Cuvîntul Nou, aprilie 1988 (Anul 21, nr. 5028-5053)
1988-04-01 / nr. 5028
‘ Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5028 Vineri 1 aprilie 1988 4 pagini, 50 bani . Proletari din toate tarile, uniți -vati în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Ceauşescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Puternică angajare patriotică pentru realizarea exemplară a planului din acest trimestru şi întregul an In spirit de înaltă exigenţă pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economicosocială a ţării, la recenta plenară a C.C. al P.C.R., au fost analizate probleme de mare complexitate ale activităţii din economie, stabilindu-se noi măsuri care să asigure îndeplinirea exemplară a planului de producţie pe trimestrul al doilea şi pe întregul an. De asemenea, Marea Adunare Naţională a adoptat legi de maximă însemnătate pentru bunul mers al activităţii, pentru îmbunătăţirea aplicării noului mecanism economico-financiar, pentru stimularea producţiei de export şi a exportuluiPe baza rezultatelor obţinute în anul 1987 şi în primul trimestru al anului, a învăţămintelor care se desprind din o serie de neajunsuri şi neîmpliniri, în cuvântarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat o serie de sarcini concrete pentru a căror înfăptuire neîntîrziată, se impun mobilizarea forţelor tuturor colectivelor din întreprinderi şi centrale. Trimestrul al doilea este început de colectivele de muncă din economia judeţului Covasna cu o platformă solidă, un plus de mai bine de 60 milioane lei la producţia marfă industrială, cu importante depăşiri la producţia fizică, cu efecte favorabile asupra producţiei pentru export Minerii Baraoltului au intrat în trimestrul al doilea cu un plus de aproape 17.000 tone lignit, cu programul de descopertă realizat, cu posibilitatea amplificării producţiei extrase. Unităţile din industria construcţiilor de maşon au reuşit să încheie un bilanţ pozitiv, la fel şi cele din economia forestieră, industria uşoară şi alimentară, care se înscriu cu rezultate deosebite în bilanţul primului trimestru. Sunt rezultate ce se înscriu pe linia ascendentă a dezvoltării economiei româneşti şi care ilustrează spiritul civic, puternica angajare revoluţionară, ordinea şi disciplina, spiritul organizatoric şi creativ din unităţile industriale din economia judeţului. Trimestrul al doilea începe de la aceste realizări, dar trebuie avute în vedere şi unele neîmpliniri, unele restanţe la producţia fizică, la investiţii, unele neîncadrări în costuri- Sarcinile de producţie pentru trimestrul al doilea sunt mult mai mari, începe vîrful de producţie, iar prioritare rămîn şi în această perioadă producţia fizică şi îndeosebi producţia pentru export şi exportul — din raţionamente care au făcut din nou obiectul analizei în recenta plenară a C.C. al P.C .R. iar MA N. a adoptat Legea privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului. Tot în această perioadă trebuie să atingă un vîrf de activitate aplicarea programelor de modernizare, atît sub aspectul îmbunătăţirii nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi creşterea mai accelerată a productivităţii muncii. Pornind de la sarcina de maximă însemnătate ca pînă la finele acestui trimestru să nu mai existe nici o întreprindere care să aibă produse cu pierderi, care să mai înregistreze pierderi, măsurile ce se cer luate pentru fundamentarea programelor de rentabilizare a produselor şi activităţilor cu pierderi trebuie să aibă cu prioritate, in vedere, acţiuni ferme de încadrare strictă în consumurile materiale şi energetice, creşterea mai susţinută a productivită- Preda NIŢA (Continuare în pag. a 3-a) 7----------- Preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă Pe agenda de lucru a Comitetului sindicatului de la I.M.A. S.A. Sfîntu Gheorghe sunt înscrise în permanenţă numeroase acţiuni. Alături de cele care vizează mobilizarea oamenilor muncii __________ la înfăptuirea planului de producţie, un loc central îl ocupă cele al căror scop îl constituie soluţionarea diverselor probleme sociale. Şi nu este greu de — ---------- realizat Cap-tul că la I.M.A.S.A., cea mai mare întreprindere industrială din judeţ, au fost şi sunt multe de făcut în domeniul social, că amploarea sarcinilor, complexitatea lor, sunt considerabil mai mari decit in alte unităţi economice. Acordînd însă, zi de zi — aşa după cum ne mărturisea tovarăşul Ion Burcea, preşedintele sindicatului — atenţia cuvenită rezolvării problemelor, cererilor pe care oamenii le formuleaz să fie în adunările de grupe sindicale, fie la comitetele organizaţiilor sindicale de secţii sau comitetul sindicatului pe întreprindere, bilanţul înfăptuirilor este deosebit de bogat. Nu ne-am propus desigur să le trecem în revistă pe toate, ci doar pe cele mai recente. Am consemnat, prioritar, acţiunile întreprinse în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. — Am avut şi avem permanent în vedere — ne spunea interlocutorul — asigurarea unui miicroclimat corespunzător in toate secţiile. Astfel, în anul trecut, la unele locuri de muncă cu noxe au fost instalate ventilatoare corespunzătoare. Un adevărat salt calitativ în ce priveşte re- Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3-a) SINDICATELE, PREZENŢĂ ACTIVĂ PERMANENTĂ ÎN VIAŢA gi| COLECTIVELOR DE MUNCĂ — _________ : Blocuri noi, recent date în folosință în cartierul Lenin II din municipiul Sfîntu Gheorghe. Furajarea diferesifiată a vacilor în lactafie — importantă cale de sporire a producţiei Deşi perioada pe care o parcurgem este, pentru lucrătorii şi specialiştii din zootehnie, o perioadă în care sînt de rezolvat o sumedenie de probleme de sfîrşit de stabulaţie şi furajele trebuie astfel gospodărite, încît să se asigure o hrănire corespunzătoare a animalelor pînă la ieşirea lor pe păşuni, tot în acest interval se înregistrează şi ceea ce se numeşte vîrf de fătări — totuşi în unităţile în care activitatea este bine organizată, în care se munceşte cu dăruire, în care ordinea şi disciplina sunt la ele acasă, rezultatele ce se obţin la producţia de lapte sunt bune. Printre aceste unităţi se numără şi C.A.P. Tîrgu Secuiesc, unde în prezent, se mulg în medie zilnic 6,5 litri de lapte pe vacă furajată, din care se livrează la fondul de stat 5—5,5 litri. După cum ne-a precizat tovarăşul Kiss Ladislau, inginerul-şef al C.A.P., stocul de furaje existent asigură o bună furajare a animalelor pînă în jurul datei de 20 mai, cînd vor putea fi scoase la păşune. Dar nu numai faptul că unitatea a reuşit să-şi asigure în vara şi toamna trecută furaje suficiente contribuie la obţinerea producţiilor menţionate, ci, mai ales, modul în care sunt ele administrate. C.A P Tîrgu Secuiesc dispune de o bucătărie furajeră dotată cu o moară de mare capacitate, care asigură toate condi(Continuare în pag . 3-a) UTICfI JUDETEAMUI UUCIU- HEORGH* -on 136 O . ja TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN REPUBLICA INDONEZIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia, la invitația președintelui Republicii Indonezia, Suharto, și a doamnei Tien Suharto, în prima parte a lunii aprilie 1988. Toate sondele de la Ghelinţa funcţionează Zăpada căzută din abundenţă în ziua de 28 martie şi prima parte a zilei de 29 in zona Ghelinţa a încărcat brazii care s-au prăvălit peste liniile electrice, rupînd firele, dărimînd stilpin. Activitatea petroliştilor a fost pe moment perturbată. Au intrat în activitate .............. echipele de electricieni din cadrul Schelei de Foraj Ghelinţa, conduse de maistrul Dumitru Stoian, cărora li s-au alăturat două echipe de la „Energopetrol“ Cîmpiina, brigada II Moineşti, conduse de maistrul Constantin Toader, ca şi echiipa atelierului de construcţii-montaj condusă de maistrul Toader Alexandrescu pentru lucrări de deszăpezire şi refacere a drumurilor de acces la sonde, de refacere a unor barăci la sonde , care au avut de ■ suferit în urma stratului gros de zăpadă. Intervenţia promptă a echipei de electricieni de la Schela de Foraj Ghelinţa în punctele cheie afectate de doborîturile de arbori a fost coordonată de maiştrii Iordache Gavriluţă, Gheorghe Cucer şi inginerul Szőke Almos. Au urmat două zile de muncă încordată, două zile în care priceperea, dăruirea şi abnegaţia acestor oameni destoinici, au făcut adevărate minuni. Prin nămeţi de zăpadă au fost create căi de acces, au fost eliberate traseele liniilor electrice de brazii căzuţi, pentru a fi refăcute legăturile liniilor electrice. Zi şi noapte, două zile de muncă, două zile de adevărate fapte de erotisti. In seara zilei de 30 martie, la ora 23, liniile electrice de la Ghelinţa au fost retruse sub tensiune, ora la care sondele de la extracţie şi foraj au primit curent electric. De la acea oră toate sondele de la Ghelinţa funcţionează din plin PNIŢA Faptele de muncă - măsura dragostei de ţară _____________ Conducerea ştiinţifică a producţiei şi a muncii — examen cotidian al calităţii şi eficienţei Pagina a 3-a Pe tot globul Sport. Comentariu! nostru Pagina a 4-a