Cuvîntul Nou, septembrie 1987 (Anul 20, nr. 4847-4872)

1987-09-15 / nr. 4859

PAG 2 . Mîine, 16 septembrie, la ora 14, la întreprinderea Minieră Căpeni-Baraolt se va ţine expunerea „Recon­­d­iţionarea — problemă de tehnică şi organizare“. Ac­ţiunea este organizată de­­Comitetul U.T.C. al între­prinderii. © „Tineretul — viitorul socialismu­lui şi comu­nismului in România“ se intitulează tema expu­nerii ce va fi prezentată, mîine, la ora 13, de către Comitetul O­­răşenesc al U.T.C. Covasna.­­ Tot mîine, la ora 14, la întreprinderea de Ma­­şini-Agregat şi Subansam­­ble Auto din municipiul Sfîntu Gheorghe se va ţi­ne expunerea cu tema ,, Munca politico-organizato­ri­că integrată în eforturile colectivelor de muncă pen­tru economisirea resurselor de materii prime şi mate­­riale. Sarcinile ce revin or­ganelor şi organizaţiilor de tineret în lumina documen­telor Congresului a­l XII­­-lea al partidului“. © Comitetul U.T.C. de la întreprinderea Comercială de Stat Alimentara și A­­limentație Publică din mu­nicipiul Sfîntu Gheorghe, organizează în ziua de 17 septembrie, la ora 14, o expunere care are ca temă ,, Demografia — indicator de mare însemnătate pen­tru dezvoltarea economiei noastre na­ţionale“.. @ Dezba­terea cu te­ma ,,Să în­­timpinăm Conferinţa Naţională a partidului cu importante fapte de muncă“ este organizată de Comite­tul Orăşenesc al U.T.C. întorsura Buzăului, în ziua de 17 septembrie, la ora 13.­­ Tot în ziua de 17 sep­tembrie, la ora 14, la Clu­bul Tineretului din oraşul Tîrgu Secuiesc are loc ex­punerea cu tema:„Educaţia tineretului în spiritul dra­gostei faţă de patrie, par­tid şi popor. Sarcini ce re­vin organelor şi organiza­ţiilor de tineret în lumina documentelor Congresului al IlI-lea al educaţiei poli­tice şi culturii socialiste“. SZwUiouvînbttty in...fmiiitut not» . In legătură cu cele semnalate de către grupul de cititori din Hăghig, U.J.E.COOP, Covasna ne răspunde că s-a efectuat o verificare la faţa locului. Programul de funcţionare a unităţilor a fost menţinut conform planificării. Cel al bufetului a fost însă redus la trei ore în timpul cam­paniei de recoltare a păioa­­selor. S-a atras atenţia con­ducerii cooperativei în sen­sul respectării cu stricteţe, de către unităţile din sub­ordine, a orarului stabilit.­­ Tovarăşe Fejér Iosif vă precizăm că pentru sta­bilirea dreptului la ajutorul acordat mamelor cu mai mulţi copii va fi luat in consi­derare şi copilul care a de­păşit vîrsta de 18 ani, dacă îşi continuă studiile, dar fără a trece de 25 de ani. „ Precizările care vi s-au comunicat, stimaţi tovarăşi corespondenţi din cadrul aso­ciaţiei de locatari din Sfîn­­tu Gheorghe, sînt conforme cu prevederile legale, aşa încît va trebui să vă con­formaţi şi să achitaţi sumele restante. „ Gîndurile voastre ne-au parvenit, iată, exact în preajma deschiderii noului an de învăţămînt, dragi e­­levi de la Şcoala Generală nr. 1 din oraşul întorsura Buzăului. Nici că se putea mai bine ! După o vacanţă atît de frumoasă, şcoala vă aşteaptă cu porţile larg des­chise, iar cadrele didactice cu toată dragostea. Tuturor, mult succes acum, la înce­putul unui nou an de muncă! Rubrică realizată de Horia C. DELIU „Să vezi şi să nu crezi! ... aşa a exclamat cititorul nostru György István care ni s-a adresat cu rugămintea de a face o vizită în blocul nr. 28, scara B, din strada Oltului,­­ municipiul Sfîntu Gheorghe. Şi, într-adevăr, invitaţia s-a do­vedit cît se poa­te de oportună şi mai ales... a­­venită ! Ghiciţi de ce? Blocul a­­cesta, dar in folosinţă de puţină vreme se­­prezintă (sau se prezenta, cel puţin la ora vizitei) sub orice critică în privinţa spaţiilor co­mune de folosinţă. încă din hol, poţi constata urme de van­dalism, concretizate în duze e­­lectrice şi întrerupătoare scoa­se din uz, graţie intervenţiei neavenite a unora şi aceloraşi • • anonimi (păcat că nu s-au sem­nat pe... pereţi, aşa cum o fac alţii dintr-o grafomanie inex­plicabilă), pereţii interiori deşi zugrăviţi proaspăt (păstrînd desigur proporţiile), sînt sub orice critică. Şi să mai adău­găm (de fapt cu acest aspect ar fi trebuit să în­cepem) că uşa de la intrare, este vorba de cea care asigură accesul din­tre hol şi casa scărilor, a dis­părut la modul cel mai con­cret (!?!). Sunt oare necesare şi alte argumente pentru a deter­mina factorii în drept să inter­vină întru disciplinizarea loca­tarilor (și nu numai a acesto­ra ?)... SSg.vNOTE­­.»nfc«. m­dm C ■ un hectar, de pădure de fag reţine 63 tone de praf ? ... pe o stradă cu arbori pe margini este de trei ori mai puţin praf decît pe una fără arbori 7 ... cercetările ştiinţifice au stabilit că valoarea funcţiei sanitare a pădurii este de trei ori mai mare decît cea a masei lemnoase exploatate anual 7 Îmi aduc aminte, cu mulţi ani în urmă, am văzut un pa­nou publicitar făcut din muca­va. Era frumos colorat, atrăgea atenţia de la mare distanţă. Dar, după un timp, bătut de ploi, de vînturi, s-a scorojit, frumoasele culori au devenit din ce în ce mai palide, au dispărut. Şi a rămas ceva ce­­nuşiu-murdar, nimeni nu se mai ocupase de panoul respec­tiv, a rămas ceva care lasă o imagine amară, searbădă. Şi poate nu mi-aş fi amintit de acea imagine dacă nu aş fi în­­tîlnit cazul unei tinere, Szabó Katalin, fără vreun domiciliu, fără vreo ocupaţie utilă ... Mi-a sfirnit exact aceeaşi im­presie, mi-a lăsat acelaşi gust amar, greu de descris în cîte­­va cuvinte ... Szabó Katalin, o tînără care ar fi putut face atî­­tea lucruri utile, atîtea lucruri frumoase în viaţă. O tînără fe­meie, o tînără mamă care şi-ar fi putut trăi, alături de cei trei copii ai ei, alături de soţ, o viaţă fericită, lipsită de orice nori. Dar, fiind dornică de o e­­femeră fericire, de o viaţă lip­sită de orice griji, Katalin a părăsit tot ce era omeneşte să păstreze. Şi-a părăsit casa, şi-a părăsit soţul, şi-a părăsit co­piii. A preferat să ducă un trai parazitar. Munca nu era pentru ea, era — în concepţia ei — o autentică prinţesă, tre­buia numai să ceară şi se gă­seau mulţi care să îi ofere tot ce doreşte. Şi astfel a ajuns să vagabondeze, să întreţină ra­porturi intime cu diverse per­soane pentru a trăi de pe o zi pe alta. A fost convinsă că frumuseţea îi va aduce şi feri­cire şi bunăstare, şi multe alte satisfacţii. Dar nu a fost aşa. Dovedindu-se efemeră — ca şi frumuseţea acelui panou de mucava de care îmi amintisem — o atare fericire nu a fost veşnică. Viaţa destrămată, su­tele de ore pierdute prin res­taurante şi baruri în cele mai diverse companii şi-au pus amprenta de chipul ei. Din stră­lucirea iniţială nu a rămas mai nimic. O tinereţe veşteji­tă, ani din viaţă pierduţi... Acum, Szabó Katalin, pentru modul în care a înţeles să îşi trăiască viaţa, pentru fuga de muncă, pentru traiul parazitar, răspunde din nou în faţa legii. In urmă cu un an fusese con­damnată pentru infracţiunea de abandon de familie la doi ani închisoare. A fost eliberată du­pă numai două luni de deten­ţie, fiind graţiată în virtutea Decretului nr. 185/1986. Se pare însă, că cele două luni nu i-au dat de gîndit, nu au adus-o pe linia de plutire. Poate că, mă­car de această dată, va cugeta mai adînc la rostul ei în lume, la menirea ei de mamă. Poate că, măcar de această dată, va înţelege ce înseamnă adevărata fericire şi cum se poate atin­ge. Şi poate că va înţelege :„ viaţa pe care a dus-o pînă în prezent i-a oferit numai o fe­ricire de­ .. mucava. Şi din mucavaua bătută de ploile şi vânturile vieţii culorile s-au scurs, a rămas numai cenuşiul palid, care îţi lasă un gust amar ... Cornelius POPA ^JtMORALii O fericire de mucava... CUVÎNTUL NOU (Urmare din pag. I) ne că nu erau mulţumiţi. Se observa acest lucru du­pă obrajii lor îmbujoraţi, se ghicea după cum vor­beau între ei. Cu dezinvol­tura caracteristică nu doar vîrstei, ci şi cunoştinţelor acumulate. — Iţi place să te joci, Lia 7 — îmi place ! — Dar ţie, Cosmin 7 — Sigur că-mi place! Dar la fel de mult le place copiilor să şi evite. Cintecul reprezentînd pen­tru ei tot un fel de joacă, în care îşi pot etala, de ase­menea, calităţi pe care le scot în evidenţă, cu sau fără bună ştiinţă. — Ţie îţi place să cînţi, Mădălina? — Foarte mult! — Care cîntece îţi plac, Ibolya . Răspunsul vine după o privire afectuoasă, îndrep­tată pe furiş spre educatoa­re, plăpind ca un lujer de floare, dar suficient de si­gur: — îmi plac cîntecele cu gişte ! Rumoare, exclamaţii, a­­probări între copii. Adevă­raţi Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosînzene, cu zulufi şi co­diţe aurii sau negre, par­iind costumaşe imaculate. Dar, de ce tocmai cîntecele cu şi despre gişte ? Pentru că — după cum am aflat — aceste melodii sînt foarte atrăgătoare şi variate. Apoi că întreaga suită, întocmi­tă cu grijă şi responsabili­tate, mai ales de directoa­re, cuprizînd bucăţi între care: „Vulturul şi gîsca“, ,,Gîsca şi lupul“ a fost pre­zentată în superbe costu­maşe adecvate într-o ser­bare ce i-a impresionat pe copii, dar şi pe spectatori. — Ţie Ionuţ, ce-ţi place? — Mie îmi plac filmele! Şi proiecţia de diafilme face parte din programul de activităţi alese cu dis­­cernămînt de educatoare, pentru a oferi copiilor un minim de cunoştinţe. Ele sînt astfel programate incit să le incite curiozitatea, să-i provoace la discuţii, să le antreneze memoria şi fantezia. După proiecţia propriu-zisă, personajele pozitive şi negative sunt discutate, analizate, carac­terizate. Incit­eroii acestor filme rămîn întipăriţi pentru mult timp în memoria copiilor. Subiecte­le din filmele „Coada vul­pii“, „Sarea în buca­te" oferă celor mici şi as­tăzi discuţii animate, inte­resante, cu reflecţii nu doar în minunata lor lume, ci şi în a oamenilor mari. — Altfel nu şi-ar avea rostul, conchide tovarăşa Cseh Gizella. Este o păre­re competentă, la care sub­scriem şi noi. — Iţi place să te joci, Vlad . — îmi place ! —­ Dar ţie, Oliver? — Sigur că-mi place­! Tuturor copiilor le place să se joace, dacă sunt în­conjuraţi de dragoste, da­că sunt ocrotiţi de grija pă­rintească a celor mari, da­că trăiesc în pace.. Un continent al fericirii TELEVIZIUNE In jurul orei 10,00 Transmisiune directă din municipiul Cluj-Napoca : A­­dunarea populară organizată cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socia­liste România şi al deschi­derii anului de învăţă­­m­î­n­t 1987—1988 ; 20,00 Telejurnal ; 20,30 Şcoa­la — ctitorie pentru învăţătu­ră, muncă şi creaţie; 20,50 Şcoala — viitor de aur deschi­de tinereţii. Spectacol literar­­muzical-coregrafic; 21,40 Te­lejurnal. TEATRU Secţia maghiară a Tea­trului din Sfîntu Gheorghe prezintă azi, 15 septembrie, ora 19, premiera spectacolu­lui ,,Răţuşca", de Karácsony Benő, în regia şi scenogra­fia lui Kovács Levente. Conducerea muzicală — Csiky Csaba. Sínt valabile abonamente­le cu seria A. CERCURI Şi In acest an, la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Sfîntu Gheorghe, vor funcţiona, du­pă cum ne informează di­rectorul instituţiei, tovarăşul Mircea Ştefan, cercuri cu ca­racter practic (depanare ra­dio, depanare tv., contabili­tate, croitorie şi arta­­ves­timentaţiei, cusături popu­lare, broderie, cosmetică, ghizi pentru turismul local, stenografie şi secretariat, desen tehnic, mecanică auto, dactilografie, iniţiere în in­formatică, cofetărie şi me­naj, reparaţii obiecte elec­­trocasnice), cu caracter ar­tistic (pictură, sculptură, gra­fică, metaloplastie, pian, acordeon, chitară, cine­­foto, balet — pen­tru copii — grădiniţa de muzică), cu caracter sportiv (judo, gimnastică de între­ţinere, grădiniţă de educa­ţie fizică, scrimă, culturism), limbi moderne (rusă, anul I, franceză, anul I, germană, anii I şi IV (pentru ma­turi, şcolari şi preşcolari), engleză, anii I şi II — pen­tru maturi, şcolari şi pre­şcolari), înscrierile se fac în limita locurilor disponibile, pînă la data de 25 septem­brie. Cei care doresc să frecventeze aceste cercuri pot obţine informaţii supli­mentare la secretariatul Ca­sei de Cultură a Sindicatelor. CINEMA Sfîntu Gheorghe: „ARTA": O fată fericită — film a­­merican, orele 9, 11, 16, 18, 20. „LUX“ : Răzbunarea haidu­­cilor — film românesc, o­­rele 10, 17,30, 19,30. Doamna și vagabondul — film ame­rican — desene animate — ora 15. Tîrgu Secuiesc : „8 MAI“ : Comandantul sării — film sovietic, orele 10, 16, 18, 20. ANUL XX NR. 4859 Interior, cu frumoase piese de mobilier ţărănesc din cadrul Secţiei din Cernat a Muzeului Judeţean. Foto : KOVÁCS László

Next