Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)

1987-07-01 / nr. 4794

buni­ps I tradiţională pent la Mal- 1 de întrece­­ri mai buni­­. In finală 18 concu­­n­ci să urce premiere tre altele, cosit şi ra­­a efectuată. ,rare a con­­us contribu- Judeţeană a­­şteşugăreşti, de la Mal­­păşune v­a crea. Şi a şi a fost şi cositul fînu­­,5 ha, fiind­­ departajă­ri Dar iată irsului: la de ani, cei­­: Vaier Ve­­rlău, Kész­at şi Kádár­aş; la căţe­le­­ ani au Géza din György, din -ajos, din h­î. Teatrului The, vineri, a loc în din muni­­orghe, pre­­spectacole muzică u­­rarea soliş­­tiei şi Cor­­formaţiei torilor Bâ­­’ai Julia şi ipaniaţi de ii. Prezen­­ele vesele JUNE ; 20,20 Via- 0,35 Partid pestin. Ver­­patriotice, anilor în­­serial — Telejurnal p din Stîn­­duieşte joi, recitalul de Lierváth la Con­­ighe Dima“ In pro­­de Bach, seu, Cho- e : AKTA ip — film 11, 16, 18. inl pafilm . orele 10 te pentru „8 MAI — film so- 5, 18, 20. ."TORIA" : - film 17, 19. uzină, pe­re, pentru -CV—8775. ‘ (2083) uzină, pe­rn, pentru -CV—2788. (2084) a parcurs­­ 20 iunie e B.A.T .Ghelin­a (B) —1 ANUL XX NR. 4794 O zi la... Am intrat pe poarta întreprinde­rii de Aparataj şi Motoare Elec­trice din Sfîntu Gheorghe în jurul orei 14, odată cu un grup masiv de muncitori din schimbul II. Discu­­târ­d cu unul dintre ei, am aflat că, deşi schimbul începe la ora 14,20, aproape toţi vin „pe la două" pen­tru a avea timp să-şi îmbrace hai­nele de lucru să-şi pregătească pie­sele prefabricate. S.D.V.-urile, astfel ca fiecare minut din cele 480 ale zilei de muncă să fie folosit din plin La secţia sculărie activitate spe­cifică schimbării turei, lume mul­tă în jurul ceasurilor de pontaj, în biroul secţiei se pregăteşte o şedin­ţă a grupei sindicale, o tînără pe al cărei ecuson scrie: ing. Cîmpea­­nu Ariana, se îndreaptă undeva cu o piesă în mină. Tovarăşe inginer, am vrea să discutăm cu cel care asigură asis­tenţa tehnică în schimbul doi, în permanenţă, iar S.D.V.-uri are fiecare lucrător. Este vorba, desi­gur, de cele de uz general — şu­­bler, micrometru­ etc., cele speciali­zate fiind împărţite pe grupe. — Munca in sculărie presupune o calificare superioară. Cum se asi­gură perfecţionarea pregătirii pro­fesionale, tovarăşe inginer? — Intr-adevăr, un sculer-matriţer nu se formează de azi pe miine. De aceea, dacă anul trecut am avut cursuri de perfecţionare a pregăti­rii profesionale numai pentru unele categorii de muncitori, rezultatele obţinute ne-au determinat ca în a­­cest an, toţi oamenii muncii, de la categoria I la a Vil-a să fie cu­prinşi în cursuri de perfecţionare şi policalificare. Pentru edificare, discutăm cu ciţi­­va muncitori direct la locul de muncă, lingă maşini. Primul este frezorul Ioan Botoş, care ne spune că după ce a absolvit un curs de ridicare a calificării, în 1985, a pri­mit categoria a IV-a. Acum este în­scris la cursul de policalificare, ca­__ re încă nu a început. în atelierul de prelucrări prin — Tocmai as- _____________________ ta faceţi. Eu, împreună cu I.A.M.E. doi maiştri şi ------------­mai mulţi şefi cîtl{| S1'nt create condiţii, "0^id°na.t,^'opre de echiDci. su- * f mașini împor­j - „ tate din S.U.A., activitatea se desfașoara japonia sau fa­bricate în normal rs.r., u­­n­de echipă, su­praveghem des­fășurarea lu­crului în schim­bul doi. — Și acum ce _____________________ faceți? ------------------------------­— Duc acest cilindru strungaru­lui Zoltáni Vilmos. Este o piesă mai pretenţioasă de la maşina de elec­­trofroziune, care trebuie să fie ga­ta pînă dimineaţă. — Din conducerea secţiei mai es­te cineva aici? — Desigur. Şi şeful secţiei, ingi­ner Hodor Attila, şi adjunctul, in­giner Imreh Ludovic... In birou puteam discuta doar cu inginerul Imreh, şeful secţiei fiind plecat. Aflăm — ceea ce, de altfel, constatasem şi în ateliere — că nu există diferenţă între schimburi, că aproape toate maşinile­ lucrează din plin. — Doar sculerii-matriţeni lucrează în general in schimbul inuii — ne spune inginerul Imreh — adică a­­tunci cind se poate folosi din plin lumina naturală. în rest, grupa de pregătire pentru debitare lucrează în trei schimburi, așa că aproviziona­rea cu semifabricate este asigurată „Titan“ din București, muncitori cu calificare superioară efectuează lucrări de mare complexitate. Tóth Ferenc es­te de meserie sculer-matriţer, dar absolvind în 1985 un curs de poli­calificare, lucrează acum pe o ma­şină de rectificat prin coordonate şi are categoria a VI-a. — Şi acum ce urmează? — Muncesc şi mă pregătesc pen­tru examenul de categoria a şaptea. — Şi apoi? — Apoi mă voi pregăti mereu, pentru că la noi, în sculărie apar mereu probleme care pot fi rezol­vate numai dacă eşti bine şi foarte bine pregătit. Plecăm însoţiţi de zumzetul ma­şinilor, de rumoarea muncii neîn­trerupte în care, ca peste tot în fabricile şi uzinele noastre, oameni harnici şi pricepuţi îşi găsesc îm­plinirea... Gheorghe POPIŢĂ ___________________________________________treprinderea Instantaneu din cadrul Secţiei din Tîrgu Secu­iesc a între­prinderii Meca­nice Braşov. Foto : Kosa Ferenc A IN FIECARE UNITATE ECONOMICĂ ordine, disciplina, răspundere In realizarea planului, în gospodărirea judicioasa a resurselor Exigenţe sporite în toate sectoarele de activitate (Urmare din pag 1) care urmează: asigurarea cli­matului propice emulaţiei ma­rilor înfăptuiri trebuie să on­­duca în fiecare unitate econo­mică la obţinerea unor rezulta­­tate superioare, astfel ca ma­rile evenimente politice care vor­ marca acest al doilea se­mestru şi, îndeosebi Conferin­ţa Naţională a partidului, să fie întîmplntate cu succese deo­sebite, cu realizări pe măsura condiţiilor create şi a poten­ţialului existent. Să facem în aşa fel ca, practic, pînă la Conferinţa Naţională a parti­dului, toate comenzile pentru export să fie finalizate, iar o­­biectivele de investiţii să fie pregătite pentru recepţie şi ra­cordare la circuitul productiv. Să ridicăm întreaga activitate la cotele maximei eficienţe pentru a asigura astfel înfăp­tuirea în cele mai bune condi­ţii a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. CUVÍNTUL NOU Secţia 530 — axe nemotoare — de la I.M.A.S.A. a fost pînă nu de mult (şi, după cum se va vedea, mai este încă) una din secţiile „cu pro­bleme“. Sarcinile de plan erau res­tante de la o lună la alta, calitatea produselor era deficitară, consumu­rile specifice cu mult peste cele normate, totul pe fondul unor de­ficienţe în munca de conducere a procesului de producţie, de elabo­rare a măsurilor ce se impun pen­tru ca munca să se desfăşoare nor­mal, ritmic şi cu rezultate bune. Şi totuşi, în acea după amiază, cînd am stat o bună bucată de timp acolo, pentru a vedea cum se desfăşoară activitatea în schimbul doi, se muncea cu sîrg, banda trans­portoare îşi continua mersul uni­form, la fiecare loc de muncă era un om şi fiecare avea de lucru. (Se va vedea de ce am lăsat inten­ţionat acest loc comun.) Explicaţia ne-o oferă inginerul Octavian So­­rescu, directorul tehnic al între­prinderii : — In urma adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri în or­ganizaţiile de ______________________ partid, care au avut loc în martie, s-au propus şi a­­doptat o serie de măsuri or I.M.A.S.Ar ganizatorice ca­ preocupărilor, soluţionarea rp c.an Hm­p- * 1­­­9 re s-au dove­dit bine venite, secţia fiind a­cum aproape _____________________ de linia normală de plutire. Prima dintre ele a fost numirea ca şef de sec­­­­ţie a unui om tînăr, cu multă ini­ţiativă şi pricepere profesională, în persoana inginerului Kicsi József, care este în măsură să vă spună ce s-a întreprins pentru ca în nu­mai trei luni lucrurile să se schim­be mult în bine. L-am găsit pe inginerul Kicsi în­conjurat de „statul major“ al secţiei, adică cei cinci şefi de ateliere, şeful C.T.C. din secţie, cu care dezbatea modul în care s-a desfăşurat lucrul în schimbul întii şi ce trebuie fă­cut In continuare, întreaga discuţie a­ durat ceva mai puţin de zece minute, după care a avut loc con­vorbirea pe care v-o redăm în con­tinuare. — Tovarăşe inginer, cum se des­făşoară munca in schimbul doi? — La fel ca în schimbul întii sau trei, adică, din plin. Dar cele mai mari greutăţi sunt cauzate de lipsa de înţelegere a colaboratori­lor. — De exemplu? — Să începem cu principalul nos­tru colaborator, întreprinderea de Autocamioane­­ din Braşov, care ne furnizează barele semifabricate pentru axa-faţă. Ei bine, nu exage­rez cu nimic cînd afirm că 80 la sută vin strîmbe. A fost nevoie să instalăm o presă cu care să le în­dreptăm, dar asta presupune ma­noperă suplimentară, deci cheltuieli mai mari. întreprinderea Mecanică din Tîrgu Secuiesc ne livrează ele­mentele de asamblare cu mari în­­tîrzieri. Neprimind la timp nişte curele trapezoidale de la F.A.R. T.B.C. Braşov, am fost puşi în si­tuaţia de a recurge la­ tehnologii o­­colitoare, de asemenea, cu manope­ră, deci şi cu costuri de producţie suplimentare. „ Am notat toate aceste greu­tăţi şi vom face apel la înţelegerea colaboratorilor, pentru ca ele să fie rezolvate. Ce a­ţi întreprins însă, pentru a soluţiona deficienţele pro­prii? — Cînd am preluat secţia, par­cul de maşini şi S.D.V.-uri era în­­tr-o stare deplorabilă, aşa că am început prin a-l pune la punct. Din păcate şi aici întîmpinăm greutăţi cu procurarea pieselor de schimb. O altă problemă, deosebit de gra­vă, a constituit-o starea de disci­plină a­­colectivului. Atit de gravă incit, la propunerea organizaţiei de bază, am instituit o comisie de dis­ciplină care, săptămînal, pe baza regulamentului de ordine interioa­ră, analizează fiecare caz de indis­ciplină şi indiferent de funcţie, ia măsurile care se impun, mergînd pînă la desfacerea contractului de muncă. ____________ — Au fost şi _____________________László Zoltán — care, In timp ce tovarăşii lor, oameni cu conştiinţă muncitorească înaintată — îi amintesc doar pe Bandi Ár­pád, Gheorghe Blaj, Székely An­drás, Marcel Bornaş — munceau cîte 16 ore pe zi pentru ca lucru­rile să intre pe făgaşul normal, ei preferau să se plimbe, lipsind zile întregi de la lucru Asemenea acte de indisciplină — ca să spun aşa 4­ legate de indisciplina colabora­torilor, despre care am vorbit, au făcut ca, în ciuda eforturilor între­gului colectiv, două linii să nu-şi realizeze sarcinile de plan, cu im­plicaţiile de rigoare asupra retri­buţiilor oamenilor. Şi vă rog să mai reţineţi sprijinul permanent pe care-l primim de la conducerea întreprinderii, in sensul că greută­ţile pe care le semnalăm la opera­tiva de dimineaţă sunt — în­ gene­ral — soluţionate pînă la ora trei. Pentru creşterea calităţii produse­lor noastre am reuşit ca, împreu­nă cu C.T.C. şi I.GIS., să executăm un control permanent pe fluxul de fabricaţie, astfel încît să reducem la minimum căderile finale. înain­te de a pune punct discuţiei, vă rog să subliniaţi hotărîrea fermă a întregului colectiv de a face to­tul pentru ca — aşa cum indică se­cretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu — să ne realizăm cu cinste, sarcinile de plan, întimpinînd cum se cuvine marile evenimente ale acestui an, alegeri­le de deputaţi, Conferinţa Naţiona­­­lă a partidului şi a 40-a aniversa­re a Republicii. Pe primul plan al deficienţelor proprii asemenea ca­zuri? — Zece. Din păcate şi oa­meni pricepuţi, după care ne pare rău — ca­zul foştilor muncitori Kur­ta István şi Gheorghe COMANARUI (Trmnare d­in pag. I) deficit însemnat, ca urmare a calamitării a 70 din cele 200 hectare cultivate cu porumb si­loz, suprafaţă reînsămînţată. Să nu existe totuşi o solu­ţie pentru ca furajele care se depozitează acum, să fie păs­trate în întregime pentru fura­jarea animalelor în sezonul re­ce? Ni se spune că nu. Intre­­bînd însă de ce suprafaţă de păşune dispune unitatea şi cite animale sunt scoase la păşune, aflăm că la C.A.P. Arcuş, nu­mai 180 de tăuraşi din cei 2000 se află în tabere de vară, păşunînd pe 130 de hectare. A­­şadar, o încărcătură pe hec­tar de nici măcar o unitate vi­tă mare, în timp ce în nume­roase alte unităţi din judeţ a­ceasta a ajuns la circa 3 uni­tăţi vită mare la hectar. La Arcuş se preferă însă soluţia mai comodă a furajării anima­lelor în adăposturi, consumîn­­du-se în timpul verii ceea ce Furajele depozitate acum ar trebui să se consume la iarnă. O soluţie fără îndoială păgubitoare, care trebuie a­­bandonată, impunindu-se scoa­terea grabnică a unui număr cit mai mare de animale la păşune, înţelegem că această unitate agricolă se confruntă şi cu o serie de greutăţi obiective, dar cu atit mai de neînţeles este faptul că, în asemenea condi­ţii, spiritul gospodăresc îşi face foarte puţin simţită prezenţa. Şi anul trecut, C.A.P. Arcaş a fost nevoită să cumpere în­semnate cantităţi de furaje. Oa­re şi în acest an conducerea unităţii are în vedere aceeaşi soluţie foarte costisitoare? Si­gur, sînt şi cîteva lucruri bu­ne la Arcuş, cum ar fi cultiva­rea incintei depozitului de fu­raje şi a locului pe care au fost silozurile, cu cartofi de sămînţă, cu plante furajere. Dar cum se spune: ,,Cu o floa­re nu se face primăvară “ PAG. 3

Next