Cuvîntul Nou, martie 1988 (Anul 21, nr. 5001-5026)

1988-03-01 / nr. 5001

Proletari din toate târife,uniţi vâ 1‘ Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5001 Marţi 1 martie 1988 4 pagini, 50 bani '^2----—____r t­ yungrub cavaxm#-* în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Mobilizare maximă pentru realizarea în condiţii de eficienţă sporită a tuturor sarcinilor de producţie Calendaru, marchează astăzi intrarea în ul­tima lună a trimestrului întîi. Săptămânile ca­re ne mai despart de sfîrşitul acestui interval sunt, nu încape îndoială, decisive pentru ceea ce producătorii de bunuri materiale din indus­tria covăsneană şi-au propus să înfăptuiască în această primă parte a anului, pentru volumul şi calitatea realizărilor cu care întreprinderile îşi vor face intrarea în trimestrul următor. Vorbind de ceea ce s-a făcut pînă acum, se cuvine să arătăm că cele mai multe dintre u­­nităţile industriale ale judeţului Covasna au izbutit să se achite cu bine de obligaţiile ce le revin. Mai mult, unele dintre ele — şi ne re­ferim, în primul rînd, la întreprinderea Minie­ră Căpeni-Borsolt, I.F.E.T şi întreprinderea de Confecţii din Tîrgu Secuiesc, întreprinderea de Piese pentru Tractoare Intorsura Buzăului şi întreprinderea de Ţigarete Sfîntu Gheorghe — şi-au creet un avans apreciabil în înfăptuirea sarcinilor. Sigur, nu toţi cei ce vin în contact cu pro­ducţia au reuşit să pună semnul egalităţi­­intre sarcini şi realizările obţinute. Rămânerile în urmă, localizate mai cu seamă la I.A.M.E., I.T. ..Oltul“ şi­ întreprinderea pentru Prelucra­rea Inului Reci, pot fi însă recuperate. Aşa cum s-a arătat la recenta şedinţă a Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P C.R., e nevoie de mai multă preocupare pentru creşterea pro­ductivităţii muncii, pe seama căreia se pot în­registra importante sporuri de producţie. Foar­te multe au de făcut la acest capitol, în pri­mul rînd, unităţile restanţiere, pentru că ele, în loc să ridice productivitatea la cote superi­­oare celor atinse anul trecut, dau înapoi. Şi nu e normal. Posibilităţi de sporire a rodniciei muncii există în fiecare întreprindere, la fie­care loc de muncă. E nevoie, însă, de un plus de efort în această direcţie, de căutări, studii şi analize, de maximă operativitate în valori­ficarea rezervelor de creştere descoperite. Şi fiindcă vorbim de rezerve, trebuie să spunem că ele pot fi găsite mai cu seamă în domeniul utilizării maşinilor şi instalaţiilor din dotarea întreprinderilor. Indicii realizaţi, s-a subliniat la şedinţa Comitetului Politic Executiv, sunt in­feriori sarcinilor stabilite, şi acest lucru se repercutează negativ asupra producţiei, asupra­­ eficienţei economice.­­Foarte multe sunt de făcut şi in privinţa re­ducerii costurilor de producţie (unele dintre cheltuieli sunt cu totul nejustificate, ca să nu m­ai vorbim de depăşirile înregistrate la con­sumurile materiale), în privinţă realizării rit­mice a exportului, precum şi în privinţa inten­­sificării ritmului lucrărilor de investiţii, pentru că, de predarea la termen a lucrărilor progra­mate depinde înfăptuirea sarcinilor de producţie înscrise pe agenda acestui al treilea an al cin­cinalului 1986—1990. Tan­efa! MARTIE ! Martie se simte, se pipăie­ cu ochi alunecind pe albul­­ 1 zăpezilor. Primăvară, ma-­ ma noastră, ies urzicile pe 1 coastă■ Pentru cei mail mulţi dintre noi, dar mai­ aU’s pentru cei care păs-* trează încă intr-un ungher4 aî sufletului imagini cui miei zburdîrul pe cîmpii şi­ şopot de izvoare scăpateţ de-ngheţ, pentru toţi aceştia-i zic, primăvara înseamnă­ albul ghiocel. ţ Dumitru MANOLACHESCh­ \­ ­ s\ \ \ \{s\ \\ \\ \ \ \ Blocuri noi într-un cartier nou , cel din zona Lenin sud-est. Fotó: KOVÁCS László 2)ouăzeci de lepte &pre lumină ate mas­ului de pe Ott Iosif MOLNAR, prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid, primar al municipiului Sfîntu Gheorghe Se împlinesc două decenii de la un eveniment de cea mai mare însemnătate pentru viaţa tuturor aşezărilor pa­triei — douăzeci de ani de la reorganizarea administra­­tiv-teritorială a ţării, încă din decembrie 1967, Conferinţa Naţională a par­tidului adopta un document de o inesti­mabilă valoa­re teoretică şi practică, ela­borat cu a­­portul direct şi decisiv al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind noua politică economico-so­­cială în­ profil teritorial a României. Viaţa, realităţile au confir­mat pe deplin în toţi aceşti ani justeţea măsurilor luate atunci, ca o consecinţă a cursului novator imprimat de Congresul al IX-lea al partidului, pentru îmbunătă­ţirea administrativ-teritoria­lă a ţării şi trecerea la un sistem administrativ terito­rial prin care s-au creat ju­deţele, care — aşa ca şi Judeţul Covasna — au a­­sigurat deplina egalitate so­cială şi naţională, care — a­­şa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „se poate realiza numai odată cu dezvoltarea u­­nitară a tu­turor zonelor ţării, cu crea­rea bazei ma­teriale nece­sare ridicării nivelului de trai, ma­terial şi cultural al tuturor oamenilor muncii, fără deo­sebire de naţionalitate“. Ca urmare a acestei orien­tări, beneficiind de însemna­te fonduri de investiţii, de sprijinul şi îndrumarea per­manentă a conducerii parti­­dului, municipiul Sfîntu Gheorghe a cunoscut trans­formări şi împliniri fără precedent. (Continuare în pag, a 3-a) COVAMIAJ XX4 PAGINA A 3-A Municipiul Sfântu Gheorghe ECHILIBRU SI ARMONIE 9 I.P.T. Intorsura Buzăului : se montează instalaţia electrică la cabinele de tractor. întregul necesar de seminţe — grabnic asigurat ! Pentru lucrătorii ogoarelor venirea primăverii va marca în­ceputul primei campanii agri­cole a anului, campanie care, aşa cum a indicat secretarul ge­neral­­al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvântarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agricul­turii, trebuie încheiată pînâ la 15 aprilie. înfăptuirea acestui imperativ necesită finalizarea grabnică a tuturor acţiunilor menite să asigure desfăşurarea într-un ritm susţinut, încă din primele zile bune de lucru in cîmp, a tuturor lucrărilor. Despre stadiul în care se află asigurarea semin­ţelor, despre calitatea lo­r, am purtat recent o discuţie cu tovarăşul Csüdör Árpád, inspec­tor şef la Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi Materia­lului Săditor, care ne-a dat o serie de detalii privind activi­tatea pe care o desfăşoară in aceste zile lucrătorii in­spectoratului. Graţie aparaturii de care dispun, ei efectuează un şir de analize, dintre care cele mai importante sînt cele prin care se determină puritatea, puterea de germinaţie şi umidi­tatea seminţelor. Probele anali­­zate provin desigur ,din loturile de seminţe iniţial condiţionate, LI(M AGRICULTURĂ) fie de întreprinderea de pro­fil, fie de alte unităţi. Totodată, sunt luate contraprobe pentru reanalizarea loturilor de semin­ţe primite prin mutaţii din al­te judeţe, sau ale căror buleti­ne au termene expirate, astfel incit riscul ca în semănători să ajungă seminţe de calitate ne­corespunzătoare este practic in­­lăturat. In ce priveşte stadiul asigurării seminţelor,­am reţi­nut că pînă în prezent au fost emise, buletine roşi, pentru întreaga cantitate de seminţe de orzoaica de primăvară pro­dusă în judeţ şi pentru în­treaga cantitate de săminţă de ovăz necesară. Intr-un stadiu corespunzător se află, de ase­menea, efectuarea analizelor la loturile de seminţe de legume. Din păcate, însă, n­u acelaşi lu­cru se poate spune despre asi­gurarea seminţelor de in pen­tru fibră. La această specie, din necesarul de 494 tone, pînă sîm­­bătă, 27 februarie, fuseseră ri­dicate probe de la loturi ce însumează 330 de tone şi emise buletine roşii pentru 270 de tone. După cum am fost informaţi, lucrătorii inspectoratului au efectuat şi analizele probelor luate de la cîteva loturi de să­­mînţă de porumb. Este cunoscut că săminţa de porumb se obţi­ne prin mutaţii din alte judeţe. Ca urmare, se impune că orga­nele agricole judeţene să acţio­neze astfel încît, întregul ne­cesar să fie adus la timp. Aurel GOLCIU CAPITALULUI ! CULOAREA PIELII — UN HANDICAP SOCIAL Incredibil şi irezonabil, dar în acest final de mileniu, cînd O­.N.U. se apropie de o­­biectivul său major privind decolonizarea, există încă nu­meroase situaţii, din păcate, prea numeroase, cind culoa­­­rea pielii, originea etnică şi apartenenţa rasială sunt ,,te­­meiuri“ pentru grave discri­minări şi inegalităţi, cu ca­racter politic, economic şi social, în ţări din lumea ca­pitalului. Rasismul depăşeşte cu mult cadrul unor acte de violenţă şi incidente. El se află la baza discrepanţelor crescînde dintre negri şi albi din punctul de vedere al si­tuaţiei economice. Iar aceas­ta se repercutează direct a­­supra şanselor în alte dome­nii, cum ar fi educaţia, con­­diţiile de locuit, starea de sănătate. (Continuare in pag. a 4-a)

Next