Cuvîntul Nou, octombrie 1987 (Anul 20, nr. 4873-4899)

1987-10-14 / nr. 4884

»«Ok­Tr.», pm TOAÎI TARIU U­in-VAI Organ al Comitetului Mtean Covasna al P.C.R. al ei Consiliului Popular Jedetean ANUL XX NR 4884­­ MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1987­­­4 PAGINI - 50 BANI LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti preşedintele Consi­liului Suprem al Republicii Su­dan, El Sayed Ahmed El Mir­ghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt ro­­măno-sudanez reprezintă, un moment de deosebită însemnă­tate pentru cele două ţări, un moment de o profundă semni­ficaţie politică în planul rapor­turilor de prietenie, al cauzei comune a păcii şi înţelegerii internaţionale. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe fron­tispiciul aerogării se aflau por­tretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de dra­pelele­­ României şi Sudanului. Pe mari pancarte erau înscrise urări de bun venit pe pămîn­­tul României, precum şi pen­tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno­­sudaneze. La ora 12:00 aeronava cu ca­re a călătorit şeful statului su­danez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe preşedintele El' Sayed­­ Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan şi Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed (Continuare în pag. a 4-a) La Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, con­vorbirile oficiale dintre tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Con­siliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei recipro­ce de a se întări continuu prietenia şi colaborarea dintre România şi Sudan, cei doi şefi de stat au început mima run­dă a convorbirilor oficiale. In cadrul convorbirilor s-a procedat la o info­rmare reci­procă privind preocupările ce­lor două ţări în direcţia dez­voltării economico-sociale, a a­­sigurării progresului şi bună­stării popoarelor român şi su­­dapez. Relevîndu-se evoluţia poziti­vă a relaţiilor dintre cele două ţări s-a apreciat că există con­diţii favorabile pentru lărgirea şi întărirea acestor raporturi, pe baza principiilor deplinei e­­galităţi în drepturi, respectu­lui independenţei şi suveranită­ţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. A fost subliniată necesitatea extinderii cooperării în produc­ţie, sporirii volumului şi diver­sificării schimburilor comercia­le pe baza unor acorduri de lungă durată. S-a hotărît, de comun acord, ca membrii celor două delega­ţii să analizeze, pe parcursul vizitei, căile şi modalităţile concrete de dezvoltare în con­tinuare a colaborării dintre ţă­rile noastre, în spiritul orien­tărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. In continuare, în cadrul pri­mei runde de convorbiri, cei doi preşedinţi au început schim­­bul de păreri în legătură cu principalele probleme ale vie­ţii internaţionale. A fost evi­denţiată îngrijorarea în ceea ce priveşte­ actuala situaţie in­ternaţională, care se menţine deosebit de gravă şi complexă, relevîndu-se necesitatea inten­sificării eforturilor pentru o­­prirea cursei înarmărilor şi tre­cerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru re­glementarea tuturor stărilor de încordare şi conflict, exclusiv pe cale paşnică, prin tratative. A fost subliniată, în acelaşi timp, însemnătatea soluţionării globale a problemelor subdez­voltării, a realizării noii or­dini economice internaţionale, bazate pe­­ egalitate deplină şi echitate în relaţiile dintre sta­te, care să favorizeze progre­sul mai rapid al tuturor ţări­lor şi în primul rînd al ţă­rilor în curs de dezvoltare. Convorbirile se desfăşoară în­­tr-o atmosferă de prietenie, stimă şi înţelegere reciprocă. Convorbiri officiate roitutnoxsiiflan­eze ACTUALITATEA έN--------—*­I AGRICULTURA I • Recoltarea neîntîr­­ziată a sfeclei de zahăr, conform graficelor sta­bilite. • Evitarea oricăror pierderi din recoltă, în­lăturarea corectă a frun­zelor­• Organizarea judi­cioasă a transportului sfeclei de zahăr­ la ba­zele de recepţie şi ex­pedierea operativă la întreprinderea prelucră­toare. • Recoltarea porum­bului nu mai suferă nici o întîrziere ! • Onorarea exem­plară a sarcinilor de li­vrare la fondul centra­lizat al statului. • Strîngerea şi de­pozitarea tuturor resur­selor furajere. • Finalizarea pregă­tirilor pentru iernarea corespunzătoare a ani­malelor­• Punerea în funcţiu­ne a tuturor utilajelor din bucătăriile furajere, astfel ca furajele să fie administrate în hrana a­­nimalelor numai după ce au fost tocate­, evi­­tîndu -se și pe această cale risipa. | Deplină adeziune faţă de solia | | de pace şi prietenie a României \ j socialiste în R. P. Bulgaria \ \ Asemenea întregului nostru popor, comuniştii, toţi oame-ţ­­­nii muncii din judeţul Covasna au luat cunoştinţă cu vie i \ satisfacţie despre vizita oficială de prietenie în R.P. Bul-­ lgaria efectuată de secretarul general al partidului, tovarăşul I­­ Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,­­­i noua solie de pace înscriindu-se ca un eveniment de cea \­­ mai mare însemnătate în cronica bunelor relaţii dintre l­a Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulga-­ ria, dînd un conţinut şi mai bogat raporturilor de colabo-r . rare activă pe multiple planuri, în deplină concordanţă cu ş­i cerinţele construcţiei socialiste în cele două ţări vecine şi e­i prietene. In numeroase telegrame, oameni ai muncii din în- t­­­treprinderi, instituţii, unităţi agricole, ca şi din rîndul or- \ \ ganizaţiilor de masă şi obşteşti, tşi exprimă deplinul acord. \ I totala adeziune la noul demers de pace, prietenie şi cola- I borare al României socialiste, prin cel mai autorizat repre- t zentant al ei, secretarul general al partidului, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu, angajîndu-se, totodată, să acţioneze şi­­ mai puternic în vederea realizării sarcinilor ce le revin­­ pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal, pregătin- , du-se, astfel, să întîmpine Conferinţa Naţională a partidu- u­lui și a 40-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și remarcabile fapte de muncă. (In pag. a 3 aj | \ „S-au făcut multe lucruri frumoase şi, mai cu seamă, utile" Mărturisesc că în peregrină­rile mele reportericeşti, comu­na Aita Mare constituie unul din „punctele de atracţie“. Lo­curile pitoreşti, frumuseţea tul­burătoare a legendarei văi a Oltului, care aici străluceşte parcă mai tare sub un soare darnic, sînt o adevărată încîn­­tare pentru ochi, pentru su­flet. Impresio­nează, plăcut trăinicia gospo­dăriilor locuito­rilor comunei, aspectul îngrijit al celor două localităţi: Ai­ta Mare Aita Medie. Cu puţin timp în urmă, cu prilejul unui scurt popas pe care l-am făcut la­­Consiliul popular mi s-a părut firesc să aflu de la primar, tovarăşul Fazakas Ludovic, cu ce s-a mai îmbogăţit de la­ ultimele ale­geri de deputaţi încoace, zes­trea edilitar-gospodărească a comunei,mărturisindu-i însă de la bun început, că nu sesizasem prea multe „note“ noi. A zîmbit şi mi-a spus că: „Da, se poate. Se întîmplă ca adeseori să trecem pe lingă nou şi să nu ne atragă aten­ţia, asta pentru că ne-am o­­bişnuit să-l întîlnim la tot pa­sul. Şi totuşi, la Aita Mare chiar dacă în ultimii doi-trei ani nu s-au produs schimbări specta­culoase în fizionomia aşezări­lor, s-au făcut multe lu­cruri frumoase şi mai cu sea­mă utile, care au contribuit fă­ră doar şi poate la ridicarea nivelului, a ceea ce numim, ca­litatea vieţii. S-au făcut la propunerea şi cu participarea unor oameni ca Por Sándor, Kardos Anna, Fekete Oliver, Took Sándor, Incze Árpád, Gyenge Rozalia, Simon Aron, Bedö Mihály şi Bedö István, Bihari Juliana, Forszter Iózsef, Demeter Fran­­cisc şi Demeter László, Gruman Ilona. Ce anu­me ? Păi printre altele, cu con­tribuţia în bani şi muncă a populaţiei s-a construit de că­tre meşterii de la Direcţia Ju­deţeană de Drumuri şi Poduri, un pod de beton armat cu o lungime de 30 de metri peste pîrîul Aita. Tot cei de la dru­muri şi poduri, cu ajutorul nos­tru au asfaltat drumul spre co­muna vecină, din judeţul Bra­şov, Apaţa. Cu contribuţia în muncă a locuitorilor comunei s-au făcut reparaţii la cele două cămine culturale, s-a cu­rățat și decolmatat pîrîul Aita, s-au reparat trotuarele". Aurel GOLCIU (Continuare în pag . 2-a) In lumina orientărilor stabilite la Plenara C.C. al P.C.R. Mobilizare exemplară pentru realizarea sarcinilor incluse în planul fizic Strădaniile pe care producă­torii de bunuri materiale din industria covăsneană le depun în aceste zile, interesul arătat de ei problemelor apărute la locurile de muncă, fac ca fa­bricaţia să se deruleze la pa­rametri superiori, în ton cu sarcinile ultimului trimestru al anului. Evident, se pune, în pri­mul rînd, accent pe realizarea producţiei fizice şi sortimenta­le în cantităţile stabilite. De ce în primul rînd pe pro­ducţia fizică ? Pentru că, de înfăptuirea obiectivelor stabili­te la acest capitol depind re­zultatele de ansamblu ale in­dustriei judeţului, bunul mers al activităţii productive, în ge­neral, şi realizarea fondului va­lutar pentru contractarea unor importuri de strictă necesita­te. Pornind de la aceste con­siderente, mai multe între­prinderi au reuşit să realizeze cantităţi suplimentare de pro­duse în prima decadă a lunii octombrie, printre acestea nu­­mărîndu-se I.F.E.T. Tîrgu Se­cuiesc, care înregistrează de­păşiri îndeosebi la cheresteaua RITMICITATEA de răşinoase, întreprinderea Textilă „Oltul“ Sfîntu Gheor­­ghe (confecţii textile), între­prinderea pentru Prelucrarea Inului Reci (fibră de in), I.I. Cărnii, I.I. Laptelui, precum şi alte cîteva unităţi. Cu toate acestea, rezultatele în ansam­blul lor nu au consistenţa do­rită. Nu o au pentru că I.M.A. S.A., I A.M.B., întreprinderea pentru Prelucrarea Maselor Plastice, C.P.L., întreprinderea de Confecţii, precum şi o se­rie de unităţi din industria a­­limentară au acumulat restan­ţe la majoritatea produselor pe care le au în fabricaţie (piese de mecanică fină, apara­­taj electric, motoare electrice, articole din folie de polietile­nă, P.A.L., mobilier din lemn, preparate din carne, produse lactate proaspete etc.), realiză­rile lor fiind influenţate de insuficienţa unor materii prime şi materiale (aluminiu, alamă şi sîrmă de argint pentru pro­dusele de industrie electroteh­­nică, conductori şi contacte de argint pentru motoare electri­ce, oţeluri speciale şi corpuri forjate pentru producţia de mecanică fină, granule de tag­­(Continuare in pag. a 3-a)

Next