Cuvîntul Nou, februarie 1988 (Anul 21, nr. 4976-5000)

1988-02-19 / nr. 4992

■ Producţie marfă peste plan Organizîndu-şi mai bine activitatea, colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni de la întreprin­derea de Piese pentru Trac­toare din Intorsura Buzău­lui a reuşit, în intervalul de timp care a trecut de la în­ceputul acestui an, să-şi cre­eze un apreciabil avans în înfăptuirea sarcinilor afe­rente primului trimestru. La producţia marfă industrială, de pildă, plusul însumează peste două milioane de lei, realizarea lui fiind posibilă datorită eforturilor întreprin­se pentru creşterea rodnici­ei muncii. In ceea ce pri­veşte productivitatea, este de reţinut că ea se situează cu mai bine de zece procente ■ Bază de microproducţie pentru ceramică La Filiala I.C.P.E. din mu­nicipiul Sf­întu Gheorghe au fost încheiate lucrările de amenajare a primei etape la baza de microproducţie pentru ceramică. In aceste zile, întreprinderea de spe­cialitate finalizează monta­jul la postul trafo pentru alimentarea cu energie e­­lectrică a utilajelor din do­tarea bazei de micropro­ducţie. In acelaşi timp, pentru a­­cest an a fost aprobată o importantă investiţie menită să asigure dezvoltarea acti­vităţii de cercetare şi mi­croproducţie. (N.P.) Repere ale dezvoltării economico-sociale a judeţului în Epoca Nicolae Ceauşescu 0 localitate la înălţime Printre revendicările lu­crătorilor forestieri de la Co­­mandău, formulate cu pri­lejul grevei organizate în perioada 3 iunie — 5 iulie 1936, se numărau sporirea sa­lariilor şi asigurarea unor condiţii omeneşti de muncă şi viaţă. La vremea aceea, despre Comandău nu se pu­tea spune că este o locali­tate, ci o colo­nie muncito­rească, toate activităţile fi­ind subordona­te unui sin­gur scop — ex­ploatarea săl­batică a pădurilor munţilor Vrancei. Locuinţele munci­torilor erau nişte simple barăci, care să reziste atîta timp cit patronii erau inte­resaţi de zonă, adică atîta timp cit puteau stoarce ve­nituri maxime din jefuirea fără milă a pădurilor. Dezvoltarea Comandăului, conturarea acestuia ca un puternic centru economic, cu influenţă benefică asupra vieţii oamenilor, s-au produs, mai ales, după înfiinţarea judeţului Covasna, în anii pe care întregul popor îi numeşte cu justificată mîn­­drie „Epoca N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu“. Este suficient să amintim doar faptul că, în aceşti ani, pentru oamenii Comandăului s-au construit 13 blocuri, cu 83 de aparta­mente, iar peste 100 de lo­cuinţe vechi au fost moder­nizate. De asemenea, aici s-a dezvoltat o funcţională re­ţea comercială şi de pres­tări de servicii, s-a constru­it un nou dispensar, iar­­pentru amato­rii d­e sport, aşa­­cum este­­şi firesc, s-au­­ amenajat baze HI sportive pen­tru practica­­­rea sporturilor de iarnă. Aici, la Comandău, se află una dintre puţinele trambuline din ţară, pentru săriturile cu schiurile, tram­bulină ce a fost construită cu forţe proprii. De aseme­nea, s-a amenajat o pirtie de schi, dotată cu un Schi­lift, iar pentru cei­ mai vîrst­­n­ici s-a construit o popică­­rie. După cum ne spunea primarul localităţii, tova­răşul Mikoveni Levente, dezvoltarea Comandăului nu se va opri aici. Anul acesta se vor mai construi încă 10 D. TOM­A (Continuare în pag . 3-a)! PAGINA A 2-A • MUZICA ... CU CINTEC 0 TEZAUR PALEONTOLO­GIC COVASNEAN 0 IPOSTAZE ETICE 0 RECOMANDAM TELE­SPECTATORILOR PAGINA A 3-A 0 ACTIUNEA 3 R: RECU­PERAREA, RECONDIŢIO­­NAREA ŞI REFOLOSI­­REA MATERIALELOR PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA 1. Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 4992 VINERI 19 februarie 1988 Soarele răsare 7h­u­m apune 17h 48m Au trecut 49 zile Au rămas 317 zile 4 pagini — 30 bani Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor Joi, au continuat lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. Documentele aflate pe ordi­nea de zi a plenarei au fost dezbătute în cursul dimineţii pe grupe de judeţe. După-amiază lucrările s-au desfăşurat în cele şase consilii pe domenii de activitate: pen­tru producţia şi cercetarea şti­­inţifică în domeniul cerealelor şi plantelor tehnice; pentru producţia şi cercetarea ştiinţi­fică în horticultură; pentru producţia şi cercetarea ştiinţi­fică în zootehnie; pentru in­dustrializarea produselor agro­­alimentare; pentru contractarea, achiziţionarea şi livrarea la fondul centralizat al statului a produselor agricole, pentru fon­dul funciar, gospodărirea ape­lor şi silvicultură. Au avut loc, de asemenea, şedinţele Consiliului de condu­cere al Departamentului Agri­culturii de Stat, Consiliului de conducere al Direcţiei generale economice pentru mecanizarea agriculturii şi Comisiei centra­le a producătorilor agricoli. în acest cadru, participanţii au dezbătut probleme concrete privind organizarea şi desfăşu­rarea în cele mai bune condi­ţii a campaniei de primăvară, a tuturor lucrărilor agricole din acest an, utilizarea integra­lă a bazei tehnico-materiale e­­xistente, respectarea cu stricte­­ţe a tehnologiilor stabilite, ac­ţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea exemplară a planului pe 1988, a progra­melor speciale, pentru dezvol­tarea şi modernizarea, în con­tinuare, a agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi domeniului gospodăririi apelor, pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare. Au fost analizate, totodată, măsurile ce se impun pentru ridicarea eficienţei în aceste importante sectoare ale eco­nomiei naţionale, a rentabilită­ţii tuturor activităţilor, pentru reducerea substanţială a consu­murilor de materii prime, ma­teriale şi de energie, pentru îmbunătăţirea modului de apli­care a noului mecanism econo­­mico-financiar şi perfecţionarea autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării în toate unită­ţile. Lucrările plenarei continuă. Plenara Consiliului Uniunii Naţionale ♦ a Cooperativelor Agricole de Producţie Joi a avut loc Plenara Con­siliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, care a analizat rezulta­tele obţinute în 1987, modul cum acţionează Uniunea Na­ţională, uniunile judeţene şi u­­nităţile cooperatiste pentru a­­plicarea indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind creş­terea producţiilor vegetale şi animaliere la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare, al obiec­tivelor importante ce revin a­­griculturii cooperatiste din do­cumentele Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale a­­le partidului. Punînd accentul pe realizarea şi depăşirea planului de pro­ducţie pe 1988 la toţi indicato­rii, plenara "a dezbătut sarcini­le ce revin organelor de con­ducere colectivă din agricultu­ra cooperatistă pentru perfec­ţionarea organizării muncii şi a producţiei, asigurarea ordinii şi disciplinei în fiecare sector de activitate, pentru buna gos­podărire a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, întări­rea continuă a proprietăţii ob­şteşti — temelia dezvoltării fie­cărei cooperative şi asociaţii, a progresului şi bunăstării ţără­nimii. La lucrările Plenarei a par­ticipat şi luat cuvîntul tova­­răşul Vasile Bărbulescu, secre­tar al C.C. al P.C.R. într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la ple­nară au adresat o tele­gramă tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socia­liste România. Valea Crişului şi-a îmbo­găţit în ultimii ani zestrea edilitară cu noi blocuri pentru specialişti şi un mo­dern şi funcţionar complex comercial ce răspunde celor mai exigente cerinţe ale populaţiei. Foto: KOVÁCS László IN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE Acţiuni concrete, eficiente pentru realizarea sarcinilor din agricultură înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, obţinerea u­­nor producţii superioare atît în sectorul vegetal, cît şi în zootehnie depinde într-o mă­sură hotărîtoare de buna orga­nizare a muncii, de­­ participa­rea largă a tuturor lucrătorilor agricoli, a locuitorilor satelor, la îndeplinirea sarcinilor cu­prinse în planurile de produc­ţie ale unităţilor agricole. In materializarea acestor dezide­rate, consiliilor populare, în ca­litatea pe care o au de titulari de plan, le revin răspunderi deosebit de însemnate. Cu prilejul unui dialog pur­tat recent cu primarul comu­nei Ozun, tovarășul Hencz La­­dislau, am încercat să desprin­dem citeva aspecte concrete a­­le modului în care organul lo­cal al puterii de stat, asigură buna organizare, îndrumarea şi controlul activităţii din unită­ţile agricole de pe raza comu­nei — e vorba de C.A.P. Ozun,­ C.A.P. Lisnău şi de cele două ferme ale I.A.S. Ozun — cum se implică în soluţionarea u­­nor probleme cu care se con­fruntă aceste unităţi. Am reţi­nut în primul rînd, faptul că în afară de sesiunile consiliu­lui popular comunal, in cadrul cărora se dezbat planurile de dezvoltare economico-socială in Aurel GOLCIU (Continuare în pag a 3-a) 9»

Next