Cuvîntul Nou, octombrie 1987 (Anul 20, nr. 4873-4899)
1987-10-14 / nr. 4884
»«OkTr.», pm TOAÎI TARIU Uin-VAI Organ al Comitetului Mtean Covasna al P.C.R. al ei Consiliului Popular Jedetean ANUL XX NR 4884 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 19874 PAGINI - 50 BANI LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt romăno-sudanez reprezintă, un moment de deosebită însemnătate pentru cele două ţări, un moment de o profundă semnificaţie politică în planul raporturilor de prietenie, al cauzei comune a păcii şi înţelegerii internaţionale. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de drapelele României şi Sudanului. Pe mari pancarte erau înscrise urări de bun venit pe pămîntul României, precum şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare românosudaneze. La ora 12:00 aeronava cu care a călătorit şeful statului sudanez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe preşedintele El' Sayed Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan şi Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed (Continuare în pag. a 4-a) La Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei reciproce de a se întări continuu prietenia şi colaborarea dintre România şi Sudan, cei doi şefi de stat au început mima rundă a convorbirilor oficiale. In cadrul convorbirilor s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările celor două ţări în direcţia dezvoltării economico-sociale, a asigurării progresului şi bunăstării popoarelor român şi sudapez. Relevîndu-se evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări s-a apreciat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi întărirea acestor raporturi, pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. A fost subliniată necesitatea extinderii cooperării în producţie, sporirii volumului şi diversificării schimburilor comerciale pe baza unor acorduri de lungă durată. S-a hotărît, de comun acord, ca membrii celor două delegaţii să analizeze, pe parcursul vizitei, căile şi modalităţile concrete de dezvoltare în continuare a colaborării dintre ţările noastre, în spiritul orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. In continuare, în cadrul primei runde de convorbiri, cei doi preşedinţi au început schimbul de păreri în legătură cu principalele probleme ale vieţii internaţionale. A fost evidenţiată îngrijorarea în ceea ce priveşte actuala situaţie internaţională, care se menţine deosebit de gravă şi complexă, relevîndu-se necesitatea intensificării eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri efective de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, pentru reglementarea tuturor stărilor de încordare şi conflict, exclusiv pe cale paşnică, prin tratative. A fost subliniată, în acelaşi timp, însemnătatea soluţionării globale a problemelor subdezvoltării, a realizării noii ordini economice internaţionale, bazate pe egalitate deplină şi echitate în relaţiile dintre state, care să favorizeze progresul mai rapid al tuturor ţărilor şi în primul rînd al ţărilor în curs de dezvoltare. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de prietenie, stimă şi înţelegere reciprocă. Convorbiri officiate roitutnoxsiiflaneze ACTUALITATEA ÎN--------—*I AGRICULTURA I • Recoltarea neîntîrziată a sfeclei de zahăr, conform graficelor stabilite. • Evitarea oricăror pierderi din recoltă, înlăturarea corectă a frunzelor• Organizarea judicioasă a transportului sfeclei de zahăr la bazele de recepţie şi expedierea operativă la întreprinderea prelucrătoare. • Recoltarea porumbului nu mai suferă nici o întîrziere ! • Onorarea exemplară a sarcinilor de livrare la fondul centralizat al statului. • Strîngerea şi depozitarea tuturor resurselor furajere. • Finalizarea pregătirilor pentru iernarea corespunzătoare a animalelor• Punerea în funcţiune a tuturor utilajelor din bucătăriile furajere, astfel ca furajele să fie administrate în hrana animalelor numai după ce au fost tocate, evitîndu -se și pe această cale risipa. | Deplină adeziune faţă de solia | | de pace şi prietenie a României \ j socialiste în R. P. Bulgaria \ \ Asemenea întregului nostru popor, comuniştii, toţi oame-ţnii muncii din judeţul Covasna au luat cunoştinţă cu vie i \ satisfacţie despre vizita oficială de prietenie în R.P. Bul- lgaria efectuată de secretarul general al partidului, tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,i noua solie de pace înscriindu-se ca un eveniment de cea \ mai mare însemnătate în cronica bunelor relaţii dintre la Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulga- ria, dînd un conţinut şi mai bogat raporturilor de colabo-r . rare activă pe multiple planuri, în deplină concordanţă cu şi cerinţele construcţiei socialiste în cele două ţări vecine şi ei prietene. In numeroase telegrame, oameni ai muncii din în- ttreprinderi, instituţii, unităţi agricole, ca şi din rîndul or- \ \ ganizaţiilor de masă şi obşteşti, tşi exprimă deplinul acord. \ I totala adeziune la noul demers de pace, prietenie şi cola- I borare al României socialiste, prin cel mai autorizat repre- t zentant al ei, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, angajîndu-se, totodată, să acţioneze şi mai puternic în vederea realizării sarcinilor ce le revin pentru cel de-al doilea an al actualului cincinal, pregătin- , du-se, astfel, să întîmpine Conferinţa Naţională a partidu- ului și a 40-a aniversare a proclamării Republicii cu noi și remarcabile fapte de muncă. (In pag. a 3 aj | \ „S-au făcut multe lucruri frumoase şi, mai cu seamă, utile" Mărturisesc că în peregrinările mele reportericeşti, comuna Aita Mare constituie unul din „punctele de atracţie“. Locurile pitoreşti, frumuseţea tulburătoare a legendarei văi a Oltului, care aici străluceşte parcă mai tare sub un soare darnic, sînt o adevărată încîntare pentru ochi, pentru suflet. Impresionează, plăcut trăinicia gospodăriilor locuitorilor comunei, aspectul îngrijit al celor două localităţi: Aita Mare Aita Medie. Cu puţin timp în urmă, cu prilejul unui scurt popas pe care l-am făcut laConsiliul popular mi s-a părut firesc să aflu de la primar, tovarăşul Fazakas Ludovic, cu ce s-a mai îmbogăţit de la ultimele alegeri de deputaţi încoace, zestrea edilitar-gospodărească a comunei,mărturisindu-i însă de la bun început, că nu sesizasem prea multe „note“ noi. A zîmbit şi mi-a spus că: „Da, se poate. Se întîmplă ca adeseori să trecem pe lingă nou şi să nu ne atragă atenţia, asta pentru că ne-am obişnuit să-l întîlnim la tot pasul. Şi totuşi, la Aita Mare chiar dacă în ultimii doi-trei ani nu s-au produs schimbări spectaculoase în fizionomia aşezărilor, s-au făcut multe lucruri frumoase şi mai cu seamă utile, care au contribuit fără doar şi poate la ridicarea nivelului, a ceea ce numim, calitatea vieţii. S-au făcut la propunerea şi cu participarea unor oameni ca Por Sándor, Kardos Anna, Fekete Oliver, Took Sándor, Incze Árpád, Gyenge Rozalia, Simon Aron, Bedö Mihály şi Bedö István, Bihari Juliana, Forszter Iózsef, Demeter Francisc şi Demeter László, Gruman Ilona. Ce anume ? Păi printre altele, cu contribuţia în bani şi muncă a populaţiei s-a construit de către meşterii de la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, un pod de beton armat cu o lungime de 30 de metri peste pîrîul Aita. Tot cei de la drumuri şi poduri, cu ajutorul nostru au asfaltat drumul spre comuna vecină, din judeţul Braşov, Apaţa. Cu contribuţia în muncă a locuitorilor comunei s-au făcut reparaţii la cele două cămine culturale, s-a curățat și decolmatat pîrîul Aita, s-au reparat trotuarele". Aurel GOLCIU (Continuare în pag . 2-a) In lumina orientărilor stabilite la Plenara C.C. al P.C.R. Mobilizare exemplară pentru realizarea sarcinilor incluse în planul fizic Strădaniile pe care producătorii de bunuri materiale din industria covăsneană le depun în aceste zile, interesul arătat de ei problemelor apărute la locurile de muncă, fac ca fabricaţia să se deruleze la parametri superiori, în ton cu sarcinile ultimului trimestru al anului. Evident, se pune, în primul rînd, accent pe realizarea producţiei fizice şi sortimentale în cantităţile stabilite. De ce în primul rînd pe producţia fizică ? Pentru că, de înfăptuirea obiectivelor stabilite la acest capitol depind rezultatele de ansamblu ale industriei judeţului, bunul mers al activităţii productive, în general, şi realizarea fondului valutar pentru contractarea unor importuri de strictă necesitate. Pornind de la aceste considerente, mai multe întreprinderi au reuşit să realizeze cantităţi suplimentare de produse în prima decadă a lunii octombrie, printre acestea numărîndu-se I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, care înregistrează depăşiri îndeosebi la cheresteaua RITMICITATEA de răşinoase, întreprinderea Textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe (confecţii textile), întreprinderea pentru Prelucrarea Inului Reci (fibră de in), I.I. Cărnii, I.I. Laptelui, precum şi alte cîteva unităţi. Cu toate acestea, rezultatele în ansamblul lor nu au consistenţa dorită. Nu o au pentru că I.M.A. S.A., I A.M.B., întreprinderea pentru Prelucrarea Maselor Plastice, C.P.L., întreprinderea de Confecţii, precum şi o serie de unităţi din industria alimentară au acumulat restanţe la majoritatea produselor pe care le au în fabricaţie (piese de mecanică fină, aparataj electric, motoare electrice, articole din folie de polietilenă, P.A.L., mobilier din lemn, preparate din carne, produse lactate proaspete etc.), realizările lor fiind influenţate de insuficienţa unor materii prime şi materiale (aluminiu, alamă şi sîrmă de argint pentru produsele de industrie electrotehnică, conductori şi contacte de argint pentru motoare electrice, oţeluri speciale şi corpuri forjate pentru producţia de mecanică fină, granule de tag(Continuare in pag. a 3-a)