Cuvîntul Nou, ianuarie 1987 (Anul 20, nr. 4642-4666)

1987-01-23 / nr. 4659

HOti»A»­ DIN TOAÎI T&RI­E UNITI-Vft t Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.fi şi el Consiliului Popular Judeţean IANUL XX, NR. 4659 VINERI, 23 IANUARIE, 1987 4 PAGINI, 50 BANI Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1987 înaltă răspundere,pentru­­ realizarea producţiei de cărbune, pentru economisirea energiei Realizarea producţiei la ni­velul sarcinilor de plan, atit în luna ianuarie, cit şi pe trimes­trul I, depinde în mod ladtărî­­tor de asigurarea energiei elec­trice, de acţiunile întreprinse în fiecare unitate economică pentru gospodărirea­­ chibzuită a acesteia. In acelaşi timp, ho­­tărîtoare este , în această peri­oadă, realizarea producţiei de cărbune şi livrarea ritmică a acestuia la producătorii de e­­nergie electrică. Acţionînd în spiritul sarcinilor subliniate de Secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta şedinţă a Comitetu­lui Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., minerii din bazinul Ca­raolt au între­prins măsuri ferme, în dome- ______________­niul organizării producţiei, urmărind asigurarea utilizării la indici superiori­ a utilajelor şi instalaţiilor din dotare, folosirea la maximum a timpului de lucru, astfel ca, în fiecare zi, să fie realizată o productivitate superioară pre­vederilor graficelor din progra­mul special de măsuri întocmit. Asigurarea unei asistenţe teh­nice de specialitate în toate schimburile şi la toate puncte­le principale de lucru, întărirea numerică a personalului direct productiv, alături de alte mă­suri organizatorice au permis creşterea productivităţii muncii şi sporirea producţiei de lignit extras peste prevederile de plan la zi. Astfel, pînă în data de 21 ianuarie, pe total între­prindere, producţia de cărbune extrasă peste plan se cifra la 3.920 tone. In fruntea întrece­rii se află colectivul sectorului minier Vîrghiş care a îndepli­nit cu zece zile mai devreme planul pe luna ianuarie. O preocupare de bază în ca­drul colectivului este asigura­rea unor indici de calitate co­respunzătoare întregii producţii de cărbune, sens în care au fost luate măsuri pentru scă­derea procentului de steril din cărbune prin folosirea metode­lor selective de extracţie, para­lel cu asigurarea creşterii pon­derii cărbunelui de putere ca­lorică ridicată. Ştirile sosite la redacţie pun în evidenţă efortul minerilor de la întreprinderea Minieră Săpeni din Ba- —~—— -— racit pentru li­vrarea ritmică a cărbunelui că­tre beneficiarii din ţară şi în ______________ primul rînd că­tre Termocen­trala de­ la Borzeşti. Activitatea de livrare a cărbunelui a fost organizată în flux continuu şi este coordonată direct de ca­drele de conducere ale între­prinderii. Astfel, pînă la 21 ia­nuarie, planul de livrare a lig­nitului a fost depăşit cu 14.321 tone, cea mai mare depăşire de 28.723 tone, fiind înregistrată către Termocentrala Borzeşti. In paralel cu sporirea pro­ducţiei de lignit, în toate uni­tăţile din judeţ se fac eforturi pentru utilizarea chibzuită a e­­nergiei, pentru asigurarea înca­drării în cotele şi puterile de energie aprobate. Acţionînd ferm, cu înaltă răspundere, oa­menii muncii asigură îndepli­nirea sarcinilor de plan, urmă­rind prioritar realizarea pro­ducţiei pentru export. Preda NNŢA ŢARII - CĂRBUNE MAI MULT ŞI DE CALITATE SUPERIOARĂ ! încă din primele zile ale acestui an colectivul de mun­că al unităţii reprezentative a industriei constructoare de maşini din judeţul nostru — întreprinderea de Maşini- Agregat şi Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe, acţio­nează cu hărnicie şi înaltă conştiinţă muncitorească pen­tru îndeplinirea ritmică şi în condiţii de eficienţă spo­rită a sarcinilor aferente a­­cestui al doilea an al cinci­nalului. Intre fruntaşii uni­tăţii se numără maistrul Ko­vács Alexandru din Secţia 330 şi frezorul Veres Fran­­cisc din Secţia 340, pe care vi-i prezentăm în imaginile de faţă. fotó : KOVÁCS László Unirea din 1859 - un ideal istoric (II) Cum marile puteri euro­pene, din considerente poli­tice şi strategice proprii, e­­rau dispuse să admită doar o unire parţială a celor două Principate, intervenţia fermă şi entuziastă a mase­lor populare s-a dovedit a fi hotărîtoare pentru reali­zarea unirii depline. Folo­­sindu-se cu abilitate şi ho­­tărîre de şansele oferite de schimbarea raportului de forţe pe plan internaţional, în urma înfrîngerii Rusiei ţariste în războiul Crimeii (1853—1856), poporul român a înfăptuit unirea Principa­telor aşa cum a dorit-o, pu­­nînd marile puteri europene din acele timpuri în faţa faptului împlinit. Astfel, a­­dunarea electivă a Moldovei a hotărtt să proclame la 5 ianuarie 1859 pe Al. I. Cu­­za — spirit deschis, mode­rat, receptiv la nou şi mare patriot — ca domn, căruia Mihail Kogălniceanu, intr-un discurs înflăcărat, i-a de­clarat: ,,noi am voit să a­­rătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou. Fii, dar, omul Epocii, fă ca legea să­­ înlocuiască arbitrarul. Fă ca legea să fie tare, iar tu,­ Măria Ta, 128 de ani de la formarea statului naţional român prin unirea Moldovei cu Muntenia­­ ca Dolan, fii bun şi blind, fii bun mai ales pentru a­­ceia pentru care mai toţi domnii au fost nepăsători sau răi“. Şi dacă alegerea lui Citza ca domn al Moldo­vei nu însemna deja Unirea, în schimb alegerea sa şi în Ţara Românească, la 24 ia­nuarie, acelaşi an, a echiva­lat cu o acţiune politică a­bilă, menită a dejuca inten­ţiile meschine ale marilor puteri, acest act devenind simbolul Unirii celor două ţări române. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, a consti­tuit o opţiune politică sus­ţinută cu unanimitate de vo­turi şi cu o imensă bucurie populară care a cuprins toate ţinuturile locuite de români. La Bucureşti, ca şi la Iaşi, domnul ales, colo­nelul­ Al. I. Guza, a fost con­siderat, citind un ziar al timpului, cotidianul „Dîm­boviţa“, drept „simbolul na­ţionalităţii şi al libertăţii". La imensa revărsare de bucurie şi entuziasm patrio­tic, prilejuită de înfăptuirea Unirii Moldovei cu Ţara Ro­mânească, s-au asociat şi ro­mânii din teritoriile aflate încă sub dominaţia străină­ . Dr. Constantin BOTORAN (Continuare în pag. a 2-a) Bi2LK#'Ci»R dtiCv;.­*•«« COVaS.în A­ ­b Adunare cetăţenească Joi, 22 ianuarie a avut loc o adunare cetăţenească, la care au participat deputaţii Consi-­ liului Popular Judeţean şi re­prezentanţi ai oamenilor mun­cii din întreprinderile, institu­ţiile şi localităţile judeţului. In cadrul adunării, tovarăşul Rab Ştefan, preşedintele Comi­tetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean a prezentat un Raport care a făcut bilan­ţul activităţii desfăşurate în 1986 de organele locale ale pu­terii şi administraţiei de stat pentru dezvoltarea economico­­socială a localităţilor judeţului şi a prezentat liniile directoare ale planului pe acest an, moda­lităţile de acţiune pentru în­­făptuirea în cele mai bune con­diţii a obiectivelor stabilite de (Continuare în pag. a 3-a] Primiri la tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România, i-au fost adresate, cu prilejul apropiatei aniversări a zilei de naştere şi îndelungatei sale ac­tivităţi revoluţionare, cele mai călduroase felicitări, urări de sănătate şi fericire, de noi suc­cese în activitatea pe care o desfăşoară în fruntea partidu­lui şi statului, din partea tova­răşului Mihail Gorbaciov, secre­tar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a membrilor (continuare în pag a l­a) DIRECTORUL EDITURII IUGOSLAVE „MAKEDONSKA REVIA" DIN SKOPLJE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi, pe Boris Vîşinski, directorul editurii iugoslave „Makedonska Revia“ din Sko­plje, care efectuează o vizită în ţara noastră. Exprimînd vii mulţumiri pen­tru primire, oaspetele a înmi­­nat Preşedintelui României vo­lumul „Nicolae Ceauşescu — Lupta pentru pace şi colabora­re“, apărut recent în editura iugoslavă „Makedonska Revna“. Directorul editurii iugoslave a subliniat satisfacţia de a fi e­(Continuare în pag. a 4-a) IDII SI IUI Dl EXCIPIIDNAIA VALOARE GlNDISEA SOCIAU POlitiCA A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU) Doctrina noii revoluţii agrare Doctrina noii revoluţii a­­grare ocupă un loc trerem­­toriu în panoplia tezelor şi conceptelor economice nova­toare ale partidului nostrul. Concepută pe coordonatele materialismului istoric, ale procesului revoluţionar tinic şi neîntrerupt, ale cărui pre­mise au fost statuate în ur­mă cu 25 de ani prin coo­perativizarea agriculturii, a­­ceastă remarcabilă construc­ţie teoretică, originală, du­blată de măsurile operaţio­nale în planul politicii agra­re, constituie o expresie e­­locventă a contribuţiei hotă­­rîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la dezvoltarea creatoare a gîndirii agrare marxiste. Formulată explicit la Congresul al Xll-lea al P.C.R., dar anticipată încă de la Congresul al IX-lea, doctrina noii revoluţii agra­re reprezintă un sistem com­plex şi coerent de idei şi concepţii privind dimensiu­nea tehnică, economică, so­cială, organizaţională şi su­prastructurală a problemei agrare şi a vieţii rurale ro­mâneşti în etapa făuririi so­cietăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, a trecerii la o nouă calitate, în condiţii­le noii revoluţii ştiinţifico­­tehnice contemporane. „Par­tidul nostru — subliniază Preşedintele României socia­liste — porneşte de la con­cepţia că transformarea re­laţiilor de producţie la sate reprezintă abia începutul o­­perei de făurire a unei agri­culturi socialiste puternice, moderne. Valorificarea supe­riorităţii orînduirii socialiste în agricultură impune efor­turi materiale şi financiare susţinute pentru făurirea u­­nei agriculturi intensive cu o înaltă productivitate so­cială“. Deosebită prin locul istoric, anvergura, obiective­le şi direcţiile de înfăptui­re faţă de prima revoluţie agrară, care s-a desfăşurat în prima etapă a revoluţiei şi construcţiei socialiste, şi a Conf. univ. dr. Gh. CIULBEA, Academia de Studii Economice (Continuare în pag. a 2 a) . Sesiunea Consiliului Popular Judeţean Joi,­ 22 ianuarie a avut loc cea de-a IX-a sesiune a Consi­liului Popular Judeţean Covas­­na din cadrul actualei legisla­turi. . * Deputaţii au adoptat urmă­toarea ordine de zi: Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvolta­re economico-socială în profil teritorial pe anul 1987. Proiect de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvolta­re a agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și gospo­dăririi apelor pe anul 1987. Proiectul de hotărîre pentru adoptarea bugetului local pe a­­nul 1987. Programul privind autocon­­ducerea şi autoaprovizionarea pentru asigurarea bunei apro- • vizionări a populaţiei cu pro­duse agroalimentare şi bunuri industriale de consum, pe pe­rioada X octombrie 1986 — 30 septembrie 1987. Raport privind activitatea de soluţionare a problemelor (Continuare în pag. a 3-a)

Next