Cuvîntul Nou, decembrie 1986 (Anul 19, nr. 4615-4641)
1986-12-01 / nr. 4615
lu această ultimă lună a anului, in toate unităţile economice, activitate intensa pentru ÎNDEPLINIREA INTEGRALĂ A PLANULUI PE ACEST AN, BUNA PREGĂTIRE ANULUI A PRODUCŢIEI VIITOR! Păşim, începînd de azi, în ultima lună a anului. Zilele care ne mai despart de ora bilanţului final sunt, fără doar şi poate, hotărîtoare pentru ceea ce unităţile din sfera producţiei materiale şi-au propus să înfăptuiască, pentru volumul şi calitatea realizărilor cu care judeţul Covasna îşi va face intrarea în cel de-al doilea an al acestui cincinal. Ni se pare, de aceea, firesc ca producătorii de bunuri materiale, întregul personal muncitor din economie să-şi pună problema, şi asta încă de pe acum, cu ce rezultate încheie ultimul trimestru, cu ce acumulări, pentru că, se ştie, de „recolta“ obţinută depinde startul în anul care vine. Mari şanse de a încheia anul cu bine au îndeosebi întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt, I.A.M.E., întreprinderea de Morărit şi Panificaţie, întreprinderea de Nutreţuri Combinate, întreprinderea de Ţigarete şi întreprinderea „Avicola“ din Sfîntu Gheorghe, întreprinderea Mecanică, întreprinderea de Izolatori Electrici de Joasă Tensiune şiîntreprinderea de Amidon şi Glucoză din Tîrgu Secuiesc, întreprinderea de Piese pentru Tractoare întorsura Buzăului şi întreprinderea pentru Prelucrarea Inului Reci, care au intrat în luna decembrie cu importante plusuri la producţia marfă. Rezultatele bune înscrise la activul acestor unităţi, al lor şi, desigur, al altora, nu sunt, fireşte, întâmplătoare, ele datorindu-se eforturilor învestite pentru ca producţia să se deruleze la parametrii superiori, precum şi preocupărilor pentru promovarea progresului tehnic şi tehnologic, gospodărirea judicioasă a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, a timpului de lucru, pentru creşterea productivităţii muncii, a nivelului tehnic şi calitativ al produselor ce fac obiectul fabricaţiei. Toate acestea, la care am putea adăuga voinţa, priceperea şi hărnicia celor ce vin în contact cu producţia, au făcut ca industria covăsneană să pună la dispoziţia beneficiarilor din ţară şi de peste hotare însemnate cantităţi de cărbune (minerii Baraoltului au livratîn plus termocentralelorelectrice ale ţării peste 10 de mii de tone de lignit), produse ale industriei electrotehnice (aparataj electric auto, aparataj electric de joasă tensiune), motoare electrice, cherestea de răşinoase, fibră de in, ţesături din bumbac, confecţii textile, precum şi o serie de produse din gama celor realizate de industria alimentară. Sigur, nu peste tot lucrurile stau aşa de bine. Restanţele, localizate in industriile ţiţeiului (Brigada de Producţie Petrolieră nr. 8), construcţiilor de maşini (I.M.A.S.A.), exploatării şi prelucrării lemnului (I.F." E.T., "C.P.L.), chimică (întreprinderea pentru Prelucrarea Maselor Plastice) și alimentară (I.I. Laptelui, întreprinderea de Spirt și Amidon), la produse cum Nicolae STOIAN Continuare in pag. a 3-a) --------------— Raport muncitoresc ■ 400.000 LEI PESTE PLAN LA RECUPERARE In cadrul unităţilor Trustului pentru Mecanizarea Agriculturii a judeţului nostru se desfăşoară o amplă acţiune de recuperare, recondiţionare şi refolosire a pieselor uzate de la tractoare şi maşini agricole. După cum ne-a informat directorul trustului, tovarăşul inginer Mircea Vlăduţ, planul perioadei a fost depăşit cu peste 400.000 Iei, existînd garanţia ca la acest capitol sarcinile anuale să fie îndeplinite pînă la data de 15 decembrie. In această acţiune s-au evidenţiat în mod deosebit colectivele de oameni ai muncii de la centrele de reparaţii din Tîrgu Secuiesc şi Sfîntu Gheorghe, care în acest an şi-au extins gama pieselor şi subansamblelor recondiţionate. (D.T.) ■ SUPLIMENTAR — 15 MILIOANE LEI Cu cele aproape 700 tone organe de asamblare peste prevederile planului pe 11 luni şi cu un plus de 52 la sută faţă de planul tehnic, colectivul întreprinderii Mecanice din Tîrgu Secuiesc a reuşit să încheie planul la producţia marfă pe perioada ianuarie-noiembrie, cu ult avans de opt zile, avans care a permis obţinerea unei producţii suplimentare de peste 15 milioane lei. Concomitent cu asigurarea onorării cererilor suplimentare faţă de beneficiarii externi — lucru ce va da posibilitatea ca la începutul acestei luni planul anual de export să fie depăşit cu mai bine de 19 procente — se fac ample pregătiri pentru producţia anului viitor. Astfel, la organe de asamblare sunt în curs de perfectare contracte care acoperă 82 la sută din producţia semestrului I pe 1987. (N.P.) şI îmbunătăţiri ale PROCESULUI TEHNOLOGIC Colectivul secţiei de tîmplărie a Cooperativei Meşteşugăreşti „Progresul“ din oraşul Baraolt, are preocupări fructuoase pentru perfecţionarea diverselor faze ale procesului de producţie, prin aplicarea unor ingenioase inovaţii. Astfel, aici s-au realizat, între altele, dispozitivul pentru şlefuirea găurilor de asamblare a micului mobilier şi cel pentru montarea automată a holşuruburilor. A fost de asemenea, îmbunătăţită şi operaţia de executare a vopsirii produselor din lemn, aplicindu-se cu succes metoda de pulverizare a vopselelor în faţa unei perdele de apă. Csepel Pál, Pál Miklós şi Nagy Fábián se numără printre cei care au realizat şi aplicat în această secţie,peste 15 asemenea îmbunătăţiri ale procesului tehnologic. (I.G.) Organ aî Comitetului ju Je]ean Covasna al P.C.R șî aî Consliului Popular Județean ANUL XIX, NR. 4615 LUNI, 1 DECEMBRIE, 1986 4 PAGINI, 50 BANI Glorioasă pagină din istoria noastră naţională Poporul român a ştiut întotdeauna să cinstească marile evenimente care au marcat împlinirea aspiraţiilor sale de dezvoltare unitară, liberă şi de-sine-stătătoare, care i-au potenţat conştiinţa de sine şi i-au îngăduit să-şi accelereze urcuşul pe treptele cele mai înalte ale civilizaţiei umane. Unirea Transilvaniei cu România se aşază pe drept printre aceste momente de înaltă vibraţie patriotică, de vîrf, care au avut, după cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „o importanţă, istorică hotărîtoare pentru destinele întregului nostru popor“, în urmă cu 68 de ani, prin hotărîrile Marii Adunări Naţionale de la Alba lulia, care exprimau voinţa unanimă a poporului român, se împlinea un vis secular — unitatea naţională. Operă legitimă şi justificată de secole de criză şi necontenită lucrare, de marile jertfe şi sacrificii cu care fusese presărat drumul spre împlinirea lui. S-a adeverit şi de data aceasta adevărul axiomatic, anume că o idee dreaptă, măreaţă, legitimă istoriceşte, o dată pătrunsă în conştiinţa oamenilor, stăpînă pe cugetele şi inimile lor, nu poate fi înnăbuşită şi nici zădărnicită de vreo forţă potrivnică. La poporul român, obligat să trăiască secole de-a rîndul despărţit de graniţe arbitrare, ideea continuităţii şi unităţii 68 DE ANI DE LA FĂURIREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN de neam şi de limbă a existat dintru început. Sub semnul acestei înălţătoare năzuinţe s-au desfăşurat toate acteie de voinţă ale poporului nostru, silit să-şi realizeze visul in etape,logice şi logic înlănţuite. Idealurile de unitate şi independenţă naţională au împurpurat permanent steagurile, au înzecit forţele poporului nostru, făcîndu-le să înscrie pagini de adevărată epopee în lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, unităţii teritoriale şi de stat pentru neatîrnarea ţării, înfăptuirile Marelui Mircea Voievod, ale lui Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Iancu de Hunedoara, împlinit pentru scurt timp la 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, visul Daciei străbune va deveni permanentă în toate marile momente ale istoriei noastre naţionale. Parţial realizată în 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia, consolidată prin dobîndirea independenţei de stat la 1877, unitatea naţională a românilor se va desăvîrşi la 1 decembrie 1918. în acea zi s-au strîns la Alba Iulia, pe cîmpul lui Horea, peste 100 000 de oameni, veniţi să fie părtaşi nemijlociţi la istorica înfăptuire. Tabloul era înălţător, ilustrînd mai grăitor decit o pot face orice cuvinte, dorul unic ce stăpînea inimile, gîndul înalt ce înaripa cugetele. Marea Adunare Naţională s-a situat la înălţimea misiunii sale, adoptînd în unanimitate istorica „declaraţie de la Alba Iulia“ care proclama solemn „Unirea Transilvaniei cu România pentru toate veacu- N. IRIMESCU (Continuare în pag. a 2 a) ________________| La I.A.M.E. din municipiul Sfîntu Gheorghe există susţinute preocupări pentru diversificarea gamei de produse. Recent, spre exemplu, aici au fost terminate pregătirile pentru lansarea în fabricaţie a unui nou produs, şi anume, a comutatorului pe coloana volanului, în imaginea alăturată, muncitoarea Toth Magdalena, din secția mase plastice, executînd piese necesare pentru autoturismele „Oltcit“. Foto: KOVÁCS L. ______________________ „Eu am făcut abuz numai de muncă“ Gheorghe Bodrnea, vestit crescător de vite din Intorsura Buzăului, are 72 de ani. Nu-i arată nicidecum, pentru că, zice el, n-a făcut abuz de nici unele. „Eu am făcut abuz numai de muncă", zice. Or, munca la vite, la cimp, nu are cum să-i strice la sănătate. Dimpotrivă, i-o menţine. Aceasta ar fi una dintre lecţiile de viaţă ale acestui om destoinic, cumpătat, respectat de toţi cei care îl cunosc. Dar nu e singura. ,.E şi asta (creşterea vitelor — n.n.) o postume, o strădanie. Parcă alţii n-ar putea? Dar n-au dragoste“. Dragostea lui Gheorghe Bocirnea pentru animale a fost timpurie, la 4—5 ani păzea mieii și porcii pe deal. Mai tîrziu, cind lucra la fabrică, venind acasă din schimb, primul lucru pe care îl făcea după ce intra pe poarta casei era să meargă la grajd să vadă de vite. Programul lui de lucru e stabilit aproape matematic. Iarnă, vară, zi obişnuită sau de sărbătoare, ultima dată intră un grajd la zece noaptea, iar dis-de-dimineaţă la ora 5 se află din nou acolo. Un grajd de o curăţenie cum rar se vede şi cu vite care iţi bucură ochii, numai de rasă (Bălţată românească) provenind din material seminal valoros, primit de la Oficiul judeţean de reproducere Ioan DRAGAN (Continuare în pag. a 3-a) % Manifestări politico-educative 0 Agendă culturală . 0 Timpul în luna decembrie ^ Ştiri din ţară 0 Sport