Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)
1987-03-18 / nr. 4705
ANUL XX, NR. 4705 CUVÎNTUL NOU Asigurarea unui climat de ordine şi disciplină — comandament la ordinea zilei în fiecare unitate economică întreprinderilor industriale covăsnene le revin sarcini deosebite în acest al doilea an al cincinalului actual. Sarcini în privinţa atingerii unor ritmuri înalte de creştere a valorii principalilor indicatori ce caracterizază activitatea desfăşurată, realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice şi onorarea la timp a contractelor încheiate cu beneficiarii, sarcini pe linia creşterii productivităţii muncii, a eficienţei şi rentabilităţii. Materializarea lor, înfăptuirea celorlalte obiective înscrise pe agenda de lucru presupun, desigur, o bună aprovizionare tehnico-materială, o bună organizare a producţiei şi a muncii, iniţiativă şi responsabilitate sporite. Dar nu numai atît : trebuie asigurat un climat sănătos de ordine, şi disciplină, fără de care nu se poate vorbi de producţii mari, de eficienţă. Din păcate, se face destul de puţin în această priinţă Drept urmare, prezenţa la orele de program nu are consistenţa pe care ar trebui să o aibă, cele 480 de minute de lucru nu sunt folosite integral, eficient (plimbările de ici-colo au devenit o obişnuinţă), ca să nu mai spunem că ordinea şi spiritul gospodăresc se află, mai tot timpul, în suferinţă. Că aşa este o demonstrează raidurile- anchetă întreprinse de noi în unităţi industriale sau peşantierele de construcţii. O demonstrează, iată, şi aspectele surprinse zilele trecute într-una dintre întreprinderile de pe platforma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe : am numit Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului. Lipsesc materialele, sau preocuparea pentru gospodărirea lor chibzuită ? Trecînd în revistă realizările obţinute de colectivul Combinatului pentru Prelucrarea Lemnului în intervalul de timp scurs de la începutul anului, ni se relevă o serie de rămîneri în urmă la producţia marfă industrială, export, precum şi la ceilalţi indicatori. Dintre numeroasele cauze care au dus la aceste rezultate sub posibilităţi, reţinem doar una: insuficienţa materialelor. O reţinem pentru că are legătură nu numai cu faptul că furnizorii nu se achită de obligaţiile ce le revin, ci şi, sau mai ales, cu spiritul gospodăresc, aflat în mare suferinţă aici, la C.P.L. In sprijinul afirmaţiei noastre vin imaginile surprinse de obiectivul aparatului de fotografiat din secţia de prese (foto 1 şi 2), unde urcea necesară preparării adezivului este risipită în fel şi chip. Locul de depozitare e plin de albul substanţei cu pricina," sacii, unii dintre ei sparţi, sunt aruncaţi pe unde se nimereşte... La fel stau lucrurile şi în încăperrea în care sînt butunaiele cu urelit, unde mătura n-a mai fost folosită cine ştie de cînd. Cei din secţia de prese a combinatului nu-şi prea cunosc nici obligaţiile pe care le au în privinţa recuperării materialelor refolosibile. Spunem asta întrucît înăuntru, şi nu numai înăuntru, pot fi văzute, rezemate de pereţi sau aruncate la întîmplare, lucruri care ar trebui să se afle într-o cu totul altă parte, lucruri cărora ar trebui să li se găsească o întrebuinţare (foto 3). Aceasta fiind situaţia, e firesc să ne întrebăm: la C.P.L. lipsesc materialele necesare producţiei sau preocupările pentru gospodărirea lor chibzuită ? Materialele împrăştiate pe jos sau depozitate ca vai de lume, ambalajele aruncate care pe unde, lasă, fireşte, o impresie neplăcută. Aceeaşi impresie neplăcută o creează şi lucrurile pe care personalul muncitor din secţii le agaţă de maşini sau le pune pe stivele de semifabricate din lemn (foto 4). Pentru haine, poşete, sacoşe etc.,există vestiare. De ce nu sunt folosite ? In fine, un ultim aspect, un aspect care ţine de disciplină. E vorba de faptul că la C.P.L., practica în producţie a elevilor de la liceul de profil nu este organizată aşa cum trebuie. Nu sunt supravegheaţi (ce fac cadrele didactice, maiştrii ?), nu li se dă de lucru, nu sunt iniţiaţi cum ar trebui în meseria pe care şi-au ales-o. Şi ce pot să facă elevii dacă nu li se dă atenţie ? Pierd timpul, evident (foto 5). Ştiut fiind faptul că C.P.L. a avut şi are probleme în ce priveşte asigurarea muncitorilor calificaţi, dezinteresul arătat faţă de pregătirea practică a celor ce nu peste mult timp vor lucra în secţiile acestei unităţi, este greu de explicat. Nu e de mirare că noilor încadraţi le trebuie ani pentru a ajunge să dea randamentul cerut, cum iarăşi nu e de mirare că unii dintre cei ce termină liceul de profil îşi îndreaptă paşii spre alte întreprinderi, în loc să lucreze în meseria aleasă ini ţial. N. VÎLCEANU Foto KOVÁCS László FOTO 4 FOTO 5 FOTO 3 Deşi temperaturile — mai cu seamă cele înregistrate în timpul nopţii şi dimineţii — continuă să fie deosebit de scăzute pentru această perioadă, la Secţia de sere-solar a I.L.F. Sfîntu Gheorghe, campania de primăvară a fost declanşată. E firesc, pentru că realizarea sarcinilor de plan ce revin colectivului de muncă condus de inginerul principal, tovarăşul Szabó Dezideriu, depinde într-o măsură hotărîtoare de ceea ce se face acum, de modul în care se pun bazele producţiei de verdeţuri şi legume. Lucrările de pregătire a soiului s-au executat în 21 de module din cele 34 date în folosință de constructor — I.A. C.M. Sfîntu Gheorghe. In cinci module s-a plantat ceapă stufat. Totodată, la finele săptămînii trecute a fost declanșat semănatul ridichilor de lună, iar în această săptămînă — după cum ne-a informat interlocutorul — nu începe semănatul spanacului şi salatei verzi, care vor ocupa, fiecare, cîte 5 sere solar. Pentru obţinerea unor producţii ridicate o atenţie deosebită a fost acordată fertilizării solului cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice complexe, însă, cultura de bază prevăzută în planul de producţie al Secţiei sere-solar o constituie tomatele. Iată de ce ne-am interesat de modul în care vor fi asigurate răsadurile. — Pentru că nu dispunem de solar-înmulţitor în care să ne producem răsadurile necesare — ne spune tovarăşul Szabó Dezideriu — am depus o comandă la serele I.L.F. Harghita, de la Cristuru Secuiesc. Urmează ca materialul săditor să ni se asigure pînă la 15 aprilie, cînd vom începe plantatul în cele 21 de sere solar din care vom recolta iniţial verdeţurile menţionate. In afară de acestea pentru tomate vom mai pregăti încă 7 module, răsadurile necesare le vom produce noi într-un tunel încălzit cu biocombustibil. — Ce suprafaţă va fi cultivată de tomate ? — Un hectar, pe care, conform planului, trebuie să obţinem o producţie de 60 de tone. Aş menţiona că după recoltarea ultimelor cantităţi de tomate, în toamnă am prevăzut cultivarea întregii suprafeţe cu salată verde, care va fi recoltată prin noiembrie. — Cum veţi utiliza suprafeţele dintre sere şi, în general, spaţiile din incinta secţiei ? — Aceste suprafeţe vor fi cultivate cu spanac, salată şi vărzoase, iar pe lingă gardul împrejmuitor, vom planta puieţi de măr şi arbuşti fructiferi, mai precis coacăz negru. — Aveţi asigurată forţa de muncă necesară pentru executarea tuturor lucrărilor prevăzute ? — Suntem, în total, 8 oameni. Eu, şase muncitori legumicultori şi un mecanizator. Reţineţi însă, că mare parte dintre lucrări trebuie executate cu mijloace mecanice. Din păcate, nu ni s-a asigurat încă întreaga dotare prevăzută , mai avem nevoie de plug, cultivator, maşină de stropit, de mărunţit solur şi de ciur vibrator. Sperăm ca în cel mai scurt timp conducerea întreprinderii noastre şi R.A.T.M.A. Valea Grisului să asigure procurarea lor. — Spuneaţi că pînă acum constructorul v-a predat 34 de sere-solar. Ce se întîmplă cu celelalte ? — Mai sînt de predat încă ■0. Deşi ultimul termen de predare este 15 mai, deoamdată contăm pe darea în folosinţă a numai 8 module, pentru care s-au asigurat geamurile necesare. Pentru celelalte mai este nevoie de încă 31.000 mp, de geam contractat de I.A.G.M. cu întreprinderea producătare din Mediaș. Furnizorul nu l-a livrat încă. Se impune, aşadar, ca I.A.C.M. să facă toate, demersurile necesare pentru ca furnizorul să onoreze cit mai repede contractul încheiat. Noi am putea produce mult mai multe verdeţuri şi legume, dacă şi restul serelor-solar ar fi terminate în timp util. Şi aşa primul termen de punere în funcţiune a fost mult depăşit. Este în interesul nostru, al tuturor ca începînd din această primăvară să producem pe întreaga suprafaţă, pentru ca într-adevăr secţia de sere-solar a I.L.F. Sfîntu Gheorghe să-şi împlinească menirea pentru care a fost înfiinţată , mai buna aprovizionare a populaţiei ■ cu verdeţuri şi legume. Aurel GOl.c . LA SECȚIA SERE-SOLARA I.L.F. SFTNTU GHEORGHE „Start“ in campania de primăvară, nu insă fără probleme - ■■■ 1 —--=----------- ni.-,""-ll ....... — r-r,-rrtrr—, .., PAG. 3