Cuvîntul Nou, noiembrie 1986 (Anul 19, nr. 4590-4614)
1986-11-26 / nr. 4611
ANUL XIX, NR. 4611. Organizare, ritmicitate, calitate (Urmare din pag. 1) de sindicat, prin incompleta utilizare a timpului de lucru (absențe nemotivate, învoiri, deplasări de ici-colo) și a utilajelor. Problematica abordată a fost, evident, mult trial cuprinzătoare, în afara cauzelor, obiective și subiective, care au făcut ca producţia de construcţii-montaj să nu aibă dimensiuni atai mari (e vorba de producţia fizică, pentru că cea valorică se situează deasupra prevederilor planului), s-a mai discutat despre calitatea lucrărilor, relevîndu-se aspectele pozitive, dar şi cele negative, despre relaţia proiectantconstructor-beneficiar, indisciplină, responsabilitate, despre neajunsurile din munca de conducere şi organizare. Fireşte, nu a fost neglijată nici producţia anului viitor. Din cite am înţeles, colectivul întreprinderii Antrepriză de Construcţii-Montaj are de realizat 999 de apartamente, precum şi o serie de alte obiective de investiţii. Kelemen János, brigada nr. 2 : „Volumul producţiei nu este cu mult mai mare ca anul trecut. Asta nu înseamnă, desigur, că nu vom fi mai mult solicitaţi, întrucât apar schimbări în structura lucrărilor, datorită cărora productivitatea muncii va înregistra o oarecare scădere. E nevoie, de aceea, să se întreprindă de la bun început măsurile care se impun, e nevoie de un plus de efort, de mai multă preocupare pentru creșterea gradului de mecanizare, pentru organizarea ireproşabilă a activităţii, pentru întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare punct de lucru. .O atenţie cu totul aparte trebuie acordată, zic eu, asigurării condiţiilor de realizare a obiectivelor de investiţii, pentru că nu prea stăm bine la acest capitol“. Evident, nu au lipsit propunerile, avansate în ideea aducerii unor îmbunătăţiri, in ideea ca producţia anului 1987 să se desfăşoare într-un ritm mai rapid, iar calitatea ei să se ridice la nivelul pretenţiilor beneficiarilor, în afara accelerării ritmului de lucru pe şantiere şi a creşterii calităţii lucrărilor, pe agenda anului care vine au mai fost înscrise probleme ce ţin de reducerea consumurilor de materiale, energie şi combustibili, recuperarea şi reintroducerea în circuitul productiv a materialelor refolosibile, promovarea noului şi, desigur, creşterea productivităţii muncii. rurr NT-i Întreprinderea Textilă „Omul“, din municipiul Sfîntu Gheorghe. In imagine, un aspect din cadrul secției de filatură. îngrăşămintele organice (Urmare din pag. 1) timp foarte scurt să se elibereze spaţiile de lîngâ grajduri. Acest fapt este impus de lipsa forţei de muncă dar, printr-o bună organizare a transportului, a încărcării remorcilor la capacitatea maximă, folosirea la fiecare tractor a două remorci, s-a izbutit ca în unitate, la sectorul zootehnic,acumulările de îngrășăminte organice să fie minime. La I.A.S. , Sfîntu Gheorghe, unde există cea mai mare concentrare de taurine din judeţ, transportul gunoiului de grajd a devenit o problemă. Aici, dacă o zi nu se lucrează la transport, situaţia poate deveni critică. Iată de ce, conducerea acestei unităţi, (director, inginerul Szász Carol) acordă o atenţie susţinută bunei organizări a transportului. In anii trecuţi, gunoiul de grajd era transportat numai pe unele suprafeţe din imediata apropiere a fermelor, care de regulă erau fertilizate în exces. Acum se are în vedere ca terenurile să fie fertilizate în funcţie de necesităţi. Am prezentat experienţa a trei unităţi. Şi la G.A.P. Brateş, A.E.I. Chichiş, C.A.P. Moacşa, A.E.I. Boroşneu Mare, C.A.P. Lunga, există rezultate bune. In final, abordăm o problemă de maxim interes, în ce priveşte transportul pe cîmp a gunoiului de grajd. La transport se folosesc încă numeroase mijloace mecanice, cu toate că in unităţi există suficiente atelaje. De pildă, în cooperativele agricole de producţie din jedeţ există peste o mie de atelaje. Dacă numai 3/4 dintre acestea ar fi folosite zilnic la transportul gunoiului de grajd, s-ar putea ca zilnic, cantitatea transportată să depăşească 1800 tone,, economisindu-se astfel cantităţi mari de carburanţi. PAG. 3 • ŞTIRI Ş DIN ŢARA- UN NOU VACCIN ADENOVIRAL La Institutul de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur“ din Bucureşti a intrat în producţie un nou vaccin adenoviral, deosebit de solicitat în profilaxia specifică infecţiilor pulmonare şi enterice la bovine şi ovine. Realizat de specialiştii institutului bucureştean, preparatul respectiv are la la bază o tehnologie proprie, fiind obţinut din tulpini indigene dezvoltate pe culturi celulare. Testat cu bune rezultate în staţiuni zootehnice din judeţele Mureş, Ialomiţa, Timiş, Brăila, folosirea vaccinului urmează a fi generalizată în întreaga ţară, încă în cursul acestui an. AUTOMACARA DE 120 TONE FORŢA La întreprinderea mecanică Timişoara a fost realizată automacaraua de 120 tone forţă, utilaj de mare complexitate tehnică, destinat lucrărilor de pe platformele industriale şi şantierele de construcţii. Produsul prezintă caracteristici tehnico-funcţionale asemătoare celor similare realizate pe plan mondial. La cunoscuta uzină timişoreană se află în curs de asimilare, după soluţii constructive proprii, automacaralele de 80 şi, respectiv, 40 tone forţă. . Amplă mobilizare de forţe pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii LA PANOUL DE ONOARE AL ÎNTRECERII SOCIALISTE Döme Vasile, Hajdú Tamás şi Szász Gábor se numără printre fruntaşii în întrecerea socialistă care se desfăşoară pe marea platformă industrială din municipiul Sfîntu Gheorghe. , Döme Vasile lucrează în cadrul secţiei 330 a întreprinderii de Maşini-Agregat şi Subansamble Auto, Hajdú Tamás în secţia de tîmplărie a Cooperativei Meşteşugăreşti „Lemn-Metil“, iar Szász Gábor la întreprinderea de Aparataje şi Motoare Electrice,în atelierul mecanic şef. Rezultatele remarcabile pe care ei le obţin zi de zi se datoresc îndeosebi bunei organizări a activităţii, folosirii cu chibzuinţă a timpului de lucru, precum şi preocupărilor pentru continua creştere a productivităţii muncii. Foto : KOVÁCS László or Sfîrşit de an în cea mai mare cetate a muncii de pe platforma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe. Ca peste tot în economia covăsneană şi aici, la întreprinderea de Maşini-Agregat şi Subansamble Auto, activitatea e mai bine organizată în aceste zile de elan final, mai bine dirijată. Ordinea şi disciplina, eforturile pentru buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, pentru recuperarea şi revalorificarea resurselor materiale refolosibile se fac mai mult simţite. Eforturi s-au făcut şi se fac şi în privinţa creșterii rodniciei muncii, dar nu cu destulă convingere, dovadă rămînerile în urmă existente la acest capitol. E drept, în intervalul ianuarie— octombrie productivitatea realizată de I.M.A.S.A. a înregistrat un spor de 9 procente față de aceeași perioadă a anului trecut, spor care s-a dovedit însă insuficient pentru a atinge cota indicată în fila de plan. Cauze? E vorba, în primul rind, de faptul că unsprezece _ _____________________________________________________ dintre măsurile incluse în programul de creştere a productivităţii muncii au rămas în stadiul de... intenţie. Nu au fost reparate cele două prese defecte, prese de 2500 tone-forţă, instalaţia de nitrurare ionică încă nu funcţionează (ea există, e montată, dar cei de la Institutul central de fizică nu vin să-i facă probele de casă), situaţie valabilă şi pentru cele două linii de cementare continuă de la secţia forjă, toate acestea, precum şi altele, făcînd ca productivitatea să scadă cu 2,36 la sută. Asupra valorii acestui indicator şi-au pus, de asemenea, amprenta incompleta utilizare a timpului de lucru (absenţe nemotivate, întîrzieri de la orele de program, învoiri etc., care au diminuat productivitatea cu 1,36 la sută) şi schimbările survenite în structura producţiei (1,09 la sută). Fireşte, cauzele amintite trebuie privite în strînsă corelaţie cu lipsa de materie primă (oţeluri), cu care întreprinderea s-a confruntat aproape în permanenţă. Cum spuneam, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1985, în cele zece luni care au trecut din acest an, productivitatea realizată de I.M.A.S.A., a crescut cu 9 la sută. Pe ce căi s-a produs saltul, aflăm de la inginerul Viorel Negrea, din cadrul serviciului de organizare a producţiei şi a muncii. „Efecte deosebite asupra productivităţii muncii, precizează interlocutorul nostru, a avut îndeosebi declanşarea procesului de modernizare a întreprinderii, proces a cărui primă etapă se va încheia la sfîrșitul acestui an. In cadrul măsurilor finalizate sau aflate în curs de finalizare, cele mai multe vizează modernizarea strungurilor SF-800, asimilarea frezelor mele cu plăcuțe cu prindere mecanică, realizate de cei de la sculărie, utilizarea dispozitivului de brichetare a spânului, care se montează pe presele de 200 tone-forţă şi punerea în funcţiune a unor utilaje noi, cu randament superior. Nu a fost neglijată, fireşte, nici latura organizatorică. La acest capitol am pus accent mai cu seamă pe raţionalizarea transportului intern de la secţiile 510 şi 520 şi pe reorganizarea fluxurilor de fabricaţie din cadrul secţiei 520“. Fără îndoială, la I.M.A.S.A. există încă destule rezerve de creştere a productivităţii muncii. Ne gîndim la indicii de folosire a utilajelor şi a timpului de lucru, care sunt inferiori sarcinilor stabilite, la neconcordanţa dintre categoria medie de încadrare a lucrărilor şi cea de încadrare a muncitorilor, prima fiind superioară celei de-a doua cu o clasă, precum şi la faptul că personalul muncitor, personalul tehnic îndeosebi,nu este utilizat la nivelul maxim al posibilităţilor. Şi mai e ceva. La I.M.A.S.A., programul de creştere a productivităţii muncii încă nu a devenit instrument de lucru în mîna conducerii operative a unităţii, a celor din compartimentele care răspund de această problemă. In secţii se fac multe, foarte multe lucruri bune, dar ele nu prea ajung la comisia pentru creşterea productivităţii întrucît, cei ce le concep, cei ce le realizează... se tem că li se scade norma de timp. Nicolae STOIAN Rezerve de creştere a rodniciei muncii sînt, trebuie doar valorificate