Cuvîntul Nou, octombrie 1987 (Anul 20, nr. 4873-4899)
1987-10-01 / nr. 4873
Organ ai Comitetului Mejean Covasna ai P.C.a și aî Consîiiuîui popular Joseim ANUL XX NR. 4873 JOI 1 OCTOMBRIE 1987 4 PAGINI - 50 BANI în întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului Fapte de muncă la panoul de onoare al întrecerii socialiste 1l ECONOMII OBJINUTE PRIN UTILIZAREA MATERIALELOR REFOLOSIBILE In Secţia confecţii a Cooperativei de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor din municipiul Sfîntu Gheorghe se utilizează importante cantităţi de materiale refolosibile, respectiv cupoane textile de la întreprinderea Textilă Oltul. In această secţie, în care activitatea este condusă de tovarăşa Kovács Terez, se confecţionează mănuşi de protecţie, în acest an executîndu-se peste 19.400 perechi. De remarcat că, prin realizarea a 7.800 perechi de mănuşi de protecţie, folosindu-se ca materie primă cupoane textile, s-a obţinut pînă acum o economie de 23.400 lei. Cooperatorii din cadrul acestei secţii sunt intens preocupaţi de diversificarea producţiei, cît şi de introducerea în circuitul productiv a unui volum tot mai mare de materiale refolosibile. (V.B.) BUN HARNIC COLECTIV - RAPORTEAZĂ Printr-o bună organizare a activităţii, mobilizindu-se exemplar, membrii harnicului colectiv de oameni ai muncii de la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Covasna raportează în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului realizarea sarcinilor de plan pe primele nouă luni ale anului la lucrările de întreţinere a drumurilor. Astfel, în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor fizice la consolidări de îmbrăcăminte pe această perioadă, planul a fost îndeplinit în procent de 101,3 la sută, în condiţiile în care calitatea lucrărilor s-a îmbunătăţit simţitor. B SARCINILE DE PLAN, INTEGRAL ÎNDEPLINITE Acesta este raportul muncitoresc al celor ce-şi desfăşoară activitatea în cadrul Autobazei nr. 3 Tîrgu Secuiesc, aparţinind întreprinderii de Transporturi Auto Sfîntu Gheorghe. Acest colectiv fruntaş, lună de lună, înscrie însemnate depăşiri la principalii indicatori cum ar fi: tone transportate, venituri şi, mai ales, productivitatea muncii. în , cele 9 luni care au trecut din acest an au fost onorate exemplar toate comenzile de transport de călători şi de marfă, executîndu-se în acelaşi timp şi cererile suplimentare. „Secretul" acestor reuşite: organizarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, urmărirea constantă a situaţiei întregului parc auto, folosirea la maximă capacitate a autovehiculelor (o atenţie deosebită acordîndu-se celor cu remorci), între fruntaşii aces- tei subunităţi ... fruntaşe se numără şoferii Farkas Árpád, Borbáth Pál, Olosz Ladislau, Bartok Árpád, Constantin Din, Nagyoláh Pál, György János, precum şi mecanicii de întreţinere Sütő Károly, Magori Endre şi Kakossy András. (C.N.) în toate sectoarele marii întreprinderi I.M.A.S.A. din Sfîntu Gheorghe, se dă o intensă bătălie pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan. Avem în imagine instalaţia de nitrurare ionică din Secţia 330. Foto : KOVÁCS László Cum sunt folosiţi tinerii specialişti în întreprindere ? întrebarea de mai sus ne-am pus-o în urma unei discuţii pe care am avut-o cu tînărul inginer zootehnist ,Vasile Stan, aflat în anul trei de stagiatură, şef al fermei de iepuri de la Ilieni a I.A.S. „Avicola“ Sfîntu Gheorghe. — Tovarăşe inginer, ştiam că Stagiarilor nu li se încredinţează funcţii de răspundere ... — Prin alte părţi nu, dar la noi, da. Directorul întreprinderii, inginerul Varga Iosif şi inginerul şef, dr. Gheorghe Tatu, acordă tinerilor specialişti toată atenţia şi încrederea, fac demersuri pentru a se obţine derogările de rigoare şi astfel, chiar din primul sau al doilea an de stagiatură, acestora li se acordă munci de răspundere, sunt confruntaţi, adică, de cum intră în cîmpul muncii, cu răspunderile pe care le presupune orice muncă de conducere. Tot ca o manifestare a grijii faţă de nevoile noastre trebuie privit faptul că eu — şi ca mine şi alţii — am primit apartament de cum n-am prezentat la post şi că în tot ceea ce facem simţim grija şi ajutorul conducerii întreprinderii. Pentru a afla mai multe amănunte despre modul în care sunt primiţi şi priviţi tinerii specialişti în Întreprinderea „Avicola" ne-am adresat celor mai avizate persoane, ing. Varga Iosif şi dr. Gheorghe Tatu. — Noi nu facem decît să aplicăm legile în vigoare şi să folosim oamenii la capacitatea Vă prezentam ş i EXPERIENŢA lor, ne spune inginerul Varga Iosif. Ca atare, perioada de stagiaturăo considerăm perioadă de producţie, aşa că, încă de la sosirea în întreprindere, fiecare cadru tînăr este repartizat pe lingă un şef de fermă sau compartiment şi, în funcţie de modul de implementare în problemele producţiei, după un anumit timp, noul venit rămîne, iar cel cu experienţă primeşte o altă muncă. — Sistemul se aplică şî la alţi specialişti sau numai la ingineri ? — Bineînţeles, că toţi specialiştii se bucură de aceleaşi condiţii. De exemplu, tinăra Ana Aniţoaie, după perioada de acomodare a primit funcţia de economist al Fermei nr. 3 de reproducţie găini rase grele. Fiind căsătorită a primit, tot de la noi şi apartament. Prezent la discuţie, dl Gheorghe Tatu, completează : „ Potrivit legii, absolvenţii care vin prin repartiţie ministerială au prioritate la repartizarea de locuinţe, aşa că nici în acest sens nu facem decît să aplicăm legea. — Cu ce rezultate se soldează acest sistem de lucru ? — Bune și foarte bune — ne răspunde directorul întreprinderii. După cîte ştiu, nu am avut cazuri care să ne dezmintă încrederea acordată. Dimpotrivă, asigurîndu-le condiţii — loc de muncă, locuinţă — îi legăm de întreprindere, îi facem să renunţe la o eventuală intenţie de a pleca în altă parte. Gheorghe POPIŢA (Continuare în pag. a 3-a) N 3 L 167 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TOVARĂŞUL A.K ANTONOV, VICEPREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe tovarăşul A.K. Antonov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., care a efectuat o vizită în ţara noastră. în timpul întrevederii au fost abordate probleme legate de dezvoltarea, în continuare, ■ a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, în spiritul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel. In acest sens, au fost discutate îndeosebi aspecte privind extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, amplificarea cooperării şi specializării în producţie, creşterea şi diversificarea schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase, dintre România şi Uniunea Sovietică. S-au stabilit noi măsuri şi acţiuni care să asigure înfăptuirea înContinuare în pag. a 4-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Miercuri, 30 septembrie a.c., s-au desfăşurat lucrările celei de-a XI-a sesiuni ordinare a Consiliului Popular al judeţului Covasna din cadrul actualei legislaturi. Deputaţii, au adoptat următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la activitatea desfăşurată de comitetele executive ale consiliilor populare judeţean şi municipal, de birourile executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale pentru dezvoltarea producţiei industriei mici, precum şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru realizarea prevederilor programului privind dezvoltarea industriei mici în anii 1986—1990 în judeţul Covasna ; 2. Informare privind activitatea desfăşurată de Comitetul Executiv al Consiliului Popular Judeţean, întreprinderile judeţene de profil, comitetul şi birourile executive ale consiliilor populare municipal, orăşeneşti şi comunale pentru realizarea planului de investiţii în perioada care a trecut din acest an, precum şi măsurile ce se impun pentru realizarea integrală a planului pe 1987 ; 3. Raport cu privire la preocuparea Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judeţului Covasna pentru soluţionarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în semestrul I al anului 1987. In cursul dezbaterilor pe marginea punctelor înscrise la ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii : Molnár Iosif, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Municipal Sfîntu Gheorghe, Florica Drăgoi, vicepreşedinte al U.J. C.M. Covasna, Tuli Attila, director al I.A.C.M., Constantin Trifan, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular întorsura Buzăului, Máthé Ştefan, preşedintele U.J.C.P.A.D.M. Covasna, Silvestru Sasu, vicepreşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Comunal Zagon, Török Aron, directorul Centrului Judeţean de Proiectări, Olosz Grigore, inginer şef al I.J.G.C.L., Bodor Martin, director al I.J.P.I.P.S. şi Becsek Anton, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Orăşenesc Tîrgu Secuiesc. Luînd cuvîntul, tovarăşul Rab Ştefan, prim-secretar al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean, s-a referit pe larg, în lumina hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al Consiliilor Populare, în spiritul (Continuare în pag. a 3-a) Adunare cetăţenească Ieri au avut loc, în municipiul Sfîntu Gheorghe, lucrările adunării cetăţeneşti la care au participat deputaţi ai Consiliului Popular Judeţean, primarii municipiului, oraşelor şi comunelor, reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, ai cetăţenilor din localităţile judeţului. In cadrul adunării, tovarăşul Rab Ştefan, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean a prezentat un amplu raport privind preocupările consiliilor populare judeţean, municipal, orăşeneşti şi comunale pentru dezvoltarea industriei mici şi prestărilor de servicii, executarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, întreţinerea şi gospodărirea fondului locativ de stat, realizarea programelor de autoconducere şi autoaprovizionare, soluţionarea propunerilor, sesizărilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii în prima jumătate a acestui an. , Participanţii la dezbateri au apreciat progresele înregistrate în aceste domenii, formulînd, în acelaşi timp, o serie de propuneri privind perfecţionarea activităţii. Adunarea a adoptat în acest sens o hotărîre cu privire la îmbunătăţirea muncii în dome- niile discutate. Adunarea cetăţenească a exprimat voinţa unanimă a oamenilor muncii din judeţul Covasna de a acţiona cu toatăenergia, în spiritul sarcinilor şi orientărilor trasate de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru realizarea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a cinsti cu realizări cît mai mari Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 40-a aniversare a proclamării Republicii. Reţete de furajare ştiinţific fundamentate Pentru valorificarea judicioasă a furajelor şi creşterea valorii nutritive a acestora se impune ca, în toate unităţile, furajele să fie administrate în hrana animalelor numai după ce au fost preparate. Prezentăm cîteva reţete de furaje, folosite la Asociaţia Economică Intercooperatistă de Ingrăşare a Tineretului Taurin Boroşncu Marc După cum ne menţiona tovarăşul Székely Ladislau, directorul asociaţiei, reţetele furajere au fost stabilite pe baza cercetărilor ştiinţifice, a experienţei proprii, ca şi a unităţilor fruntaşe, urmărindu-se în mod deosebit creşterea valorii nutritive a furajelor şi, nu în ultimul rînd, obţinerea unor mari sporuri de greutate. In prima perioadă a fazei de îngrăşare, cînd animalele sînt ţinute în boxe individuale, viţeilor li se administrează vilavit, ceai de mentă, concentrate şi fîn de calitate superioară, care este tocat. In perioada a doua a primei perioade de îngrăşare, cînd animalele se află în stabulaţie liberă, în boxe, furajarea se face la discreţie, administrîndu-se fin tocat, porumb silozul borhot de porumb uscat sau semiumed şi concentrate. Acestea sunt îmbogăţite cu săruri minerale şi calciu furajer. D. TOMA tiUDcţLANA - COVASNA% (Continuare in pas, a 3-a)