Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)

1988-01-14 / nr. 4961

PAG. 2­ 0 O premieră şi înţeleaptă ei deviză La sfirşitul lunii decembrie a anului trecut, cu prilejul îm­plinirii de către I.M.A.S.A. a frumoasei vîrste de zece ani de la înfiinţare a fost finalizată o importantă manifestare pe linia creaţiei tehnico-ştiinţifice, o se­siune de comunicări pentru ti­nerele cadre inginereşti din în­treprindere, aceasta — premie­ră fiind — constituindu-se ca debut al unei valoroase (şi, spe­răm, de durată) iniţiative. De­spre natura, amploarea şi im­portanţa ei ne-a vorbit tova­răşul Bodo Tibor, secretarul or­ganizaţiei U.T.C. pe întreprin­dere. „Cu prilejul acestei aniver­sări — ne spune interlocutorul — ne-am gândit să ne regăsim şi noi, tinerii, în totalitatea ac­ţiunilor organizate de între­prindere, prin organizarea unei sesiuni de comunicări tehnico­­ştiinţifice. De fapt noi am de­marat-o mai de mult, dar lip­sa de experienţă ne-a frînat în finalizarea ei mai timpurie. Se­siunea a fost organizată pe trei secţiuni: tehnologii noi, produ­se noi şi informatică. Au par­ticipat 19 lucrări, primele, din fiecare secţiune, fiind premia­te. Ne-a interesat pe lingă eco­nomicitatea firească a lucrări­lor, participarea efectivă şi a­­fectivă a tinerilor la actul de creaţie, deci latura educativă a acţiunii. Fapt foarte important — premiile au fost înmînate în cadru festiv". — Cîte lucrări au fost înre­gistrate ? I­NFESTiVALUl-' NAŢIONALI — 19, cu aproximativ 40 de autori, majoritatea lucrînd, deci, în grup. — Nu e puţin faţă de numă­rul mare ile utecişti cu studii superioare din întreprindere ? — Da, aşa este, dar ne aflăm abia la prima ediţie. Dacă îna­intea ei căutam noi, tinerii, a­­cum ne caută ei pe noi. Deci viitorul acţiunii se anunţă bun. — Din cine a fost compusă comisia şi după ce criterii au fost judecate lucrările ? — Comisia a fost compusă din cadre tehnice şi de condu­cere, cu experienţă şi autorita­te în activitatea de creaţie din întreprindere. Lucrările, odată strînse, au fost împărţite, fie­care membru al comisiei citin­­du-le şi notîndu-le pe toate, cu note de la 1 la 20. Criteriile care au stat la baza judecării lucrărilor au fost: gradul de noutate, justificarea economică şi aplicabilitatea practică. — Ce vă propuneţi pentru vi­itor? — Pe scurt: organizarea tri­mestrială a unor astfel de se­siuni, lărgirea sferei lor de cu­prindere prin cooptarea munci­torilor şi economiştilor, organi­zarea unor schimburi de expe­rienţă la întreprinderi similare, pe ramură, din judeţ şi din ţară. — Mărturisită sau nu.— în scris sau în public — aveţi cumva şi o deviză a acţiunii? — Da. Există un vechi pro­verb, chinezesc, care spune cam aşa: ,,dacă eu am un măr şi tu ai un măr, făcînd schimb, a­­mîndoi rămînem cu un măr. Pe cînd dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi facem schimb, fiecare din noi are două idei“. Ioan DRAGAN V.J Corul Școlii Generale Nr. 1 din municipiul Sfintu Gheorghe Foto: KOVÁCS László !----Orice bun gospodar ştie că acţiunile de înfrumuseţare, de curăţire şi întreţinere a spaţii­lor din faţa casei, a trotuare­lor, împrejmuirilor, drumurilor etc. trebuie făcute ori de cîte ori este nevoie şi nu, neapă­rat, în „luna curăţeniei", care este tocmai în... aprilie ! Vre­mea bună din ultimele săptă­mâni, chiar primăvaratică în u­nele zile, ar fi trebuit să-i în­demne pe edili, pe cetăţeni, să străbată localitatea în care do­miciliază şi să privească cu ochi critic şi... autocritic ce es­te in jur. Ar fi văzut, aşa cum am avut noi posibilitatea mier­curi, 13 (zi cu... ghinion ?) ia­nuarie a.c., cînd am efectuat un raid prin mai multe aşezări din judeţ, o sumedenie de lu­cruri ce se cer îndreptate cit mai curînd posibil. Ne-a frapat, bunăoară, starea precară a apărătoarelor metali­ce de pe marginea şoselelor, aşa-numiţii, în termeni tehnici, parapeţi direcţionali, care în majoritatea cazurilor şi-au pier­dut culorile tradiţionale (gal­­ben-negru), uşor de observat de automobili­şti ziua şi noaptea, marcînd punctele „nevralgice" ale traseelor. în plus, după cum se vede şi în prima fotografie, surprinsă pe drumul de centu­ră la ieşirea din municipiul Sfîntu Gheorghe spre Tirgu Se­cuiesc şi Covasna, chiar în in­tersecţia ce precede Cîmpu Frumos, lipseşte un element din parapeţi, ceea ce nu este de natură să asigure vreo protec­ţie suplimentară automobilişti­lor in caz de derapaj. Ba, dim­potrivă ! Cum lesne se observă în imagine, „peisajul“ e între­git şi de gunoaie, astfel că as­pectul zonei nu este cîtuşi de puţin agreabil! în general, starea de curăţe­nie în sezonul rece, mai ales cînd nu este zăpada, care... es­tompează cu dărnicie toate ne­glijenţele în materie de înfru­museţare şi bună gospodărire, cam lasă de dorit, în special, în privinţa şanţurilor, a trotuare­lor, a refugiilor pentru călă­torii ce aşteaptă mijloacele de transport auto urbane şi inter­urbane. Am intîlnit şi excepţii, care — nu-i aşa ? — confirmă regula, în localitatea Tufalău, la numărul 47, Kata Irma, tre­băluia de zor în faţa casei, cu­­răţind trotuarul şi şanţul. Am fotografiat-o, spre surprinderea ei, pentru că i se părea abso­lut firesc să-şi întreţină într-o perfectă stare de curăţenie pe­rimetrul aferent gospodăriei, o­­ferind — zicem noi — un fru­mos exemplu de spirit civic şi consătenilor ei. In raidul nostru am găsit şi fotografiat iarăşi, ca şi în atî­­tea alte dăţi, garduri neîntre­ţinute, dărăpănate, nezugrăvite. In imaginea a treia, vă prezen­tăm o asemenea mostră, sur­prinsă pe peliculă în satul Pa­­chia. Noroc cu proptelele ce spri­jină firavul gard, pentru că altminteri de mult era la pă­­mînt. .Şi ei se află, cum se spu­ne, chiar „la stradă“, pe o ar­teră intens circulată de turişti din întreaga ţară, în drum spre sau dinspre renumita staţiune balneară Covasna. Din păcate, problema aceasta a „cărţii de vizită" cu care ne prezentăm în faţa oaspeţilor ce ne vizitează localitatea, judeţul, nu este privită întotdeauna la dimensiunea ei exactă. Ne re­ferim, desigur, la unele lucruri ce numai aparent par „mino­re", cum ar fi o bancă strica­tă, un coş de gunoi deteriorat (al cărui conţinut se află pe jos), la indicatoare rutiere de­gradate ori stropite de noroi, încît devin ilizibile. Asemenea situaţii am sesizat pe drumul de centură de la Sfîntu Gheor­ghe, în localităţile Tufalău, Brateş, Pachia, Covasna, Voi­­neşti. Iată, concret, în fotogra­fia a patra o bancă aflată în grea „suferinţă", situată pe strada Mihai Eminescu, la nr. 41 din Voineşti. Pentru înlăturarea acestor minusuri nu e nevoie nici de­ ­ fonduri costisitoare, nici de mi­nă de lucru numeroasă, ci — pur şi simplu — de iniţiativă, spirit gospodăresc şi pasiune. Cum spuneam, vremea bună trebuie valorificată la maxi­mum, nelăsînd pe mîine ce se poate face azi. Despre alte aspecte constata­te, intr-un număr viitor. Horia C. DELIU, Foto: KOVÁCS László smilUlGOSPODĂRESC Buni gospodari doar lu luna aprilie ? CUVlNTUL NOU Aveti cuvintul in... f Îp-­CUVÎNTUL NOU @ Privitor la cererea­ to­varăşei Niculina Vişan, din Sfîntu Gheorghe, conducerea Exploatării de Gospodărire Comunală şi Locativă din municipiul reşedinţă de ju­deţ ne-a precizat că lucră­rile de refacere a hidroizo­­laţiei imobilului în care lo­cuieşte — fiind necesare şi neimputabile chiriaşilor — se vor efectua în acest an, fiind incluse în planul de în­treţinere şi reparaţii.­­ în cazul relatat de dumneavoastră, tovarăşe Szi­lágy Andrei, este necesar să vă înscrieţi la o formă de învăţămînt, pentru a dobân­­di calificarea la care v-aţi referit.­­ Corespondentului din Intorsura Buzăului care ne-a trimis o scrisoare cu anu­mite referiri la practici ne­sănătoase din comerţul lo­cal — aşa după cum susţi­ne — îi precizăm că era foarte bine dacă îşi declina identitatea, pentru a putea clarifica toate aspectele râ­mase în... suspensie. Aşa, incit, datele furnizate fiind incomplete, rămîne să vă răzgîndiţi şi să prindeţi mai mult curaj ! Aşteptăm.­­ Cererea grupului de călători, din Sfîntu Gheor­ghe, a fost analizată de că­tre conducerea întreprinderii locale de transport, dar nu s-a constatat nici o încălcare a orarului stabilit. Progra­mul de deplasare a autobu­zelor rămîne valabil şi in continuare. ?1) Sintem­ in măsură să vă dăm veşti bune, tovarăşe Gheorghe Boriceanu, din co­muna Barcani. S-a reanali­­zat situaţia prezentată şi, în cel mai scurt timp, veţi in­tra in posesia drepturilor ce vi se cuvin. Nu este nece­sar să mai faceţi vreo altă intervenţie. A doua chestiu­ne a primit răspuns nega­tiv. Rubrică realizată de Horia C. DELIU DE LA O.J.T. , O.J.T. Covasna organi­­z­ează o excursie pe ruta Kiev — Krasnodar — Lenin­grad — Moscova cu trenul şi avionul, în perioada 18 fe­bruarie — 9 martie 1988. Preţ informativ: 5.910 lei, din care SO ruble, bani de buzunar. înscrierile se fac la toate punctele O.J.T. din judeţ pină la data de 20 ia­nuarie a.c. , O.J.T. Covasna organi­zează „Carnavalul zăpezii" la Complexul Carpaţi din Bálványos, la data de 30 ia­nuarie 1988. Preţul excursiei este de 309 lei, din care se asigură cina festivă, deju­nul de-a doua zi, cazarea la hotel şi transportul, înscrieri­i la toate punc­tele O.J.T. din judeţ pini la data de 25 ianuarie a.c. TEATRU Astăzi, Teatrul din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă la Baraolt, la ora 20, spectacolul de divertis­ment „Ferestre cu zimi­­ete", de Dali Sándor. Teatrul din Sfîntu Gheor­ghe, secţia română, prezintă la sediu, la ora 16 (abona­­ment L2), muzicalul „Asta-i ciudat! RECOMANDĂM TELESPECTATORILOR Telejurnal $ Pe drumul înfăptuirii noii revoluţii a­­grare !$ Un tineret revolu­ţionar dăruit muncii şi crea­ţie: © Pe valurile muzicii, la Brăila © Civica © Tele­­jurnal. CINEMA Sfintu Gheorghe: ARTA: Roma, ora 11 — film Ra­lian, orele 16, 18, 20. Marele premiu — film american două serii, ora 10. LUX: Fapt divers — film românesc, orele 10, 17,30, 19,30. Maria Mirabela — film românesc pentru copii, ora 15. Tirgu Secuiesc: 8 MAI Locotenent Colombo — film american, orele 10, 16, 18, 20 Covasna: VICTORIA: Ci­­resarii — film românesc, pentru copii, ora 15. Vă pla­ce Brahms? — film ameri­can, orele 10, 17, 19. Anul XXI Nr. 190.I

Next