Cuvîntul Nou, aprilie 1988 (Anul 21, nr. 5028-5053)

1988-04-01 / nr. 5028

‘ Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5028 Vineri 1 aprilie 1988 4 pagini, 50 bani . Prole­tari din toate tarile, uniți -va­ti în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Ceauşescu la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Puternică angajare patriotică pentru realizarea exemplară a planului din acest trimestru şi întregul an In spirit de înaltă exigenţă pentru înfăptuirea programu­lui de dezvoltare economico­­socială a ţării, la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R., au fost analizate probleme de mare complexitate ale activităţii din economie, stabilindu-se noi măsuri care să asigure înde­plinirea exemplară a planu­lui de producţie pe trimestrul al doilea şi pe întregul an. De asemenea, Marea Adunare Na­ţională a adoptat legi de ma­ximă însemnătate pentru bu­nul mers al activităţii, pentru îmbunătăţirea aplicării noului mecanism economico-financiar, pentru stimularea producţiei de export şi a exportului­­Pe baza rezultatelor obţinute în anul 1987 şi în primul trimes­tru al anului, a învăţăminte­lor care se desprind din o se­rie de neajunsuri şi neîmpli­­niri, în cuvântarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat o serie de sarcini concrete pentru a căror înfăptuire ne­­întîrziată, se impun mobili­zarea forţelor tuturor colecti­velor din întreprinderi şi cen­trale. Trimestrul al doilea este început de colectivele de muncă din economia judeţului Covasna cu o platformă soli­­dă, un plus de mai bine de 60 milioane lei la producţia marfă industrială, cu impor­tante depăşiri la producţia fi­zică, cu efecte favorabile asu­pra producţiei pentru export Minerii Baraoltului au intrat în trimestrul al doilea cu un plus de aproape 17.000 tone lignit, cu programul de desco­­pertă realizat, cu posibilitatea amplificării producţiei extra­se. Unităţile din industria construcţiilor de m­aşon au reuşit să încheie un bilanţ pozitiv, la fel şi cele din eco­nomia forestieră, industria u­­şoară şi alimentară, care se în­scriu cu rezultate deosebite în bilanţul primului trimestru. Sunt rezultate ce se înscriu pe linia ascendentă a dezvoltării economiei româneşti şi care ilustrează spiritul civic, puter­nica angajare revoluţionară, or­dinea şi disciplina, spiritul or­ganizatoric şi creativ din uni­tăţile industriale din economia judeţului. Trimestrul al doilea începe de la aceste realizări, dar trebuie avute în vedere şi unele neîmpliniri, unele res­tanţe la producţia fizică, la investiţii, unele neîncadrări în costuri- Sarcinile de producţie pentru trimestrul al doilea sunt mult mai mari, începe vîrful de producţie, iar prio­ritare rămîn şi în această pe­rioadă producţia fizică şi în­deosebi producţia pentru ex­port şi exportul — din raţio­namente care au făcut din nou obiectul analizei în re­centa plenară a C.C. al P.C .R. iar M­A­ N. a adoptat Legea privind perfecţionarea siste­mului de retribuire pentru sti­mularea producţiei de export şi a exportului. Tot în acea­stă perioadă trebuie să atingă un vîrf de activitate aplicarea programelor de modernizare, atît sub aspectul îmbunătăţirii nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi creşterea mai accelerată a productivităţii muncii. Pornind de la sarcina de maximă însemnătate ca pînă la finele acestui trimestru să nu mai existe nici o între­prindere care să aibă produse cu pierderi, care să mai înre­gistreze pierderi, măsurile ce se cer luate pentru funda­mentarea programelor de ren­tabilizare a produselor şi ac­tivităţilor cu pierderi trebuie să aibă cu prioritate, in vede­re, acţiuni ferme de încadra­re strictă în consumurile ma­teriale şi energetice, creşterea mai susţinută a productivi­tă- Preda NIŢA (Continuare în pag. a 3-a) 7-----------­­ Preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă Pe agenda de lucru a Comi­tetului sindicatului de la I.M.A. S.A. Sfîntu Gheorghe sunt în­scrise în permanenţă numeroa­se acţiuni. Alături de cele ca­re vizează mobilizarea oame­nilor muncii __________ la înfăptuirea planului de producţie, un loc central îl o­­cupă cele al că­ror scop îl con­stituie soluţio­narea diverse­lor probleme sociale. Şi nu este greu de — ---------- realizat Cap-­­­tul că la I.M.A.S.A., cea mai mare întreprindere industrială din judeţ, au fost şi sunt mul­te de făcut în domeniul social, că amploarea sarcinilor, com­plexitatea lor, sunt considera­bil mai mari decit in alte u­­ni­tăţi economice. Acordînd în­să, zi de zi — aşa după cum ne mărturisea tovarăşul Ion Burcea, preşedintele sindica­­tului — atenţia cuvenită re­zolvării problemelor, cererilor pe care oamenii le formuleaz­ ­ să fie în adunările de grupe sindicale, fie la comitetele or­ganizaţiilor sindicale de secţii sau comitetul sindicatului pe întreprindere, bilanţul înfăptui­rilor este deosebit de bogat. Nu ne-am pro­pus desigur să le trecem în re­vistă pe toat­e, ci doar pe cele mai recente. Am consemnat, pri­oritar, acţiunile întreprinse în scopul îmbună­tăţirii condiţii­lor de muncă. — Am avut şi avem per­manent în vedere — ne spu­nea interlocutorul — asigura­rea unui miicroclimat cores­punzător in toate secţiile. Ast­fel, în anul trecut, la unele locuri de muncă cu noxe au fost instalate ventilatoare co­respunzătoare. Un adevărat salt calitativ în ce priveşte re- Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3-a) SINDICATELE, PREZENŢĂ ACTIVĂ PERMANENTĂ ÎN VIAŢA gi| COLECTIVELOR DE MUNCĂ — _________ : Blocuri noi, recent date în folosință în cartierul Lenin II din municipiul Sfîntu Gheorghe. Furajarea diferesifiată a vacilor în lactafie — importantă cale de sporire a producţiei Deşi perioada pe care o parcurgem este, pentru lucră­torii şi specialiştii din zooteh­nie, o perioadă în care sînt de rezolvat o sumedenie de probleme d­e sfîrşit de sta­­bulaţie şi furajele trebuie ast­fel gospodărite, încît să se asigure o hrănire corespunză­toare a animalelor pînă la ie­şirea lor pe păşuni, tot în a­­cest interval se înregistrează şi ceea ce se numeşte vîrf de fătări — totuşi în unităţile în­­ care activitatea este bine or­ganizată, în care se munceşte cu dăruire, în care ordinea şi disciplina sunt la ele acasă, rezultatele ce se obţin la pro­­d­ucţia de lapte sunt bune. Printre aceste unităţi se nu­mără şi C.A.P. Tîrgu Secuiesc, unde în prezent, se mulg în medie zilnic 6,5 litri de lapte pe vacă furajată, din care se livrează la fondul de stat 5—5,5 litri. După cum ne-a precizat to­varăşul Kiss Ladislau, ingine­­rul-şef al C.A.P., stocul de fu­raje existent asigură o bună furajare a animalelor pînă în jurul datei de 20 mai, cînd vor putea fi scoase la păşune. Dar nu numai faptul că u­­nitatea a reuşit să-şi asigure în vara şi toamna trecută fu­raje suficiente contribuie la obţinerea producţiilor menţio­nate, ci, mai ales, modul în care sunt ele administrate. C.A P­ Tîrgu Secuiesc dispune de o bucătărie furajeră dotată cu o moară de mare capaci­tate, care asigură toate condi­(Continuare în pag . 3-a) UTICfI JUDETEAMUI UUCIU-­­ HEORGH* -on 136 O . j­­a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, VA EFECTUA O VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN REPUBLICA INDONEZIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,preşedintele Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia, la invitația președintelui Republicii Indonezia, Suharto, și a doamnei Tien Suharto, în prima parte a lunii aprilie 1988. Toate sondele de la Ghelinţa funcţionează Zăpada căzută din abun­denţă în zi­ua de 28 martie şi prima parte a zilei de 29 in zona Ghelinţa a încăr­cat brazii care s-au prăvă­lit peste liniile electrice, rupînd firele, dărimînd stil­­pin­. Acti­vi­tatea petroliştilor a fost pe moment perturba­tă. Au intrat în activitate .............. echipele de electricieni din cadrul Schelei de Foraj Ghe­linţa, condu­­se de mai­strul Dumitru Stoian, căro­ra li s-au alăturat două e­­chipe de la „Energopetrol“ Cîmpiina, brigada II Moi­­ne­şti, conduse de maistrul Constantin Toader, ca şi e­­chiipa atelierului de con­­strucţii-montaj condusă de maistrul Toader Alexandres­­cu pentru lucrări de desză­pezire şi refacere a drumu­rilor de acces la sonde, de refacere a u­nor barăci la sonde , care au avut de ■ suferit în urma stratului gros de zăpadă. Intervenţia promptă a echipei de elec­tricieni de la Schela de Fo­raj Ghelinţa în punctele cheie afectate de doborîtu­­rile de arbori a fost coor­donată de maiştrii Iordache Gavriluţă, Gheorghe­ Cucer şi inginerul Szőke Almos. Au urmat două zile de mun­că încordată, două zile în care priceperea, dăruirea şi abnegaţia a­­cestor oa­meni destoi­nici, au fă­cut adevăra­te minuni. Prin nămeţi de zăpadă au fost create căi de acces, au fost eliberate traseele liniilor electrice de brazii căzuţi, pentru a fi refăcute legăturile liniilor electrice. Zi şi noapte, două zile de muncă, do­uă zile de adevărate fapte de erotisti. In seara zilei de 30 martie, la ora 23, liniile electrice de la Ghelinţa au fost ret­ruse sub tensiune, ora la care sondele de la extrac­ţie şi foraj au primit cu­rent electric. De la acea o­­ră toate sondele de la Ghe­linţa funcţionează d­in plin P­­NIŢA Faptele de muncă - măsura dragostei de ţară _____________ Conducerea ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii — e­­xamen cotidian al calităţii şi eficien­ţei Pagina a 3-a Pe tot globul Sport. Comentariu! nostru Pagina a 4-a

Next