Cuvîntul Nou, mai 1987 (Anul 20, nr. 4743-4767)

1987-05-01 / nr. 4743

Stringuriifin jurul partidului, al to­vară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, poporul român făureşte viitorul luminos al patriei _I g-\. Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţean ANUL XX, NR. 4743 VINERI, 1 MAI, 1987 4 PAGINI, 30 BANI ,77*^3 — vi În prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu ieri a avut loc în Capitală Adunarea festivă cu prilejul sărbătoririi Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi după-amiază, la aduna­rea festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C R. cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc. Adunarea oamenilor muncii din Capi­tală s-a constituit într-un fierbinte şi înălţător omagiu adus de întreaga na­ţiune, cu prilejul măreţei sărbători de la 1 Mai, eroicului nostru partid comu­nist, continuatorul glorioaselor tradiţii patriotice şi revoluţionare ale clasei mun­citoare, ale maselor largi populare, care, încă de la făurirea sa, a slujit cu devo­tament idealurile supreme ale poporului, idealurile libertăţii şi dreptăţii sociale, independenţei şi unităţii naţionale, cau­za socialismului şi comunismului. In acelaşi timp, au fost reafirmate vi­brant sentimentele de neţărmurită dra­goste­ şi recunoştinţă, de aleasă preţuire pe care toţi cetăţenii ţării le poartă to­varăşului Nicolae Ceauşescu pentru isto­ricele realizări obţinute în toate dome­niile de activitate în anii luminoşi de cînd se află în fruntea partidului şi sta­tului, pentru strălucita sa activitate re­voluţionară pusă, cu abnegaţie şi dăruire, in slujba dezvoltării multilaterale a pa­triei, ridicării nivelului de trai mate­rial şi spiritual al poporului, afirmării tot mai puternice a României socialiste pe arena mondială, ca o ţară liberă, demnă şi înfloritoare. Aceste profunde simţăminte au fost exprimate, direct şi cald, de miile de bucureşteni aflaţi în Parcul Tineretului, de-a lungul principalei alei ce duce spre Palatul sporturilor şi culturii, unde a avut loc adunarea festivă. Cei prezenţi au aclamat cu înflăcărare pentru partid şi Secretarul său general, pentru patria socialistă, pentru harnicul şi talentatul nostru popor, constructor victorios al so­cialismului şi comunismului. Grupuri de pionieri, de tinere şi ti­neri au oferit cu afecţiune tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu. (Continuare în pag. a 3-a) LUCRĂTORII OGOARELOR COVĂSNENE AU ÎNCHEIAT ÎNSAMÎNŢARILE DE PRIMĂVARA Mecanizatorii, ţăranii coope­ratori, specialiştii, ceilalţi lu­crători ai ogoarelor din ju­deţul nostru au raportat înche­ierea, în cursul zilei de ieri, 30 aprilie, a însămînţărilor de pri­măvară. Cu acest prilej a fost adre­sată o telegramă Secretarului general a! partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „Vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că însufleţiţi de strălucitul dumneavoastră e­­xemplu de­ patriot înflăcărat, toţi lucrătorii ogoarelor covăs­nene, români şi maghiari, în deplină unitate de gînd şi fap­tă, sunt puternic angajaţi în în­deplinirea neabătută a tuturor sarcinilor ce le revin în ca­drul noii revoluţii agrare din ţara noastră, încredinţîndu vă că nu cunosc datorie mai nobi­lă decit aceea a înfăptuirii FAPîE DE munCA i3nS& jaönDÜTde Dnöőre V Al ÎNTRECERII socialiste fără preget a măreţelor hotă­­rîri ale Congresului al XlII-lea al partidului, pentru a întîm­­pina astfel marele eveniment politic al anului — Conferinţa Naţională a Partidului Comu­nist Român — cu realizări tot mai însemnate, sporind astfel permanent contribuţia judeţu­lui nostru la dezvoltarea multi­­laterală a patriei noastre so­cialiste pe calea devenirii ei comuniste“. APARTAMENTUL CU NR. 25.000 Ieri, constructorii de locuinţe, muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni ai întreprinderii An­trepriză ele Construcţii-Montaj din Sfîntu Gheorghe au dat în folosinţă noi apartamente, care îmbogăţesc zestrea edilitară a judeţului. E vorba de cele două tronsoane, fiecare cu cîte 19 apartamente, ale blocului 13 din Lunca Oltului, municipiul Sfîntu Gheorghe. Ceea ce trebuie subliniat este că, cu cele 38 de apartamente predate ieri beneficiarilor, numărul lo­cuinţelor construite din 1968 încoace de I.A.C.M. se ridică la peste 25.000. Este o cifră ca­re spune mult în privinţa efor­turilor pe care oamenii şantie­relor le-au făcut pentru a schimba chipul aşezărilor co­­văsnene. In intervalul următor, constructorii vor acţiona pen­tru a transpune in fapt între­gul program de locuinţe al acestui an, pentru creşterea ca­lităţii lucrărilor. (N.S.) L Bucuria intîiului ele Mai Trăin intens bucuria intiiului de Mai — sărbătoarea eternei ti­nereţi ■ omenirii munci­toare, zi scumpă inimi­lor şi sufletelor noastre pentru că munca a fost, este şi va fi calitatea de căpătîi a românilor, pri­lej de speranţă şi opti­mism, îndrituire a ros­tului nostru pe pămînt. Per­­u noi, românii, sârbăt­oarea muncii îşi sporeşte în acest an semnil­­aţiile. Aniver­săm 18 de ani de la mur». mani- ___ tes­taţi antifas­ciste­sc la 1 Mai 1939, act a cărui excepţio­nală însemnă­tate pentru destin, 'e clasei muncitoare ale naţiunii a fost pusă in e­­vilenţă de în­treaga evoluţie a societăţii noastre. Sîntem in anul Confe­rinţei Naţiona­le a partidului, sîntem în anul aniversării a 110 ani de la cucerirea prin grele jertfe de singe a In­dependen­ţei de Stat a României, sîntem in a­ 11 al cind se împlinesc 40 de ani de Republică. In acest bogat în eveni­mente an 1987 întregul nostru popor, toţi cei ce muncesc şi trăiesc în eterna vatră a inimilor noastre cinstesc prin măreţe fapte de muncă trecutul glorios, pre­zentul înfloritor, viito­rul de aur al naţiei române. Incepînd din ultimul deceniu al veacului tre­cut, ziua de 1 Mai a fost aleasă ca zi a soli­darităţii proletariatului de pretutindeni în lupta sa pentru dreptate şi demnitate. Atunci, spre sfirşîtul secolului, cînd lupta pentru plinea ea de toate zilele, pent­m un trai omenesc era co­mandamentul esenţial al muncitorilor, apoi in anii întunecaţi ai ferm­ei fasciste şi ai războiului hitlerist, cind însăşi fiinţa naţiunii noastre era grav ameninţată, o mare idee-torţă a lumi­nat cugetul muncitorimii — regăsirea tuturor fău­ritorilor şi mînuitorilor uneltelor pe aceeaşi ba­ricadă, inimă lingă ini­mă. Marea manifestaţie de la 1 Mai 1939 se deta­şează ca un moment de referinţă în lupta clasei muncitoare pentru apă­rarea independenţei pa­triei, pentru unitate, li­bertate şi socialism. Mo­bilizaţi de un comitet de organizare in frun­tea căruia se afla tînă­­rul luptător comunist Nicolae Ceauşescu, zeci de mii de oameni ai muncii din Capitală şi-au spus atunci răspi­cat cuvîntul impotri.a fascismului şi impena­lismului, pentru unda­rea de luptă a tuturor oamenilor muncii. ..Creş­terea avîntului mis­trii antifasciste din România — sublinia Secreta ul general al partidu­­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se oglin­deşte în rolul acţiunilor de luptă care au avut loc în această perioadă, în marile demonstraţii antifasciste organizate la 1 Mai PC0 9, sub semnul îm­potrivirii po­porului nostru Germaniei fas­ciste, pentru li­bertăţi demo­cratice, pentru apărarea inde­­dependenţei ţă­rii“. Pentru oa ne­nii muncii— români şi .”­a­ghiari — din judeţul nodru, înfrăţiţi indr o unitate de mo­nolit ît jurul partidului, al conducătorului iubit. jj rti­mat, tova­­r­ă­ş u 1 Nicolae Ceauşe­sc­­u , sar­batorârea zilei de 1 Mai consti­tuie­­ prilejul unor bi­lanţuri rodnice, al unor succese însemnate in primele luni ale acestui an. 1 Mai, Ziua In­ternaţională a Muncii, găseşte poporul Româ­niei socialiste iern an­gajat, sub conducerea Partidului Comunist Ro­­mân, in înfăptuirea mă­reţelor obiective trasate de istoricul Congres al XlII-lea al partidului­­, aceasta, primăvara z­ei­lor erei comuniste pe aceste, străvechi melea­guri românești pe are se cîntă o nouă balada MAI BlflLIOÎcoA JuucicaNJ — COVASNA - GHEORGHE - UE ! Jraţi de mai 1 Mai — lumină din lumină, ardere de timp şi vreri de ţară, de ne-o ştim mirifică grădină la Carpaţii-nalţi a primăvară. 1 Mai — un prag de năzuinţă, demn trecut de lumea solidară spre a păcii limpede fiinţă, către-o stea de laurt, stea polară. 1 Mai şi Om­ul ... omenie tricolor desfăşurind în zare şi stindard de-amiază purpurie, ce-i zenit în noi, în fiecare. I Mai — progres dorit pe Terra I Mai — muncitorească mină, înflorind cu marea-i faptă era peste tot, şi-n patria româna. Ion SOCOL

Next