Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)

1987-03-02 / nr. 4691

Organ al Comitetului Mejean Covasna al P.C.R .1 al Consiliului Popular Județean ANUL XX, NR. 4691 LUNI, 2 MARTIE, 1987 4 PAGINI, 50 BANI O politică ştiinţifică, umanistă, profund revoluţionară, activitate consecventă, principială privind asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei Magistrala cuvântare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă comună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi a Con­siliului oamenilor muncii de naţionalitate germană este stră­bătută de teze, idei, concluzii şi învăţăminte de o importanţă vitală pentru prezentul şi viito­rul României so­cialiste, consti­tuind, totodată, un document de excepţională în­semnătate prin­cipială şi practi­că, o nouă con­tribuţie la îm­bogăţirea socia­lismului ştiinţific, a concepţiei despre om şi despre condiţia u­­mană în lumea contemporană. Aprecierile, ideile, concluziile subliniate de Secretarul gene­­r­al al partidului au fost primite cu larg interes şi cu deplină aprobare de către toţi locuito­rii judeţului Covasna. Ele au trezit în inima şi în conştiin­ţa fiecăruia dintre noi puterni­ce sentimente de mîndrie pa­triotică faţă de succesele obţi­nute în anii socialismului, faţă de justeţea rezolvării problemei naţionale în România. în cuvîntare este relevat cu pregnanţă rolul conducător al partidului nostru comunist, cen­trul vital al întregii societăţi, care, prin activitatea sa revolu­ţionară reprezintă nucleul foca­lizator, în jurul căruia s-a con­solidat puternic unitatea social­politică a întregului popor ro­mân. Sunt evidenţiate, totodată, măreţele realizări pe planul dezvoltării şi perfecţionării ne­încetate a proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste. S-a sub­liniat, de asemenea, însemnăta­tea intensificării continue a procesului de dezvoltare a de­mocraţiei socialiste, revoluţiona­re, care asigură participarea tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, egali în drepturi şi îndatoriri, la în­treaga viaţă economică şi so­­cial-politică, la conducerea so­cietăţii. Cu deplină satisfacţie a fost relevat faptul că în centrul preocupărilor partidului nostru a stat omul, împlinirea perso­nalităţii sale în toate planurile, asigurarea demnităţii umane. A fost subliniat, cu îndreptăţită mîndrie patrio­tică, adevărul că dreptul la demnitate, la deplină egalita­te în întreaga viaţă a societă­ţii, de care se bucură absolut toţi cetăţenii pa­triei, fără deosebire de naţiona­litate, se înscrie între acele im­presionante ctitorii din „Epoca Nicolae Ceauşescu“, datorită că­rora creşte continuu prestigiul României socialiste în lum­ea întreagă, în continuare, aducând argu­mente convingătoare, pe deplin lămuritoare în ce priveşte :­ (Continuare în pag. a 2-a) „Noi am asigurat şi asigurăm deplina e­­galitate în ce priveşte retribuţia, indiferent de naţionalitate, de sex sau de vîrstă, în raport de domeniul în care lucrează, de gradul pregătirii pe care o are fiecare“. Nimeni nu poate schimba istoria Asemenea tuturor milioanelor de fii ai României socialiste şi eu am citit cu atenţie cuvântarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. De la în­ceput pot să afirm că ader din adîncul ini­mii la tezele şi ideile novatoare privind mo­dul concret, cu adevă­rat revoluţionar, în ca­re s-a asigurat la noi în ţară egalitatea în drepturi a tuturor ce­tăţenilor patriei noas­tre. Resping şi eu teo­riile eronate, cu carac­ter naţionalist şi şovin. Vânturate de unele cercuri reacţionare, im­perialiste. Noi, cei care trăim şi minţim în judeţul Covasna, laolaltă, ro­mâni şi maghiari, am simţit direct şi bucu­riile, şi necazurile, ne cunoaştem bine şi în­datoririle, şi drepturi­le. Sîntem surprinşi de faptul că unii, dincolo de hotare, se hazar­dează în a face o se­rie de afirmaţii neîn­temeiate cu­ privire la­­ originea şi paternita- V______________________ tea poporului nostru. Noi, cei de aici, de pe meleagurile covăs­­nene, muncim împre­ună, învăţăm şi vor­bim o limbă — unică — cea a concepţiei re­voluţionare despre lu­me şi viaţă. Judeţul nostru a cu­noscut, îndeosebi ■ du­pă Congresul al IX- lea, o dezvoltare fără precedent. Oare aces­te schimbări pătrunse în viaţa economică­­şi socială a judeţului nostru s-ar fi putut în­făptui de oameni care nu se înţeleg ? Este greu de crezut, impo­sibil chiar. Iată de ce afirm răspicat că ni­meni nu are dreptul să se amestece în trebu­rile interne ale Româ­niei socialiste, că nu avem nevoie de lecţii şi nu primim lecţii de la nimeni. Nimeni nu are dreptul să se a­­mestece din afară în viaţa unui popor, ni­meni nu poate atenta la cuceririle revolu­ţionare ale ţării noas­tre. Şi, mai ales, ni­meni nu are dreptul şi nici nu poate să ne schimbe istoria. Ioan BARTH­A, director al I.A.S. Ozuti în spiritul nemărginitei dragoste faţă de patrie în acest cadru de e­­fervescenţă creatoare, de multilaterale îm­pliniri, una dintre ma­rile şi durabilele rea­lizări ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“ o constituie soluţionarea principială, justă, pe bazele materialismului dialectic şi istoric, ale socialismului ştiinţi­fic, a problemei naţio­nale, prin asigurarea consecventă a depli­nei egalităţi în drep­turi şi îndatoriri a tu­turor fiilor ţării, fără deosebire de naţio­nalitate, realizarea şi întărirea continuă a frăţiei tuturor oameni­lor muncii. In lumina realităţi­lor trăite de noi toţi, cu conştiinţa înaltei răspunderi patriotice, revoluţionare, în nu­mele nostru, al tutu­ror tinerilor, ţin sâ declar că respingem cu indignare toate în­cercările mai vechi şi mai noi ale cercurilor imperialiste, reacţiona­re, anticomuniste de a ponegri aceste reali­zări deosebite ale României socialiste, căci, sub pretextul sus­ţinerii drepturilor mi­norităţilor naţionale, respectivele cercuri de fapt instigă la mani­festări naţionaliste, şo­vine, iredentiste, re­vanşarde. Noi, tinerii, ne ex­primăm profunda in­dignare şi nedumerire că şi persoane oficiale, publicişti şi istorici din Republica Populară Ungară vehiculează calomnii cu privire la realităţile româneşti, că denaturează adevă­ruri istorice inconjun­să ferma convingere că nici un fel de a­­tacuri, denigrări şi dezinformări nu pot să umbrească relaţiile vieţii noastre noi, nu pot fisura blocul mo­nolit al poporului nos­tru. De aceea sîntem ferm hotărîţi să de­mascam şi în viitor a­­semenea teze şi teorii nocive, să intensificăm activitatea politico­­ideologică pentru edu­carea tineretului în spiritul patriotismului revoluţionar, al senti­mentelor de dragoste nemărginită faţă de patrie şi popor. TIMAR Ella, prim-secretar al Comi­tetului Judeţean Co­vasna al U.T.C. MUITEM JUDETI — SF. unTrimn IPGWr TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN REGATUL NEPAL Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,Preşedintele Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a doua decadă a lunii martie 1987, la invitația regelui Nepalu­lui, Birendra Bir Bikram Shah Dev și a reginei Aishw­irya Rajya Laxmi Devi Shah. ( /imBOLURI ale devenirii noastre socialiste .­­ Fiecare al patrulea locuitor învaţă ! Liceul Industrial din In- i torsura Buzăului este una­­ dintre cele mai noi şi mo-­­­derne, clădiri din cadrul ce­­­­lor 359 de unităţi ale reţelei­­ şcolare din judeţul nostru. , Acesta este doar un exem­­l­plu de felul în care şcoala­­ covăsneană beneficiază de I condiţii materiale şi spiri- 1 tuale deosebite pentru în- I făptuirea nobilei sale me­­niri, pentru realizarea unui­­ învăţămînt de calitate, pen- I tru pregătirea tinerei gene­­­­raţii pe măsura exigenţelor­­ impuse de dezvoltarea eco­nomico-socială a ţării, de amplul progres al ştiinţei şi tehnicii contemporane. De re­ţinut, că fiecare al patrulea locuitor al judeţului învaţă într-una din cele 150 de u­­nităţi cu treapta I de liceu, 13 licee cu profil industrial, 10 şcoli profesionale. 50.000 de elevi sunt îndrumaţi cu competenţă de aproape 3.000 de cadre didactice. Interna­tele şcolare oferă elevilor 1.789 de locuri, în timp ce activitatea didactică şi prac­tică din şcoli se desfăşoară în aproape 1.500 de labora­toare, cabinete şi ateliere. s \s\ \\ \s \ \\ \ \ \ le­V Continuare in pag. a 2-a) Pacea şi dezarmarea, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră au fost teme cu valoare perenă pentru o multitudine de mani­festări internaţionale pe linie de tineret, găzduite şi organi­zate în România, între care menţionăm: masa rotundă de la Snagov: ,,Rolul şi contribuţia tineretului la realizarea unui climat de pace şi securitate în Europa“ (1969); seminarul „Stu­denţii şi securi­tatea europeană“ (1974); semina­rul „Contribuţia tineretului la e­­dificarea unui climat de pace, securitate şi dezarmare în Europa“ (1980), masa rotundă de la Costineşti „Tineretul anilor ’80“ (1982); Reuniunea regională pentru Eu­ropa, consacrată A.I.T. (1983); seminarul internaţional „Tine­retul şi studenţii — solidarita­te pentru pace, dreptate socia­lă, pentru o nouă ordine econo­mică internaţională" (1983); In­­tîlnirea tineretului şi studenţi­lor din Balcani (1984); Confe­rinţa mondială a comitetelor naţionale pentru A.I.T. (1985) ; Reuniunea lărgită a Comisiei FIM.T.D. pentru Europa şi A­­merica de nord (1986); Semina­rul balcanic al tinerilor parla­mentari (1986); Seminarul inter­naţional „Tineretul şi pacea" (1986); Festivalul folcloric al ti­neretului şi studenţilor din Bal­cani (1986), la care se adaugă numeroase manifestări şi ac­ţiuni bilaterale pe linie de ti­neret şi studenţi. Rememorarea sumară a unor ficţiuni reprezentative ale tine­retului român, ale U.T.C. şi U.A.S.C.R. trebuie completată cu acţiunile internaţionale la care a participat şi unde este recu­noscut ca un promotor con­secvent al celor mai nobile as­piraţii ale tine­rei generaţii, ale umanităţii, învestit de par­tid cu înalte responsabilităţi, participînd cu competenţă şi dăruire la în­treaga viaţă e­­conomico-socia­­lă, inclusiv la în­­făptuirea politi­cii externe, tineretul României este chemat să-şi spună cuvântul în orice problemă care angaj­ea­­ză prezentul şi viitorul său. Cel mai recent şi mai edifica­tor exemplu în acest sens este participarea unanimă, entuzias­tă a tinerilor între 14 şi 18 anli, alături de ceilalţi tineri, de în­tregul popor la istoricul refe­rendum de la 23 noiembrie 1986, pronnunţîndu-se hotărît pentru reducerea unilaterală cu 5 la sută a efectivelor, arma­ Aristotel BUNESCU s Tineretul-In primele rînduri ale luptei P.C.R. pentru dezarmare şi pace, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte (II)

Next