Cuvîntul Nou, martie 1988 (Anul 21, nr. 5001-5026)
1988-03-01 / nr. 5001
Proletari din toate târife,uniţi vâ 1‘ Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5001 Marţi 1 martie 1988 4 pagini, 50 bani '^2----—____r t yungrub cavaxm#-* în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Mobilizare maximă pentru realizarea în condiţii de eficienţă sporită a tuturor sarcinilor de producţie Calendaru, marchează astăzi intrarea în ultima lună a trimestrului întîi. Săptămânile care ne mai despart de sfîrşitul acestui interval sunt, nu încape îndoială, decisive pentru ceea ce producătorii de bunuri materiale din industria covăsneană şi-au propus să înfăptuiască în această primă parte a anului, pentru volumul şi calitatea realizărilor cu care întreprinderile îşi vor face intrarea în trimestrul următor. Vorbind de ceea ce s-a făcut pînă acum, se cuvine să arătăm că cele mai multe dintre unităţile industriale ale judeţului Covasna au izbutit să se achite cu bine de obligaţiile ce le revin. Mai mult, unele dintre ele — şi ne referim, în primul rînd, la întreprinderea Minieră Căpeni-Borsolt, I.F.E.T şi întreprinderea de Confecţii din Tîrgu Secuiesc, întreprinderea de Piese pentru Tractoare Intorsura Buzăului şi întreprinderea de Ţigarete Sfîntu Gheorghe — şi-au creet un avans apreciabil în înfăptuirea sarcinilor. Sigur, nu toţi cei ce vin în contact cu producţia au reuşit să pună semnul egalităţiintre sarcini şi realizările obţinute. Rămânerile în urmă, localizate mai cu seamă la I.A.M.E., I.T. ..Oltul“ şi întreprinderea pentru Prelucrarea Inului Reci, pot fi însă recuperate. Aşa cum s-a arătat la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P C.R., e nevoie de mai multă preocupare pentru creşterea productivităţii muncii, pe seama căreia se pot înregistra importante sporuri de producţie. Foarte multe au de făcut la acest capitol, în primul rînd, unităţile restanţiere, pentru că ele, în loc să ridice productivitatea la cote superioare celor atinse anul trecut, dau înapoi. Şi nu e normal. Posibilităţi de sporire a rodniciei muncii există în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă. E nevoie, însă, de un plus de efort în această direcţie, de căutări, studii şi analize, de maximă operativitate în valorificarea rezervelor de creştere descoperite. Şi fiindcă vorbim de rezerve, trebuie să spunem că ele pot fi găsite mai cu seamă în domeniul utilizării maşinilor şi instalaţiilor din dotarea întreprinderilor. Indicii realizaţi, s-a subliniat la şedinţa Comitetului Politic Executiv, sunt inferiori sarcinilor stabilite, şi acest lucru se repercutează negativ asupra producţiei, asupra eficienţei economice.Foarte multe sunt de făcut şi in privinţa reducerii costurilor de producţie (unele dintre cheltuieli sunt cu totul nejustificate, ca să nu mai vorbim de depăşirile înregistrate la consumurile materiale), în privinţă realizării ritmice a exportului, precum şi în privinţa intensificării ritmului lucrărilor de investiţii, pentru că, de predarea la termen a lucrărilor programate depinde înfăptuirea sarcinilor de producţie înscrise pe agenda acestui al treilea an al cincinalului 1986—1990. Tanefa! MARTIE ! Martie se simte, se pipăie cu ochi alunecind pe albul 1 zăpezilor. Primăvară, ma- ma noastră, ies urzicile pe 1 coastă■ Pentru cei mail mulţi dintre noi, dar mai aU’s pentru cei care păs-* trează încă intr-un ungher4 aî sufletului imagini cui miei zburdîrul pe cîmpii şi şopot de izvoare scăpateţ de-ngheţ, pentru toţi aceştia-i zic, primăvara înseamnă albul ghiocel. ţ Dumitru MANOLACHESCh \ s\ \ \ \{s\ \\ \\ \ \ \ Blocuri noi într-un cartier nou , cel din zona Lenin sud-est. Fotó: KOVÁCS László 2)ouăzeci de lepte &pre lumină ate masului de pe Ott Iosif MOLNAR, prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid, primar al municipiului Sfîntu Gheorghe Se împlinesc două decenii de la un eveniment de cea mai mare însemnătate pentru viaţa tuturor aşezărilor patriei — douăzeci de ani de la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, încă din decembrie 1967, Conferinţa Naţională a partidului adopta un document de o inestimabilă valoare teoretică şi practică, elaborat cu aportul direct şi decisiv al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind noua politică economico-socială în profil teritorial a României. Viaţa, realităţile au confirmat pe deplin în toţi aceşti ani justeţea măsurilor luate atunci, ca o consecinţă a cursului novator imprimat de Congresul al IX-lea al partidului, pentru îmbunătăţirea administrativ-teritorială a ţării şi trecerea la un sistem administrativ teritorial prin care s-au creat judeţele, care — aşa ca şi Judeţul Covasna — au asigurat deplina egalitate socială şi naţională, care — aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „se poate realiza numai odată cu dezvoltarea unitară a tuturor zonelor ţării, cu crearea bazei materiale necesare ridicării nivelului de trai, material şi cultural al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate“. Ca urmare a acestei orientări, beneficiind de însemnate fonduri de investiţii, de sprijinul şi îndrumarea permanentă a conducerii partidului, municipiul Sfîntu Gheorghe a cunoscut transformări şi împliniri fără precedent. (Continuare în pag, a 3-a) COVAMIAJ XX4 PAGINA A 3-A Municipiul Sfântu Gheorghe ECHILIBRU SI ARMONIE 9 I.P.T. Intorsura Buzăului : se montează instalaţia electrică la cabinele de tractor. întregul necesar de seminţe — grabnic asigurat ! Pentru lucrătorii ogoarelor venirea primăverii va marca începutul primei campanii agricole a anului, campanie care, aşa cum a indicat secretarul generalal partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvântarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, trebuie încheiată pînâ la 15 aprilie. înfăptuirea acestui imperativ necesită finalizarea grabnică a tuturor acţiunilor menite să asigure desfăşurarea într-un ritm susţinut, încă din primele zile bune de lucru in cîmp, a tuturor lucrărilor. Despre stadiul în care se află asigurarea seminţelor, despre calitatea lor, am purtat recent o discuţie cu tovarăşul Csüdör Árpád, inspector şef la Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, care ne-a dat o serie de detalii privind activitatea pe care o desfăşoară in aceste zile lucrătorii inspectoratului. Graţie aparaturii de care dispun, ei efectuează un şir de analize, dintre care cele mai importante sînt cele prin care se determină puritatea, puterea de germinaţie şi umiditatea seminţelor. Probele analizate provin desigur ,din loturile de seminţe iniţial condiţionate, LI(M AGRICULTURĂ) fie de întreprinderea de profil, fie de alte unităţi. Totodată, sunt luate contraprobe pentru reanalizarea loturilor de seminţe primite prin mutaţii din alte judeţe, sau ale căror buletine au termene expirate, astfel incit riscul ca în semănători să ajungă seminţe de calitate necorespunzătoare este practic inlăturat. In ce priveşte stadiul asigurării seminţelor,am reţinut că pînă în prezent au fost emise, buletine roşi, pentru întreaga cantitate de seminţe de orzoaica de primăvară produsă în judeţ şi pentru întreaga cantitate de săminţă de ovăz necesară. Intr-un stadiu corespunzător se află, de asemenea, efectuarea analizelor la loturile de seminţe de legume. Din păcate, însă, nu acelaşi lucru se poate spune despre asigurarea seminţelor de in pentru fibră. La această specie, din necesarul de 494 tone, pînă sîmbătă, 27 februarie, fuseseră ridicate probe de la loturi ce însumează 330 de tone şi emise buletine roşii pentru 270 de tone. După cum am fost informaţi, lucrătorii inspectoratului au efectuat şi analizele probelor luate de la cîteva loturi de sămînţă de porumb. Este cunoscut că săminţa de porumb se obţine prin mutaţii din alte judeţe. Ca urmare, se impune că organele agricole judeţene să acţioneze astfel încît, întregul necesar să fie adus la timp. Aurel GOLCIU CAPITALULUI ! CULOAREA PIELII — UN HANDICAP SOCIAL Incredibil şi irezonabil, dar în acest final de mileniu, cînd O.N.U. se apropie de obiectivul său major privind decolonizarea, există încă numeroase situaţii, din păcate, prea numeroase, cind culoarea pielii, originea etnică şi apartenenţa rasială sunt ,,temeiuri“ pentru grave discriminări şi inegalităţi, cu caracter politic, economic şi social, în ţări din lumea capitalului. Rasismul depăşeşte cu mult cadrul unor acte de violenţă şi incidente. El se află la baza discrepanţelor crescînde dintre negri şi albi din punctul de vedere al situaţiei economice. Iar aceasta se repercutează direct asupra şanselor în alte domenii, cum ar fi educaţia, condiţiile de locuit, starea de sănătate. (Continuare in pag. a 4-a)