Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)
1987-07-01 / nr. 4794
bunips I tradiţională pent la Mal- 1 de întreceri mai buni. In finală 18 concunci să urce premiere tre altele, cosit şi raa efectuată. ,rare a conus contribu- Judeţeană aşteşugăreşti, de la Malpăşune va crea. Şi a şi a fost şi cositul fînu,5 ha, fiind departajări Dar iată irsului: la de ani, cei: Vaier Verlău, Készat şi Kádáraş; la căţele ani au Géza din György, din -ajos, din hî. Teatrului The, vineri, a loc în din muniorghe, prespectacole muzică urarea soliştiei şi Corformaţiei torilor Bâ’ai Julia şi ipaniaţi de ii. Prezenele vesele JUNE ; 20,20 Via- 0,35 Partid pestin. Verpatriotice, anilor înserial — Telejurnal p din Stînduieşte joi, recitalul de Lierváth la Conighe Dima“ In prode Bach, seu, Cho- e : AKTA ip — film 11, 16, 18. inl pafilm . orele 10 te pentru „8 MAI — film so- 5, 18, 20. ."TORIA" : - film 17, 19. uzină, pere, pentru -CV—8775. ‘ (2083) uzină, pern, pentru -CV—2788. (2084) a parcurs 20 iunie e B.A.T .Ghelina (B) —1 ANUL XX NR. 4794 O zi la... Am intrat pe poarta întreprinderii de Aparataj şi Motoare Electrice din Sfîntu Gheorghe în jurul orei 14, odată cu un grup masiv de muncitori din schimbul II. Discutârd cu unul dintre ei, am aflat că, deşi schimbul începe la ora 14,20, aproape toţi vin „pe la două" pentru a avea timp să-şi îmbrace hainele de lucru să-şi pregătească piesele prefabricate. S.D.V.-urile, astfel ca fiecare minut din cele 480 ale zilei de muncă să fie folosit din plin La secţia sculărie activitate specifică schimbării turei, lume multă în jurul ceasurilor de pontaj, în biroul secţiei se pregăteşte o şedinţă a grupei sindicale, o tînără pe al cărei ecuson scrie: ing. Cîmpeanu Ariana, se îndreaptă undeva cu o piesă în mină. Tovarăşe inginer, am vrea să discutăm cu cel care asigură asistenţa tehnică în schimbul doi, în permanenţă, iar S.D.V.-uri are fiecare lucrător. Este vorba, desigur, de cele de uz general — şubler, micrometru etc., cele specializate fiind împărţite pe grupe. — Munca in sculărie presupune o calificare superioară. Cum se asigură perfecţionarea pregătirii profesionale, tovarăşe inginer? — Intr-adevăr, un sculer-matriţer nu se formează de azi pe miine. De aceea, dacă anul trecut am avut cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale numai pentru unele categorii de muncitori, rezultatele obţinute ne-au determinat ca în acest an, toţi oamenii muncii, de la categoria I la a Vil-a să fie cuprinşi în cursuri de perfecţionare şi policalificare. Pentru edificare, discutăm cu ciţiva muncitori direct la locul de muncă, lingă maşini. Primul este frezorul Ioan Botoş, care ne spune că după ce a absolvit un curs de ridicare a calificării, în 1985, a primit categoria a IV-a. Acum este înscris la cursul de policalificare, ca__ re încă nu a început. în atelierul de prelucrări prin — Tocmai as- _____________________ ta faceţi. Eu, împreună cu I.A.M.E. doi maiştri şi ------------mai mulţi şefi cîtl{| S1'nt create condiţii, "0^id°na.t,^'opre de echiDci. su- * f mașini împorj - „ tate din S.U.A., activitatea se desfașoara japonia sau fabricate în normal rs.r., unde echipă, supraveghem desfășurarea lucrului în schimbul doi. — Și acum ce _____________________ faceți? ------------------------------— Duc acest cilindru strungarului Zoltáni Vilmos. Este o piesă mai pretenţioasă de la maşina de electrofroziune, care trebuie să fie gata pînă dimineaţă. — Din conducerea secţiei mai este cineva aici? — Desigur. Şi şeful secţiei, inginer Hodor Attila, şi adjunctul, inginer Imreh Ludovic... In birou puteam discuta doar cu inginerul Imreh, şeful secţiei fiind plecat. Aflăm — ceea ce, de altfel, constatasem şi în ateliere — că nu există diferenţă între schimburi, că aproape toate maşinile lucrează din plin. — Doar sculerii-matriţeni lucrează în general in schimbul inuii — ne spune inginerul Imreh — adică atunci cind se poate folosi din plin lumina naturală. în rest, grupa de pregătire pentru debitare lucrează în trei schimburi, așa că aprovizionarea cu semifabricate este asigurată „Titan“ din București, muncitori cu calificare superioară efectuează lucrări de mare complexitate. Tóth Ferenc este de meserie sculer-matriţer, dar absolvind în 1985 un curs de policalificare, lucrează acum pe o maşină de rectificat prin coordonate şi are categoria a VI-a. — Şi acum ce urmează? — Muncesc şi mă pregătesc pentru examenul de categoria a şaptea. — Şi apoi? — Apoi mă voi pregăti mereu, pentru că la noi, în sculărie apar mereu probleme care pot fi rezolvate numai dacă eşti bine şi foarte bine pregătit. Plecăm însoţiţi de zumzetul maşinilor, de rumoarea muncii neîntrerupte în care, ca peste tot în fabricile şi uzinele noastre, oameni harnici şi pricepuţi îşi găsesc împlinirea... Gheorghe POPIŢĂ ___________________________________________treprinderea Instantaneu din cadrul Secţiei din Tîrgu Secuiesc a întreprinderii Mecanice Braşov. Foto : Kosa Ferenc A IN FIECARE UNITATE ECONOMICĂ ordine, disciplina, răspundere In realizarea planului, în gospodărirea judicioasa a resurselor Exigenţe sporite în toate sectoarele de activitate (Urmare din pag 1) care urmează: asigurarea climatului propice emulaţiei marilor înfăptuiri trebuie să onduca în fiecare unitate economică la obţinerea unor rezultatate superioare, astfel ca marile evenimente politice care vor marca acest al doilea semestru şi, îndeosebi Conferinţa Naţională a partidului, să fie întîmplntate cu succese deosebite, cu realizări pe măsura condiţiilor create şi a potenţialului existent. Să facem în aşa fel ca, practic, pînă la Conferinţa Naţională a partidului, toate comenzile pentru export să fie finalizate, iar obiectivele de investiţii să fie pregătite pentru recepţie şi racordare la circuitul productiv. Să ridicăm întreaga activitate la cotele maximei eficienţe pentru a asigura astfel înfăptuirea în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. CUVÍNTUL NOU Secţia 530 — axe nemotoare — de la I.M.A.S.A. a fost pînă nu de mult (şi, după cum se va vedea, mai este încă) una din secţiile „cu probleme“. Sarcinile de plan erau restante de la o lună la alta, calitatea produselor era deficitară, consumurile specifice cu mult peste cele normate, totul pe fondul unor deficienţe în munca de conducere a procesului de producţie, de elaborare a măsurilor ce se impun pentru ca munca să se desfăşoare normal, ritmic şi cu rezultate bune. Şi totuşi, în acea după amiază, cînd am stat o bună bucată de timp acolo, pentru a vedea cum se desfăşoară activitatea în schimbul doi, se muncea cu sîrg, banda transportoare îşi continua mersul uniform, la fiecare loc de muncă era un om şi fiecare avea de lucru. (Se va vedea de ce am lăsat intenţionat acest loc comun.) Explicaţia ne-o oferă inginerul Octavian Sorescu, directorul tehnic al întreprinderii : — In urma adunărilor generale de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de ______________________ partid, care au avut loc în martie, s-au propus şi adoptat o serie de măsuri or I.M.A.S.Ar ganizatorice ca preocupărilor, soluţionarea rp c.an Hmp- * 19 re s-au dovedit bine venite, secţia fiind acum aproape _____________________ de linia normală de plutire. Prima dintre ele a fost numirea ca şef de secţie a unui om tînăr, cu multă iniţiativă şi pricepere profesională, în persoana inginerului Kicsi József, care este în măsură să vă spună ce s-a întreprins pentru ca în numai trei luni lucrurile să se schimbe mult în bine. L-am găsit pe inginerul Kicsi înconjurat de „statul major“ al secţiei, adică cei cinci şefi de ateliere, şeful C.T.C. din secţie, cu care dezbatea modul în care s-a desfăşurat lucrul în schimbul întii şi ce trebuie făcut In continuare, întreaga discuţie a durat ceva mai puţin de zece minute, după care a avut loc convorbirea pe care v-o redăm în continuare. — Tovarăşe inginer, cum se desfăşoară munca in schimbul doi? — La fel ca în schimbul întii sau trei, adică, din plin. Dar cele mai mari greutăţi sunt cauzate de lipsa de înţelegere a colaboratorilor. — De exemplu? — Să începem cu principalul nostru colaborator, întreprinderea de Autocamioane din Braşov, care ne furnizează barele semifabricate pentru axa-faţă. Ei bine, nu exagerez cu nimic cînd afirm că 80 la sută vin strîmbe. A fost nevoie să instalăm o presă cu care să le îndreptăm, dar asta presupune manoperă suplimentară, deci cheltuieli mai mari. întreprinderea Mecanică din Tîrgu Secuiesc ne livrează elementele de asamblare cu mari întîrzieri. Neprimind la timp nişte curele trapezoidale de la F.A.R. T.B.C. Braşov, am fost puşi în situaţia de a recurge la tehnologii ocolitoare, de asemenea, cu manoperă, deci şi cu costuri de producţie suplimentare. „ Am notat toate aceste greutăţi şi vom face apel la înţelegerea colaboratorilor, pentru ca ele să fie rezolvate. Ce aţi întreprins însă, pentru a soluţiona deficienţele proprii? — Cînd am preluat secţia, parcul de maşini şi S.D.V.-uri era într-o stare deplorabilă, aşa că am început prin a-l pune la punct. Din păcate şi aici întîmpinăm greutăţi cu procurarea pieselor de schimb. O altă problemă, deosebit de gravă, a constituit-o starea de disciplină acolectivului. Atit de gravă incit, la propunerea organizaţiei de bază, am instituit o comisie de disciplină care, săptămînal, pe baza regulamentului de ordine interioară, analizează fiecare caz de indisciplină şi indiferent de funcţie, ia măsurile care se impun, mergînd pînă la desfacerea contractului de muncă. ____________ — Au fost şi _____________________László Zoltán — care, In timp ce tovarăşii lor, oameni cu conştiinţă muncitorească înaintată — îi amintesc doar pe Bandi Árpád, Gheorghe Blaj, Székely András, Marcel Bornaş — munceau cîte 16 ore pe zi pentru ca lucrurile să intre pe făgaşul normal, ei preferau să se plimbe, lipsind zile întregi de la lucru Asemenea acte de indisciplină — ca să spun aşa 4 legate de indisciplina colaboratorilor, despre care am vorbit, au făcut ca, în ciuda eforturilor întregului colectiv, două linii să nu-şi realizeze sarcinile de plan, cu implicaţiile de rigoare asupra retribuţiilor oamenilor. Şi vă rog să mai reţineţi sprijinul permanent pe care-l primim de la conducerea întreprinderii, in sensul că greutăţile pe care le semnalăm la operativa de dimineaţă sunt — în general — soluţionate pînă la ora trei. Pentru creşterea calităţii produselor noastre am reuşit ca, împreună cu C.T.C. şi I.GIS., să executăm un control permanent pe fluxul de fabricaţie, astfel încît să reducem la minimum căderile finale. înainte de a pune punct discuţiei, vă rog să subliniaţi hotărîrea fermă a întregului colectiv de a face totul pentru ca — aşa cum indică secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să ne realizăm cu cinste, sarcinile de plan, întimpinînd cum se cuvine marile evenimente ale acestui an, alegerile de deputaţi, Conferinţa Naţională a partidului şi a 40-a aniversare a Republicii. Pe primul plan al deficienţelor proprii asemenea cazuri? — Zece. Din păcate şi oameni pricepuţi, după care ne pare rău — cazul foştilor muncitori Kurta István şi Gheorghe COMANARUI (Trmnare din pag. I) deficit însemnat, ca urmare a calamitării a 70 din cele 200 hectare cultivate cu porumb siloz, suprafaţă reînsămînţată. Să nu existe totuşi o soluţie pentru ca furajele care se depozitează acum, să fie păstrate în întregime pentru furajarea animalelor în sezonul rece? Ni se spune că nu. Intrebînd însă de ce suprafaţă de păşune dispune unitatea şi cite animale sunt scoase la păşune, aflăm că la C.A.P. Arcuş, numai 180 de tăuraşi din cei 2000 se află în tabere de vară, păşunînd pe 130 de hectare. Aşadar, o încărcătură pe hectar de nici măcar o unitate vită mare, în timp ce în numeroase alte unităţi din judeţ aceasta a ajuns la circa 3 unităţi vită mare la hectar. La Arcuş se preferă însă soluţia mai comodă a furajării animalelor în adăposturi, consumîndu-se în timpul verii ceea ce Furajele depozitate acum ar trebui să se consume la iarnă. O soluţie fără îndoială păgubitoare, care trebuie abandonată, impunindu-se scoaterea grabnică a unui număr cit mai mare de animale la păşune, înţelegem că această unitate agricolă se confruntă şi cu o serie de greutăţi obiective, dar cu atit mai de neînţeles este faptul că, în asemenea condiţii, spiritul gospodăresc îşi face foarte puţin simţită prezenţa. Şi anul trecut, C.A.P. Arcaş a fost nevoită să cumpere însemnate cantităţi de furaje. Oare şi în acest an conducerea unităţii are în vedere aceeaşi soluţie foarte costisitoare? Sigur, sînt şi cîteva lucruri bune la Arcuş, cum ar fi cultivarea incintei depozitului de furaje şi a locului pe care au fost silozurile, cu cartofi de sămînţă, cu plante furajere. Dar cum se spune: ,,Cu o floare nu se face primăvară “ PAG. 3