici latura or­ganizatorică. La acest capitol am pus accent mai cu seamă pe raţionalizarea transportului intern de la secţiile 510 şi 520 şi pe reorganizarea fluxurilor de fabricaţie din cadrul secţi­ei 520“. Fără îndoială, la I.M.A.S.A. există încă destule rezerve de creştere a productivităţii mun­cii. Ne gîndim la indicii de fo­losire a utilajelor şi a timpu­lui de lucru, care sunt inferiori sarcinilor stabilite, la necon­­cordanţa dintre categoria medie de încadrare a lucrărilor şi cea de încadrare a muncitori­lor, prima fiind superioară ce­lei de-a doua cu o clasă, precum şi la faptul că personalul mun­citor, personalul tehnic îndeo­sebi,­­nu este utilizat la nivelul maxim al posibilităţilor. Şi mai e ceva. La I.M.A.S.A., progra­mul de creştere a productivită­ţii muncii încă nu a devenit instrument de lucru în mîna conducerii operative a unităţii, a celor din compartimentele ca­re răspund de această proble­mă. In secţii se fac multe, foar­te multe lucruri bune, dar ele nu prea ajung la comisia pen­tru creşterea productivităţii întrucît, cei ce le concep, cei ce le realizează... se tem că li se scade norma de timp. Nicolae STOIAN Rezerve de creştere a rodniciei muncii sînt, trebuie doar valorificate

Next