Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)

1988-01-15 / nr. 4962

PAG. 2 SCRISORI şi RĂSPUNSURI Dintre scrisorile conţinind re­clamaţii, sesizări, cereri adre­sate de oamenii muncii Comite­tului Judeţean Covasna al P.C.H.,­ unor organe centrale, am­ ales pentru rubrica de faţă următoarele: CI­TE­VA PRECIZĂRI Referitor la problemele pe ca­re le-a abordat în scrisoarea trimisă Comitetului Judeţean de Partid, cetăţeanul S.D., din o­­raşul întorsura Buzăului, privi­toare la acordarea unor drep­turi pentru unu­l din­ copiii săi — care este minor —şi pre­zintă anumite deficienţe psihice,, lucrurile sunt ceva mai com­plicate. Cercetările efectuate au rele­vat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977, privind pensiile de­­ asigurări sociale de stat şi asistenţă so­cială, de dreptul la pensie be­neficiază persoanele încadrate în muncă, care și-au pierdut­ ca­pacitatea de lucru. Copilul mi­nor despre care se relatează nu se încadrează în această ca­tegorie. Pentru a se veni în sprijinul familiei, s-a făcut recomanda­rea de" a Se solicita internarea copilului bolnav, intr-un cămin pentru deficienţi nerecuperabili, în condiţiile prevăzute­ de Le­gea nr. 3/1970, privind regimul ocrotirii unor categorii de mi­nori. EXPLICAŢII Cetăţeanul B. Valentin, domi­ciliat în Tîrgu Secuiesc, şi-a exprimat, într-o petiţie, nemul­ţumirea privitoare la situaţia a­­partamentului nou construit pe care l-a luat în primire şi care avea anumite deficienţe de con­strucţie. Petiţionarul a formu­lat obiecţiuni şi în privinţa u­­nei diferenţe de preţ pe care a trebuit să o plătească ulterior, în conformitate cu prevederile Decretului 256/1984. I.J.G.C.L. Covasna a luat la cunoştinţă de doleanţele formu­late de petiţionar, înaintînd în acest sens o adresă către I.A. C.M., prin care solicita efectua­rea remedierilor pînă la data recepţiei finale a blocului. A­­vînd în vedere faptul că ulterior o parte din aceste lucrări s-au terminat, s-a executat şi recep­ţia finală, în cazul in care to­varăşul B. Valentin este, totuşi, nemulţumit de modul de solu­ţionare a cererii sale pe cale administrativă, are deschisă ca­lea prin justiţie. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László, activist la Comitetul Judeţean Covasna al P.C.T­. V.________________________________ Duminică, 17 ianuarie Lumea copiilor; Telefilmoteca de ghiozdan: ,,Aripi de zăpadă* *. Episodul 3; Muzică populară ; Album duminical; Muzică ușoa­ră cu Gabriela Sauciuc, Ma­rian Spinoche; Un cîntec pentru fiecare; Desene animate; Auto­graf muzical ; Jean Păunescu ;­­Secvenţe din comedii cinemato­grafice; Luminile rampei muzi­cale. După-amiază la varietăţi, cu Natalia Guberna, Ileana Şi­­poteanu şi alţii; Anul sportiv 1987; Cetăţile vitejiei — cetăţile hărniciei. Scorni­ceşti; Telejur­nal; „Cîntarea României“, Ju­deţul Timiş; Film artistic. Re­ţeaua „S“. ’Producţie a Casei de Filme Patru; Telejurnal. Luni, 18 ianuarie Telejurnal; Economia româ­nească în Epoca Nicolae Ceauşescu; Tezaur folcloric; Roman-foileton,­ în căutarea căpitanului Grant. Episodul 5; Telejurnal. Marţi, 18 ianuarie Telejurnal; Economia româ­nească în Epoca . Nicolae Ceauşescu; Viaţă eroică, revo­luţionară, închinată partidului, poporului, patriei; Laureaţi ai ^Recomandămi lElESPICIflTiRllBS Festivalului Naţional ,,Cîntarea României“; Şcoala pe coordona­tele noului, ale spiritului revo­luţionar; Telejurnal. Miercuri, 20 ianuarie Telejurnal; Priorităţi în eco­nomie; Cinstim eroul României. Versuri şi cîntece patriotice, re­voluţionare; Strălucită contribu­ţie la dezvoltarea creatoare a gîndirii social-politice contem­porane; Film artistic în serial: • „Iancu Jianu“; Telejurnal. Joi, 21 ianuarie Telejurnal; Pe drumul înfăp­tuirii noii revoluţii agrare; Onor comandantului suprem. Selecţiuni din concertul prezen­tat de formaţiile muzicale ale armatei; A crea cu poporul, pentru popor; Telejurnal. Vineri, 22 ianuarie Telejurnal; Economia româ­nească în Epoca Nicolae Ceauşescu. Strălucită contribu­ţie la dezvoltarea creatoare a gîndirii social-politice contem­porane; Cadran mondial; Serial ştiinţific. Episodul 14; Telejurnal. Sîmbătă, 23 ianuarie La sfîrşit de săptămînă. Gala desenului animat; Mările mo­mente ale baletului; Comori de artă plastică intrate în patri­moniul naţional; Telesport; Plai de cîntec nou; Telejurnal; O viaţă eroică, revoluţionară, în­chinată partidului, poporului, pa­triei; Uniţi în jurul viteazului erou. Versuri şi cîntece patrio­tice, revoluţionare; Teleenciclo­­pedia. Film artistic: „Din nou împreună". Producţie a Casei de Filme Cinci. Telejurnal. După cum spuneam în arti­colul de ieri, aspectele surprin­se cît ocazia unui grăjd pe­ linie de înfrumuseţare şi bună gos­podărire pe care l-am efectuat la mijlocul acestei săptămîni in cîteva localităţi din judeţ de­monstrează că, de cele mai multe ori, sînt neglijate unele lucruri ce in ochii edililor par, probabil, „banale“, fără semni­ficaţie. Altfel nu­­ ne explicăm de ce se trece cu vederea, să zicem, repararea unor împrej­muiri, a indicatoarelor rutiere, a parapeţilor, ca să nu mai vor­bim de curăţarea şi întreţinerea trotuarelor, a drumurilor pu­blice, a spaţiilor de parcare au­d­io şi a refugiilor pentru pie­toni ? In rândul nostru am rea­lizat peste 25 de fotografii — din lipsă de spaţiu, nu le pu­tem publica pe toate — ima­gini ce vorbesc extrem de grăi­tor despre ,,amorţirea“ simţului gospodăresc în unele aşezări. Să fie de vină numai sezonul, aşa-zis „rece“, pentru că alt­minteri e numai bun pentru activităţi de înfrumuseţare şi bună gospodărire ? Vorbind de felul in care se prezintă gardurile, trebuie să spunem că in comuna Brateş şi satul aparţinător Pachia ne-au lăsat o bună impresie multe a­••• omenea împrejmuiri, aflate în stare perfectă, zugrăvite de curînd, mina de oameni harnici găzfindu-se lesne. Mai sînt şi lucruri ce se cer îndreptate, aşa după cum o atestă fotografia făcută la Brateş (1). Şi pentru că tot am abordat acest subiect, să spunem că frumoasa îm­prejmuire a Spitalului de Recu­perare Boli Cardiovasculare de la Voineşti are, chiar la stradă, o deschidere (vezi foto­s), care nu poate fi nicidecum socotită poartă­­ în localitatea Reci,­ gardurile sunt „pictate“ din belşug cu no­roi, astfel că o operaţiune de împrospătare s­e impune, în in­cinta întreprinderii de in din localitate, în imediata apropie­re a drumului atît de circulat — D.J. 121 — se află, de multă vreme, o clădire ce stă să se prăbuşească (foto 3) şi care con­trastează cu imaginea plăcută pe­ care vizitatorul o întîlneşte la Hanul ,,Nufărul“ din apro­piere. Păcat, numai că gardul de sîrmă care împrejmuieşte la­cul de agrement arată pe alo­curi nu prea grozav. Popasul din staţiunea Covas­na, oraş atît de iubit de către pacienţii care vin aici, an de an, din ţară ,şi de peste hotare, ne-a îndreptăţit să afirmăm că aici te simţi bine în orice ano­timp. S-a muncit mult pe plan edilitar în ultimii ani şi lucrul acesta se vede. Mai sunt însă şi unele minusuri ce trebuie înlăturate. Ne referim, spre e­xemplu, la starea drumului în porţiunea de la staţia PECO şi pînă în centru, care, pune la încercare suspensiile autoturis­melor. Variaţiile de tem­p­e­r­atură au favorizat a­p­a­r­i­ţ­i­a unor gropi în asfalt, care sunt „mascate“ de noroi şi apă, fiind un soi de... capcane pentru­­automobi­­lişti! Indicatorul rutier din prima intersecţie — spre cen-­ tru şi gară — era din nou în­doit, deşi semnalasem un lucru asemănător cu câtăva vreme în urmă ! De vreme ce mereu este „agăţat“ de maşinile cu gaba­rit mare, înseamnă că amplasa­mentul său nu este cel mai ju­dicios, în faţa hotelului „Co­vasna“, chiar la intrare, se gă­seşte un lampadar-pitic spart, „opera“ unor turişti în noaptea de Revelion, după cum ne spu­nea tovarăşul Claudiu Iacob, directorul C.H.R. din staţiune. Deoarece nu poate fi găsit un glob potrivit, nu rămîne ■ decit soluţia dezafectării corpului de iluminat respectiv, intrucît ast­fel, impresia pe care o lasă... este­ neplăcută. Strada Ştefan cel Mare este şi ea, oarecum, în ,,suferinţă“, îmbrăcămintea asfaltică fiind deteriorată în­ multe locuri. ... Şi fiindcă aminteam de drumuri, să precizăm că în in­tersecţia atît de importantă a drumului ce vine de la Covas­na spre Sfîntu Gheorghe, întil­­nindu-se cu cel spre Tirgu Se­cuiesc şi Braşov, in apropiere de Roci, o porţiune a parapeţi­lor metalici este dislocată din­­beton, după cum se vede şi în fotografia nr. 4. Pentru a respecta adevărul, trebuie să spunem că am întîl­­nit în „periplul“ nostru repor­tericesc două formaţii de lucru ale D.J.D.P. lucrînd la toaleti­­zarea drumului în zona Reci şi Pachia, semn că „drum­arii sunt la datorie. Instantaneele pe care vi le-am înfăţişat, stimaţi cititori, s-au vrut doar o punctare a unor probleme mereu actuale, ches­tiunile legate de înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localită­ţilor fiind mereu actuale, cum se spune, la „ordinea zilei“. Horia C. DELIU f­oto : KOVÁCS László SglUl GOSPODÅRESC­ui acţiuni . Să nu ne facem că nu vedem! CUVINTUL NOU B la tezaur PALEONTOLOGIC covasneană Redescoperirea „florilor de piatră“ Expediţia Pro Natura a Cercului •­ALUTUS, de pe lingă. Casa Pionierilor şi Şoi­milor Patriei din municipiul Sfîntu Gheorghe a organi­zat o drumeţie în Munţii Perşani, în luna septembrie a acestui an şcolar. Elevii s-au întors cu rezultate lău­dabile , au cunoscut­­ fauna masivului muntos amintit, au cercetat cîteva izbucuri, au cartat o­­ peşteră, au colec­ţionat citeva fosile preţioa­se, dintre care nişte cora­­lieri cretacici din calcarele o­istolitice. Aceste calcare formează aici ,­ în zona Apaţa-Ormeniş — obiectul u­­nor extrageri şi arderii va­rului. Care este povestea acestor coralieri ? Autorul acestor rînduri descoperă prima oară coralierii în valea Pinului Remete, de la Apaţa, în anul 1959, fără a publica re­zultatele. La data de 24 mar­tie 1973, apare un mic repor­taj cu o fotografie a pionierilor de la Apaţa în paginile zia­rului „Brassói Lapok" : „...am descoperit o peşteră în V. Morii, ai cărei pereţi sunt Plini cu fosile de coralieri...** • Intr-adevăr, colecţia acestei şcoli ne convinge de reali­tatea celor relatate de pio­nierii din localitate, în vara anului următor, in, compania micilor speologi covăsneni am vizitat peştera din Valea Morii. Calcarul organogen din care este formată cavi­tatea este plin cu resturi ale unor rudişti­­şi coralieri! Lungimea totală a galeriilor­­ atinge aproape 100 m. Ar fi inutil să mai spunem că am colecţionat mai multe e­­şantioane de coralieri. Ele au fost împachetate şi expe­diate spre Laboratorul de Paleontologie al Universită­ţii din Bucureşti, specialis­tului român în coralieri cretacici, dr. Ovidiu Drago­­stan. Răspunsul a fost cît se­ poate de precis şi impor­tant pentru noi: era vorba de specia Clausatrca ju­­listephanii Zlat, un hexaco­­ralier care a fost mai înain­te identificat şi în formaţiu­nile Carpaţilor Poloniei. A­­ceste animale au populat a­­pele Mării Thetys in care s-au acumulat în condiţii climaterice calde acele mase de roci necoezive care, apoi, au, format masa flişului car­patic, ridicată şi cutată de orogeneza alpină. Punctele fosilifere de la poalele Munţilor Perşani deţin fosile valoroase, adevă­rate mărturii ale paleoevo­­luţiei acestui pâmânt, dovezi materiale ale dezvoltării vieţii pe continent. Ar fi util pen­tru elevii noştri să viziteze această zonă, mai ales că punctele fosilifere sunt la a­­bia 8—9 km distanţă de li­mita vestică a judeţului nostru, adică de localitatea Aita Mare. KISGYÖRGY Zoltán , el*, ittiant'*.*­(+V ANUL XXI NR. 4962

Next