Cuvîntul Nou, martie 1987 (Anul 20, nr. 4691-4716)

1987-03-18 / nr. 4705

ANUL XX, NR. 4705 CUVÎNTUL NOU Asigurarea unui climat de ordine şi disciplină — comandament la ordinea zilei în fiecare unitate economică întreprinderilor industriale covăsnene le re­vin sarcini deosebite în acest al doilea an al cincinalului actual. Sarcini în privinţa atinge­rii unor ritmuri înalte de creştere a valorii principalilor indicatori ce caracterizază activi­tatea desfăşurată, realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice şi onorarea la timp a con­tractelor încheiate cu beneficiarii, sarcini pe linia creşterii productivităţii muncii, a eficien­ţei şi rentabilităţii. Materializarea lor, înfăptui­rea celorlalte obiective înscrise pe agenda de lucru presupun, desigur, o bună aprovizionare tehnico-materială, o bună organizare a produc­ţiei şi a muncii, iniţiativă şi responsabilitate sporite. Dar nu­ numai atît : trebuie asigurat un climat sănătos de ordine, şi disciplină, fără de care nu se poate vorbi de producţii mari, de eficienţă. Din păcate, se face destul de puţin în aceas­tă priinţă Drept urmare, prezenţa la orele de program nu are consistenţa pe care ar tre­bui să o aibă, cele 480 de minute de lucru nu sunt folosite integral, eficient (plimbările de ici-colo au devenit o obişnuinţă), ca să nu mai spunem că ordinea şi spiritul gospodăresc se află, mai tot timpul, în suferinţă. Că aşa este o demonstrează raidurile- anchetă întreprinse de noi în unităţi industriale sau pe­­şantierele de construcţii. O demonstrează, iată, şi aspec­tele surprinse zilele trecute într-una dintre întreprinderile de pe platforma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe : am numit Com­binatul pentru Prelucrarea Lemnului. Lipsesc materialele, sau preocuparea pentru gospodărirea lor chibzuită ? Trecînd în revistă realizările obţinute de colectivul Combi­natului pentru Prelucrarea Lem­nului în intervalul de timp scurs de la începutul anului, ni se relevă o serie de rămîneri în urmă la producţia marfă in­dustrială, export, precum şi la ceilalţi indicatori. Dintre nu­meroasele cauze care au dus la aceste rezultate sub posibilităţi, reţinem doar una: insuficienţa materialelor. O reţinem pentru că are legătură nu numai cu faptul că furnizorii nu se achi­tă de obligaţiile ce le revin, ci şi, sau mai ales, cu spiritul gospodăresc, aflat în mare su­ferinţă aici, la C.P.L. In spriji­nul afirmaţiei noastre vin ima­ginile surprinse de obiectivul aparatului d­e fotografiat din secţia de prese (foto 1 şi 2), unde urcea necesară preparării adezivului este risi­pită în fel şi chip. Locul de depozitare e plin de albul sub­stanţei cu pricina," sacii, unii dintre ei sparţi, sunt aruncaţi pe unde se nimereşte... La fel stau lucrurile şi în încăperrea în care sînt butunaiele cu urelit, unde mătura n-a mai fost folo­sită cine ştie de cînd. Cei din secţia de prese a combinatului nu-şi prea cunosc nici obligaţiile pe care le au în privinţa recuperării materia­lelor refolosibile. Spunem asta întrucît înăuntru, şi nu numai înăuntru, pot fi văzute, reze­mate de pereţi sau aruncate la întîmplare, lucruri care ar tre­bui să se afle într-o cu totul altă parte, lucruri cărora ar trebui să li se găsească o între­buinţare (foto 3). Aceasta fiind situaţia, e firesc să ne întrebăm: la C.P.L. lip­sesc materialele necesare pro­ducţiei sau preocupările pentru gospodărirea lor chibzuită ? Materialele împrăştiate pe jos sau depozitate ca vai de lume, ambalajele aruncate care pe unde, lasă, fireşte, o impresie neplăcută. Aceeaşi impresie ne­plăcută o creează şi lucrurile pe care personalul muncitor din secţii le agaţă de maşini sau le pune pe stivele de semifabrica­te din lemn (foto 4). Pentru haine, poşete, sacoşe etc.,­­exis­tă vestiare. De ce nu sunt fo­losite ? In fine, un ultim aspect, un aspect care ţine de disciplină. E vorba de faptul că la C.P.L., practica în producţie a elevilor de la liceul de profil nu este organizată aşa cum trebuie. Nu sunt supravegheaţi (ce fac ca­drele didactice, maiştrii ?), nu li se dă de lucru, nu sunt ini­ţiaţi cum ar trebui în meseria pe car­e şi-au ales-o. Şi ce pot să facă elevii dacă nu li se dă atenţie ? Pierd timpul, evident (foto 5). Ştiut fiind faptul că C.P.L. a avut şi are probleme în ce pri­veşte asigurarea muncitorilor calificaţi, dezinteresul arătat fa­ţă de pregătirea practică a ce­lor ce nu peste mult timp vor lucra în secţiile acestei unităţi, este greu de explicat. Nu e de mirare că noilor încadraţi le trebuie ani­ pentru a ajunge să dea randamentul cerut, cum iarăşi nu e de mirare că unii­­ dintre cei ce termină liceul de profil îşi îndreaptă paşii spre alte întreprinderi, în loc să lucreze în meseria aleasă ini­­ ţial.­­ N. VÎLCEANU Foto KOVÁCS László FOTO 4 FOTO 5 FOTO 3 Deşi temperaturile — mai cu seamă cele înregistrate în tim­pul nopţii şi dimineţii — con­tinuă să fie deosebit de scăzute pentru această perioadă, la Secţia de sere-solar a I.L.F. Sfîntu Gheorghe, campania de primăvară a fost declanşată. E firesc, pentru că realizarea sar­cinilor de plan ce revin colec­tivului de muncă condus de inginerul principal, tovarăşul Szabó Dezideriu, depinde într-o măsură hotărîtoare de ceea ce se face acum, de modul în­ care se pun bazele producţiei de verdeţuri şi legume. Lucrările de pregătire a so­iului s-au executat în 21 de module din cele 34 date în fo­losință de constructor — I.A. C.M. Sfîntu Gheorghe. In cinci module s-a plantat ceapă stufat. Totodată, la finele săptămînii trecute a fost declanșat semă­natul ridichilor de lună, iar în această săptămînă — după cum ne-a informat interlocutorul — nu începe semănatul spanacu­lui şi salatei verzi, care vor ocupa, fiecare, cîte 5 sere­ solar. Pentru obţinerea unor producţii ridicate o atenţie deosebită a fost acordată fertilizării solului cu gunoi de grajd şi îngrăşă­minte chimice complexe, însă, cultura de bază prevăzută în planul de producţie al Secţiei sere-solar o constituie tomatele. Iată de ce ne-am interesat de modul în care vor fi asigurate răsadurile. — Pentru că nu dispunem de solar-înmulţitor în care să ne producem răsadurile necesare — ne spune tovarăşul Szabó Dezideriu — am depus o co­mandă la serele I.L.F. Harghi­ta, de la Cristuru Secuiesc. Ur­mează ca materialul săditor să ni se asigure pînă la 15 aprilie, cînd vom începe plantatul în cele 21 de sere­ solar din care vom recolta iniţial verdeţurile menţionate. In afară de acestea pentru tomate vom mai pregăti încă 7 module, răsadurile nece­sare le vom produce noi într-un tunel încălzit cu biocombustibil. — Ce suprafaţă va fi culti­vată d­e tomate ? — Un hectar, pe care, con­form planului, trebuie să obţi­nem o producţie de 60 de tone. Aş menţiona că după recolta­rea ultimelor cantităţi de to­mate, în toamnă am prevăzut cultivarea întregii suprafeţe cu salată verde, care va fi recol­tată prin noiembrie. — Cum veţi utiliza suprafeţe­le dintre sere şi, în general, spaţiile din incinta secţiei ? — Aceste suprafeţe vor fi cultivate cu spanac, salată şi vărzoase, iar pe lingă gardul împrejmuitor, vom planta puieţi de măr şi arbuşti fructiferi, mai precis coacăz negru. — Aveţi asigurată forţa de muncă necesară pentru executa­rea tuturor lucrărilor prevăzu­te ? — Suntem­, în total,­­ 8 oa­meni. Eu, şase muncitori legu­micultori şi un mecanizator. Reţineţi însă, că mare parte dintre lucrări trebuie executate cu mijloace mecanice. Din pă­cate, nu ni s-a asigurat încă întreaga dotare prevăzută , mai avem nevoie­ de plug, cultiva­tor, maşină de stropit, de mă­­runţit solur şi de ciur vibra­tor. Sperăm ca în cel mai scurt timp conducerea întreprinderii noastre şi R.A.T.M.A. Valea Grisului să asigure procurarea lor. — Spuneaţi că pînă acum constructorul v-a predat 34 de sere-solar. Ce se întîmplă cu celelalte ? — Mai sînt de predat încă ■­0. Deşi ultimul­­ termen­­ de predare este 15 mai, deo­am­­dată contăm pe darea în folo­sinţă a numai 8 module, pentru care s-au asigurat geamurile necesare. Pentru celelalte mai este nevoie de încă 31.000 mp, de­ geam contractat de I.A.G.M. cu întreprinderea producăt­­are din Mediaș. Furnizorul nu l-a livrat încă. Se impune, aşadar, ca I.A.C.M. să facă toate­, de­mersurile necesare pentru ca furnizorul să onoreze cit mai repede contractul încheiat. Noi am putea produce mult mai multe verdeţuri şi legume, da­că şi restul serelor-solar ar fi terminate în timp util. Şi aşa primul termen de punere în funcţiune a fost mult depăşit. Este în interesul nostru, al tu­turor ca începînd din această primăvară să producem pe în­treaga suprafaţă, pentru ca în­­tr-adevăr secţia de sere-solar a I.L.F. Sfîntu Gheorghe să-şi îm­plinească menirea pentru ca­re a fost înfiinţată , mai buna aprovizionare a populaţiei ■ cu verdeţuri şi legume. Aurel GOl.c . LA SE­CȚIA SERE-SOLAR­A I.L.F. SFTNTU GHEORGHE „Start“ in campania de primăvară, nu insă fără probleme - ■■■ 1 —--=----------- ni.-,""-ll ....... — r-r,-rrtrr—, .., PAG. 3

Next