Cuvîntul Nou, octombrie 1987 (Anul 20, nr. 4873-4899)

1987-10-01 / nr. 4873

Organ ai Comitetului Mejean Covasna ai P.C.a și aî Consîiiuîui popular Joseim ANUL XX NR. 4873­­ JOI 1 OCTOMBRIE 1987­­ 4 PAGINI - 50 BANI în întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului Fapte de muncă la panoul de onoare al întrecerii socialiste 1l ECONOMII OBJINUTE PRIN UTILIZAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE In Secţia confecţii a Cooperativei de Produc­ţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor din mu­nicipiul Sfîntu Gheorghe se utilizează impor­tante cantităţi de materiale refolosibile, res­pectiv cupoane textile de la întreprinderea Textilă Oltul. In această secţie, în care acti­vitatea este condusă de tovarăşa Kovács Te­rez, se confecţionează mănuşi de protecţie, în acest an executîndu-se peste 19.400 perechi. De remarcat că, prin realizarea a 7.800 perechi de mănuşi de protecţie, folosindu-se ca mate­rie primă cupoane textile, s-a obţinut pînă a­­cum o economie de 23.400 lei. Cooperatorii din cadru­l acestei secţii sunt intens preocupaţi de diversificarea producţiei, cît şi de introduce­rea în circuitul productiv a unui volum tot mai mare de materiale refolosibile. (V.B.) B­UN HARNIC COLECTIV - RAPORTEAZĂ Printr-o bună organizare a activităţii, mobi­­lizindu-se exemplar, membrii harnicului colec­tiv de oameni ai muncii de la Direcţia Jude­ţeană de Drumuri şi Poduri Covasna raportea­ză în cinstea Conferinţei Naţionale a partidu­lui realizarea sarcinilor de plan pe primele nouă luni ale anului la lucrările de întreţinere a drumurilor. Astfel, în ceea ce priveşte rea­lizarea sarcinilor fizice la consolidări de îm­brăcăminte pe această perioa­dă, planul a fost îndeplinit în procent de 101,3 la sută, în con­diţiile în care calitatea lucrărilor s-a îmbună­tăţit simţitor. B SARCINILE DE PLAN, INTEGRAL ÎNDEPLINITE Acesta este raportul munci­toresc al celor ce-şi desfăşoa­ră activitatea în cadrul Auto­bazei nr. 3 Tîrgu Secuiesc, a­­parţinind întreprinderii de Transporturi Auto Sfîntu Gheorghe. Acest colectiv frun­taş, lună de lună, înscrie în­semnate depăşiri la principalii indicatori cum ar fi: tone transportate, venituri şi, mai a­­les, productivitatea muncii. în , cele 9 luni care au trecut din acest an au fost onorate exemplar toate comenzile de transport de călători şi de marfă, execu­tîndu-se în acelaşi timp şi ce­rerile suplimentare. „Secretul" acestor reuşite: organizarea în cele mai bune condiţii a lu­cră­rilor de întreţinere şi repara­ţii, urmărirea constantă a si­tuaţiei întregului parc auto, folosirea la maximă capacitate a autovehiculelor (o atenţie deosebită acordîndu-se celor cu remorci), între fruntaşii aces-­ tei subunităţi ... fruntaşe se nu­­mără şoferii Farkas Árpád, Borbáth Pál, Olosz Ladislau, Bartok Árpád, Constantin Din, Nagyoláh Pál, György János, precum şi mecanicii de întreţi­nere Sütő Károly, Magori En­dre şi Kakossy András. (C.N.) în toate sectoarele marii în­treprinderi I.M.A.S.A. din Sfîntu Gheorghe, se dă o intensă bătălie pentru rea­lizarea tuturor indicatorilor de plan. Avem în imagine instalaţia de nitrurare ioni­că din Secţia 330. Foto : KOVÁCS László Cum sunt folosiţi tinerii specialişti în întreprindere ? întrebarea de mai sus ne-am pus-o în urma unei discuţii pe care am avut-o cu tînărul in­giner zootehnist ,Vasile Stan, a­­flat în anul trei de stagiatură, şef al fermei de iepuri de la Ilieni a I.A.S. „Avicola“ Sfîntu Gheorghe. — Tovarăşe inginer, ştiam că Stagiarilor nu li se încredinţea­ză funcţii de răspundere ... — Prin alte părţi nu, dar la noi, da. Directorul întreprinde­rii, inginerul Varga Iosif şi in­ginerul şef, dr. Gheorghe Ta­tu, acordă tinerilor specialişti toată atenţia şi încrederea, fac demersuri pentru a se­­ obţine derogările de rigoare şi astfel, chiar din primul sau al doilea an de stagiatură, acestora li se acordă munci de răspundere, sunt confruntaţi, adică, de cum intră în cîmpul muncii, cu răspunderile pe care le presu­pune orice muncă de conduce­re. Tot ca o manifestare a gri­jii faţă de nevoile noastre tre­buie privit faptul că eu — şi ca mine şi alţii — am primit apartament de cum n-am pre­zentat la post şi că în tot ceea ce facem simţim­ grija şi ajuto­rul conducerii întreprinderii. Pentru a afla mai multe a­­mănunte despre modul în care sunt primiţi şi priviţi tinerii specialişti în Întreprinderea „A­­vicola" ne-am adresat celor mai avizate persoane, ing. Var­ga Iosif şi dr. Gheorghe Tatu. — Noi nu facem decît să a­­plicăm legile în vigoare şi să folosim oamenii la capacitatea Vă p­rezentam ş­ i EXPERIENŢA lor, ne spune inginerul Varga Iosif. Ca atare, perioada de stagiatură­­o considerăm perioa­dă de producţie, aşa că, încă de la sosirea în întreprindere, fiecare cadru tînăr este repar­tizat pe lingă un şef de fermă sau compartiment şi, în funcţie de modul de implementare în problemele producţiei, după un anumit timp, noul venit ră­­mîne, iar cel cu experienţă primeşte o altă muncă. — Sistemul se aplică şî la alţi specialişti sau numai la ingineri ? — Bineînţeles, că toţi specia­liştii se bucură de aceleaşi con­diţii. De exemplu, tinăra Ana Aniţoaie, după perioada de a­­comodare a primit funcţia de economist al Fermei nr. 3 de reproducţie găini rase grele. Fiind căsătorită a primit, tot de la noi şi apartament. Prezent la discuţie, dl Gheor­ghe Tatu, completează : „ Potrivit legii, absolvenţii care vin prin repartiţie minis­terială au prioritate la repar­tizarea de locuinţe, aşa că nici în acest sens nu facem decît să aplicăm legea. — Cu ce rezultate se soldea­ză acest sistem de lucru ? — Bune și foarte bune — ne răspunde directorul întreprin­derii. După cîte ştiu, nu am avut cazuri care să ne dezmintă încrederea acordată. Dimpotri­vă, asigurîndu-le condiţii — loc de muncă, locuinţă — îi legăm de întreprindere, îi fa­cem să renunţe la o eventuală intenţie de a pleca în altă par­te. Gheorghe POPIŢA (Continuare în pag. a 3-a) N­ 3 L 167 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TOVARĂŞUL A.K ANTONOV, VICEPREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A.K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vi­zită în ţara noastră. în timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, ■ a relaţiilor de prietenie şi cola­borare dintre ţările şi popoare­le noastre, în spiritul înţelege­rilor convenite la cel mai înalt nivel. In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte pri­vind extinderea colaborării e­­conomice şi tehnico-ştiinţifi­­­ce, amplificarea cooperării şi specializării în producţie, creş­terea şi diversificarea schimbu­rilor comerciale, pe baze reci­proc avantajoase, dintre Româ­nia şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure înfăptuirea în­­Continuare în pag. a 4-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri, 30 septembrie a.c., s-au desfăşurat lucrările celei de-a XI-a sesiuni ordinare a Consiliului Popular al judeţului Covasna din cadrul actualei le­gislaturi. Deputaţii, au adoptat urmă­toarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la acti­vitatea desfăşurată de comite­tele executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, de birourile executive ale con­siliilor populare orăşeneşti şi comunale pentru dezvoltarea producţiei industriei mici, pre­cum şi la măsurile ce se im­pun a fi luate pentru realiza­rea prevederilor programului privind dezvoltarea industriei mici în anii 1986—1990 în jude­ţul Covasna ; 2. Informare privind activita­tea desfăşurată de Comitetul Exe­cutiv al Consiliului Popular Ju­deţean, întreprinderile judeţe­ne de profil, comitetul şi birou­rile executive ale consiliilor populare municipal, orăşeneşti şi comunale pentru realizarea planului de investiţii în peri­oada care a trecut din a­­cest an, precum şi măsurile ce se impun pentru realizarea integrală a planului pe 1987 ; 3. Raport cu privire la preo­cuparea Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judeţului Covasna pentru soluţionarea propunerilor, sesizărilor, recla­­maţiilor şi cererilor oamenilor muncii în semestrul I al anu­lui 1987. In cursul dezbaterilor pe marginea punctelor înscrise la ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii : Molnár Iosif, pre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Muni­cipal Sfîntu Gheorghe, Florica Drăgoi, vicepreşedinte al U.J. C.M. Covasna, Tuli­ Attila, di­rector al I.A.C.M., Constantin Trifan, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular întorsura Buzăului, Máthé Şte­fan, preşedintele U.J.C.P.A.D.M. Covasna, Silvestru Sasu, vicepre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Comunal Zagon, Török Aron, directorul Centrului Judeţean de Proiec­tări, Olosz Grigore, inginer şef al I.J.G.C.L., Bodor Martin, director al I.J.P.I.P.S. şi Becsek Anton, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Orăşenesc Tîrgu Secuiesc. Luînd cuvîntul, tovarăşul Rab Ştefan, prim-secretar al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Comite­tului Executiv al Consiliului Popular Judeţean, s-a referit pe larg, în lumina hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al Consiliilor Populare, în spiritul (Continuare în pag. a 3-a) Adunare cetăţenească Ieri au avut loc, în munici­piul Sfîntu Gheorghe, lucrările adunării cetăţeneşti la care au participat deputaţi ai Consiliu­lui Popular Judeţean, primarii municipiului, oraşelor şi comu­nelor, reprezentanţi ai oameni­lor muncii din întreprinderi şi instituţii, ai cetăţenilor din lo­calităţile judeţului. In cadrul adunării, tovarăşul Rab Ştefan, preşedintele Comi­tetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean a prezentat un amplu raport privind preo­cupările consiliilor populare judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale pentru dezvoltarea industriei mici şi prestărilor de servicii, executarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, întreţine­rea şi gospodărirea fondului lo­cativ de stat, realizarea pro­gramelor de autoconducere şi autoaprovizionare, soluţionar­ea propunerilor, sesizărilor şi re­­clamaţiilor oamenilor muncii în prima jumătate a acestui an. , Participanţii la dezbateri au apreciat progresele înregistrate în aceste domenii, formulînd, în acelaşi timp, o serie de pro­puneri privind perfecţionarea activităţii. Adunarea a adoptat în acest sens o hotărîre cu privire la îmbunătăţirea muncii în dome-­ niile discutate. Adunarea cetăţenească a ex­primat voinţa unanimă a oame­nilor muncii din judeţul Covas­na de a acţiona cu toată­­ener­gia, în spiritul sarcinilor şi o­­rientărilor trasate de secretarul general al partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru realizarea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cin­cinal, pentru a cinsti cu rea­lizări cît mai mari Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 40-a aniversare a procla­mării Republicii. Reţete de furajare­­ ştiinţific fundamentate Pentru valorificarea judicioa­să a furajelor şi creşterea va­lorii nutritive a acestora se impune ca, în toate unităţile, furajele să fie administrate în hrana animalelor numai după ce au fost preparate. Prezentăm cîteva reţete de furaje, folosite la Asociaţia Economică Intercooperatistă de Ingrăşare a Tineretului Taurin Boroşncu Marc După cum ne menţiona tova­răşul Székely Ladislau, directo­rul asociaţiei, reţetele furajere au fost stabilite pe baza cercetărilor ştiinţifice, a expe­rienţei proprii, ca şi a unităţi­lor fruntaşe, urmărindu-se în mod deosebit creşterea valorii nutritive a furajelor şi, nu în ultimul rînd, obţinerea unor mari sporuri de greutate. In prima perioadă a fazei de în­­grăşare, cînd animalele sînt ţi­nute în boxe individuale, vi­ţeilor li se administrează vila­­vit, ceai de mentă, concentra­te şi fîn de calitate superioară, care este tocat. In perioada a doua a primei perioade de în­­grăşare, cînd animalele se află în stabulaţie liberă, în boxe, furajarea se face la discreţie, administrîndu-se fin tocat, po­rumb silozul­ borhot de porumb uscat sau semiumed şi concen­trate. Acestea sunt îmbogăţite cu săruri minerale şi calciu fu­rajer. D. TOMA tiUDcţLANA - COVASNA% (Continuare in pas, a 3-a)

Next