Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)
1987-03-02 / nr. 4691
Organ al Comitetului Mejean Covasna al P.C.R .1 al Consiliului Popular Județean ANUL XX, NR. 4691 LUNI, 2 MARTIE, 1987 4 PAGINI, 50 BANI O politică ştiinţifică, umanistă, profund revoluţionară, activitate consecventă, principială privind asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei Magistrala cuvântare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă comună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană este străbătută de teze, idei, concluzii şi învăţăminte de o importanţă vitală pentru prezentul şi viitorul României socialiste, constituind, totodată, un document de excepţională însemnătate principială şi practică, o nouă contribuţie la îmbogăţirea socialismului ştiinţific, a concepţiei despre om şi despre condiţia umană în lumea contemporană. Aprecierile, ideile, concluziile subliniate de Secretarul general al partidului au fost primite cu larg interes şi cu deplină aprobare de către toţi locuitorii judeţului Covasna. Ele au trezit în inima şi în conştiinţa fiecăruia dintre noi puternice sentimente de mîndrie patriotică faţă de succesele obţinute în anii socialismului, faţă de justeţea rezolvării problemei naţionale în România. în cuvîntare este relevat cu pregnanţă rolul conducător al partidului nostru comunist, centrul vital al întregii societăţi, care, prin activitatea sa revoluţionară reprezintă nucleul focalizator, în jurul căruia s-a consolidat puternic unitatea socialpolitică a întregului popor român. Sunt evidenţiate, totodată, măreţele realizări pe planul dezvoltării şi perfecţionării neîncetate a proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste. S-a subliniat, de asemenea, însemnătatea intensificării continue a procesului de dezvoltare a democraţiei socialiste, revoluţionare, care asigură participarea tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, egali în drepturi şi îndatoriri, la întreaga viaţă economică şi social-politică, la conducerea societăţii. Cu deplină satisfacţie a fost relevat faptul că în centrul preocupărilor partidului nostru a stat omul, împlinirea personalităţii sale în toate planurile, asigurarea demnităţii umane. A fost subliniat, cu îndreptăţită mîndrie patriotică, adevărul că dreptul la demnitate, la deplină egalitate în întreaga viaţă a societăţii, de care se bucură absolut toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, se înscrie între acele impresionante ctitorii din „Epoca Nicolae Ceauşescu“, datorită cărora creşte continuu prestigiul României socialiste în lumea întreagă, în continuare, aducând argumente convingătoare, pe deplin lămuritoare în ce priveşte : (Continuare în pag. a 2-a) „Noi am asigurat şi asigurăm deplina egalitate în ce priveşte retribuţia, indiferent de naţionalitate, de sex sau de vîrstă, în raport de domeniul în care lucrează, de gradul pregătirii pe care o are fiecare“. Nimeni nu poate schimba istoria Asemenea tuturor milioanelor de fii ai României socialiste şi eu am citit cu atenţie cuvântarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. De la început pot să afirm că ader din adîncul inimii la tezele şi ideile novatoare privind modul concret, cu adevărat revoluţionar, în care s-a asigurat la noi în ţară egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Resping şi eu teoriile eronate, cu caracter naţionalist şi şovin. Vânturate de unele cercuri reacţionare, imperialiste. Noi, cei care trăim şi minţim în judeţul Covasna, laolaltă, români şi maghiari, am simţit direct şi bucuriile, şi necazurile, ne cunoaştem bine şi îndatoririle, şi drepturile. Sîntem surprinşi de faptul că unii, dincolo de hotare, se hazardează în a face o serie de afirmaţii neîntemeiate cu privire la originea şi paternita- V______________________ tea poporului nostru. Noi, cei de aici, de pe meleagurile covăsnene, muncim împreună, învăţăm şi vorbim o limbă — unică — cea a concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă. Judeţul nostru a cunoscut, îndeosebi ■ după Congresul al IX- lea, o dezvoltare fără precedent. Oare aceste schimbări pătrunse în viaţa economicăşi socială a judeţului nostru s-ar fi putut înfăptui de oameni care nu se înţeleg ? Este greu de crezut, imposibil chiar. Iată de ce afirm răspicat că nimeni nu are dreptul să se amestece în treburile interne ale României socialiste, că nu avem nevoie de lecţii şi nu primim lecţii de la nimeni. Nimeni nu are dreptul să se amestece din afară în viaţa unui popor, nimeni nu poate atenta la cuceririle revoluţionare ale ţării noastre. Şi, mai ales, nimeni nu are dreptul şi nici nu poate să ne schimbe istoria. Ioan BARTHA, director al I.A.S. Ozuti în spiritul nemărginitei dragoste faţă de patrie în acest cadru de efervescenţă creatoare, de multilaterale împliniri, una dintre marile şi durabilele realizări ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“ o constituie soluţionarea principială, justă, pe bazele materialismului dialectic şi istoric, ale socialismului ştiinţific, a problemei naţionale, prin asigurarea consecventă a deplinei egalităţi în drepturi şi îndatoriri a tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, realizarea şi întărirea continuă a frăţiei tuturor oamenilor muncii. In lumina realităţilor trăite de noi toţi, cu conştiinţa înaltei răspunderi patriotice, revoluţionare, în numele nostru, al tuturor tinerilor, ţin sâ declar că respingem cu indignare toate încercările mai vechi şi mai noi ale cercurilor imperialiste, reacţionare, anticomuniste de a ponegri aceste realizări deosebite ale României socialiste, căci, sub pretextul susţinerii drepturilor minorităţilor naţionale, respectivele cercuri de fapt instigă la manifestări naţionaliste, şovine, iredentiste, revanşarde. Noi, tinerii, ne exprimăm profunda indignare şi nedumerire că şi persoane oficiale, publicişti şi istorici din Republica Populară Ungară vehiculează calomnii cu privire la realităţile româneşti, că denaturează adevăruri istorice inconjunsă ferma convingere că nici un fel de atacuri, denigrări şi dezinformări nu pot să umbrească relaţiile vieţii noastre noi, nu pot fisura blocul monolit al poporului nostru. De aceea sîntem ferm hotărîţi să demascam şi în viitor asemenea teze şi teorii nocive, să intensificăm activitatea politicoideologică pentru educarea tineretului în spiritul patriotismului revoluţionar, al sentimentelor de dragoste nemărginită faţă de patrie şi popor. TIMAR Ella, prim-secretar al Comitetului Judeţean Covasna al U.T.C. MUITEM JUDETI — SF. unTrimn IPGWr TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN REGATUL NEPAL Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,Preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Regatul Nepal, în a doua decadă a lunii martie 1987, la invitația regelui Nepalului, Birendra Bir Bikram Shah Dev și a reginei Aishwirya Rajya Laxmi Devi Shah. ( /imBOLURI ale devenirii noastre socialiste . Fiecare al patrulea locuitor învaţă ! Liceul Industrial din In- i torsura Buzăului este una dintre cele mai noi şi mo-derne, clădiri din cadrul celor 359 de unităţi ale reţelei şcolare din judeţul nostru. , Acesta este doar un exemlplu de felul în care şcoala covăsneană beneficiază de I condiţii materiale şi spiri- 1 tuale deosebite pentru în- I făptuirea nobilei sale meniri, pentru realizarea unui învăţămînt de calitate, pen- I tru pregătirea tinerei generaţii pe măsura exigenţelor impuse de dezvoltarea economico-socială a ţării, de amplul progres al ştiinţei şi tehnicii contemporane. De reţinut, că fiecare al patrulea locuitor al judeţului învaţă într-una din cele 150 de unităţi cu treapta I de liceu, 13 licee cu profil industrial, 10 şcoli profesionale. 50.000 de elevi sunt îndrumaţi cu competenţă de aproape 3.000 de cadre didactice. Internatele şcolare oferă elevilor 1.789 de locuri, în timp ce activitatea didactică şi practică din şcoli se desfăşoară în aproape 1.500 de laboratoare, cabinete şi ateliere. s \s\ \\ \s \ \\ \ \ \ leV Continuare in pag. a 2-a) Pacea şi dezarmarea, făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră au fost teme cu valoare perenă pentru o multitudine de manifestări internaţionale pe linie de tineret, găzduite şi organizate în România, între care menţionăm: masa rotundă de la Snagov: ,,Rolul şi contribuţia tineretului la realizarea unui climat de pace şi securitate în Europa“ (1969); seminarul „Studenţii şi securitatea europeană“ (1974); seminarul „Contribuţia tineretului la edificarea unui climat de pace, securitate şi dezarmare în Europa“ (1980), masa rotundă de la Costineşti „Tineretul anilor ’80“ (1982); Reuniunea regională pentru Europa, consacrată A.I.T. (1983); seminarul internaţional „Tineretul şi studenţii — solidaritate pentru pace, dreptate socială, pentru o nouă ordine economică internaţională" (1983); Intîlnirea tineretului şi studenţilor din Balcani (1984); Conferinţa mondială a comitetelor naţionale pentru A.I.T. (1985) ; Reuniunea lărgită a Comisiei FIM.T.D. pentru Europa şi America de nord (1986); Seminarul balcanic al tinerilor parlamentari (1986); Seminarul internaţional „Tineretul şi pacea" (1986); Festivalul folcloric al tineretului şi studenţilor din Balcani (1986), la care se adaugă numeroase manifestări şi acţiuni bilaterale pe linie de tineret şi studenţi. Rememorarea sumară a unor ficţiuni reprezentative ale tineretului român, ale U.T.C. şi U.A.S.C.R. trebuie completată cu acţiunile internaţionale la care a participat şi unde este recunoscut ca un promotor consecvent al celor mai nobile aspiraţii ale tinerei generaţii, ale umanităţii, învestit de partid cu înalte responsabilităţi, participînd cu competenţă şi dăruire la întreaga viaţă economico-socială, inclusiv la înfăptuirea politicii externe, tineretul României este chemat să-şi spună cuvântul în orice problemă care angajează prezentul şi viitorul său. Cel mai recent şi mai edificator exemplu în acest sens este participarea unanimă, entuziastă a tinerilor între 14 şi 18 anli, alături de ceilalţi tineri, de întregul popor la istoricul referendum de la 23 noiembrie 1986, pronnunţîndu-se hotărît pentru reducerea unilaterală cu 5 la sută a efectivelor, arma Aristotel BUNESCU s Tineretul-In primele rînduri ale luptei P.C.R. pentru dezarmare şi pace, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte (II)