Cuvîntul Nou, iunie 1988 (Anul 21, nr. 5079-5103)
1988-06-10 / nr. 5087
Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean IAnul XXI Nr. 5087 Vineri 10 iunie 1988 4 pagini — 50 bani In spiritul tezelor, ideilor şi orientărilor cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Amplă mobilizare de forţe pentru îndeplinirea ritmică a indicatorilor de plan ■ Noi apartamente date în folosinţă In cele mai bine de cinci luni care au trecut de la începutul acestui an, muncitorii, maiştrii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii Antrepriză de Construcţii-Monitaj din Sfintu Gheorghe, au dat în folosinţă 358 de apartamente. Cifra este superioară prevederilor planului cu 108 apartamente, ceea ce înseamnă că pe şantierele de construcţii de locuinţe se munceşte cu spor. Avansul creat în înfăptuirea sarcinilor a■re la bază preocupările constructorilor pentru mai buna organizare a activităţii, folosirea chibzuită a timpului de lucru şi a utilajelor, pentru aducerea consumurilor de materiale, energie şi combustibili la limita strictului necesar. Nu sunt scăpate din vedere, desigur, nici aspectele legate de creşterea productivităţii muncii şi a calităţii lucrărilor. ■ Realizări ale constructorilor de maşini de I. I.P. F. Din tabloul realizărilor cu care constrictorii de maşini de la întreprinderea de Piese pentru Tractoare Intorsura Buzăului au intrat in luna iunie, reţinem, in primul rînd, cele 22,5 milioane lei producţie marfă realizate peste prevederile planului. Plusul, am aflat, se concretizează în importante cantităţi de cabine pentru tractoare, pe care colectivul unităţii le-a pus la dispoziţia partenerilor de contract. In ceea ce priveşte productivitatea muncii, este de notat că nivelul ei se situează cu mai bine din 14 procente deasupra sarcinii planificate, depăşirea fiind o consecinţă firească a eforturilor întreprinse în vederea folosirii judicioase a capacităţilor de producţie, organizării pe baze superioare a activităţii şi perfecţionării pregătirii profesionale a personalului muncitor. ■ Economii de metal Măsurile întreprinse în vederea lărgirii și aprofundării spiritului gospodăresc au făcut ca întreprinderile covăsnene să economisească în intervalul de timp care a trecut de la începutul anului, aproape 800 de tone de metal. La acest capitol, cel mai bine se prezintă întreprinderea de Aparataj și Motoare Electrice de pe platforma industrială a municipiului Sfintu Gheorghe, la activul căreia sunt trecute peste 100 de tone, întreprinderea de Amidon (103 tone), întreprinderea de Izolatori Electrici de Joasă Tensiune (100 tone), ambele din Tîrgu Secuiesc, și I.M.A. S.A. Sfintu Gheorghe (92 tone). 1 Proletari din toate tarile, uniti va . Spre cote înalte ale producţiei de cărbune In fiecare dintre sectoarele întreprinderii Miniere Căpeni- Baraolt, activitatea productivă, stimulată de îndemnurile mobilizatoare adresate tuturor colectivelor de oameni ai muncii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Şedinţă comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Naţional al Agriculturii, traversează, în aceste zile, momente dintre ceie mai fierbinţi. Eforturile care se întreprind urmăresc, în primul rînd, consolidarea avansului creat in înfăptuirea sarcinilor înscrise peagenda primului semestru al anului. Pentru că, e bine să reţinem, minerii covăsneni au titrat in luna iunie cu un plus de producţie de cărbune care se ridică la mai bine de 20 de mii de tone. Două sunt sectoarele care au contribuit decisiv la realizarea acestui consistent spor de producție. Primul este Baraoltul, Nicolae STOIAN (Continuare în pagin 3-a) . în toate așezările rurale, ca și în comuna Milacșa, cositul ierburilor de pe marginea șanțurilor este o lucrare efectuată în mod curent. PAGINA A 3-A | Conducerea ştiințifică a producției şi a muncii tidian al calităţii şi eficienței. examen co. imn în toate fermele, bună organizare a muncii la întreţinerea culturilor 0 In prim-plan: executarea tuturor lucrărilor la un înalt runel agrotehnic 0 Respectarea cu stricteţe a densităţilor prevăzute 0 Evitarea tasării terenurilor 0 Recoltarea şi însilozarea furajelor 0 Adoptarea unor noi metode de uscare a fînului — o necesitate stringentă ! Executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltarea furajelor — iată principalele lucrări de actualitate din unităţile agricole. In aceste zile se depun eforturi susţinute pentru a se lichida restanţele cauzate de ploile căzute săptămina trecută* cînd nu s-a putut intra pe cîmp, terenurile prezentînd un pronunţat exces de umiditate. II. fermele întreprinderii Agricole de Stat Ozun, in aceste zile, îndeosebi LA ZI,ÎN ŞI agricultura la ÎTtreţinerea culturilor au fost concentrate numeroase forţe mecanice şi umane, astfel ca acestea să fie executate in ,cel mai scurt timp şi la un nivel agrotehnic superior. La ferma din VÎRGHIŞ, in cursul zilei de miercuri, la praştia sfeclei furajere au lucrat 85 de muncitori. O grijă deosebită se acordă, aici menţinerii în cultură a densităţii prevăzute — peste 80.000 plante la hectar. Starea culturii este corespunzătoare, lanul este bine încheiat, fără goluri, astfel că se anticipează obţine!..« unei producţii bune. Şi la ferma din BARAOLT constatăm o bună organizare a muncii, in cursul zilei de miercuri incheindu-se praşila sfeclei furajere, după care forţele au fost concentrate la întreţinerea porumbului şi guliilor. După cum ne-a precizat D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Frumosul sediu al Cooperativei Meşteşugăreşti „Textila" din oraşul celor „o mie de izvoare dătătoare de sănătate“ Covasna. . Foto : KOVÁCS László II iunie I94S — II iunie I9SS Filatura de Lină Covasna Salt deosebit în domeniul calităţii firelor In anul naţionalizării, la Covasna funcţiona o întreprindere integrată pentru prelucrarea linii. Filatura realiza pe atunci o producţie anuală de 45 tone fire din lînă şi avea doar 68 de lucrători. Zestrea tehnică o constituiau... două maşini mici de filat. La numai patru ani după naţionalizare producţia fizică ajunsese la 201 tone fire, iar numărul de lucrători la 130. In anul 1965 producţia realizată de cei aproape 200 de lucrători ajungea la 695 t°ne fire. La constituirea judeţului, Filatura de Lună din Covasna realizează cifra rotundă de 1.000 tone fire. Este perioada cînd, alături de celelalte unităţi care se dezvoltă sau iau fiinţă în oraş, filatura este supusă unui intens proces de modernizare. Urmare a acestor acţiuni, în anul 1970 este pusă în funcţiune o centrală termică cu 4 cazane pentru asigurarea aburului necesar, iar în 1973 şi 1974 are loc reutilarea parţială a filaturii. Au fost aduse în unitate 4 sortimente de carde şi 1 maşini de filat, ocazie cu care a fost totul reînnoită şi modernizată şi preparaţia filaturii. La 40 de ani de la naţionalizare, Filatura de Lînă din Covasna are 254 de lucrători şi realizează o producţie de fire P.NIŢA (Continuare în pag. a 3-a) O unitate modernă, eficientă ..întreprinderea de Ţigarete s-a dezvoltat atît de mult, incit eu, care am lucrat în ea atîţia ani, pot să afirm că nu mai seamănă deloc cu ce a fost la naţionalizare — ne spune pensionara Victoria Lupşa, fost director al întreprinderii de Ţigarete din Sfintu Gheorghe între anii 1950—1958. Dacă aş spune doar că atunci tutunul se umezea in lăzi, iar acum se umezeşte controlat, liz vid, că acum există maşini de confecţionat de mare productivitate şi un sistem de ventilaţie bine pus la punct, aveţi imaginea a ceea ce este acum această unitate de frunte a economiei judeţului nostru“ , a continuat interlocutoarea. La naţionalizare producţia întreprinderii era de 2 tone ţigarete pe zi, iar din cei aproape 300 de muncitori, doar 66 erau calificaţi. In acelaşi an începe înzestrarea unităţii cu noi utilaje, printre care maşini de tăiat tutun, de confecţionat şi împachetat ţigarete, de imprimat şi tăiat blanchete. Dezvoltarea şi modernizarea unităţii începe după 1960, asigurîndu-se dublarea capacităţii de depozitare a tutunului brut şi punerea in funcţiune, în 1962, a instalaţiei ,de umezit sub vid. De la cele patru sortimente de ţigarete care se fabricau în alții de după naţionalizare — Plugar, Naţionale, Mărăşeşti şi Carpaţi — s-a ajuns la diversificarea producţiei pînâ la 16sortimente de ţigarete. Marca I. DIMBOVIŢEANU (Continuare in pag. a 3-a) 0 La Palatul Naţiunilor din Geneva au început lucrările celei de-a 40-a sesiuni a Comisie, O.N.U. de drept internaţional. Definirea elementelor de bază ale unui cod internaţional privind sancţionarea crimelor împotriva păcii şi securităţii internaţionale reprezintă principala problemă de pe ordinea de zi a sesiunii. „ Cea mai lungă scrisoare realizată pină acum in lume este opera unui tinăr indian, Reagan Johnson, din statul Kerala, şi are ca temă ,Pacea în lume“ şi „Şomajul în rindurile tineretului“. I