Cuvîntul Nou, iunie 1988 (Anul 21, nr. 5079-5103)

1988-06-23 / nr. 5098

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Proletari din toate ţările,uniţi-vă ! Tezele pentru plenara C.C al P.C.R. — însufleţitor program de acţiune pentru partid şi popor Su nu rămîi nimănui dator ! Exportul, problemele care ţin de derularea lui ritmică, de onorarea la timp, în condiţiile stabilite prin contract, a co­­menzlor lansate de beneficiarii de peste hotare sunt priorităţi absolute pe agenda de lucru a întreprinderii de Izolatori E­­lectrici de Joa­să Tensiune de pe platforma in­dustrială a ora­şului Tirgu Se­cuiesc. Subinginerul Constantin Ola­­riu: ,,Producţia destinată lor externe ne preocupă, tr-adevăr, foarte mult. Dorinţa noastră, a celor care ne des­făşurăm activitatea în acest do­meniu, este să nu rămî­­nem nimănui datori, iar între­prinderea să-şi sporească con­siderabil aportul valutar. Fa­cem, de aceea, eforturi deose­bite pentru ca exportul să în­registreze un curs ascendent, pentru soluţionarea operativă a problemelor care se ivesc. Gri­ja de căpătîi a celor ce vin în contact cu fabricaţia o consti­tuie creşterea calităţii produ­selor. In această dee, punem accent, în primul rînd, pe îm­bunătăţirea execuţiei, a nivelu­lui tehnic al produselor. Nu neglijăm, desigur, nici aspecte­le ce ţin de ambalarea şi trans­portul produselor, pentru că ele joacă un rol important în an­samblul eforturilor întreprinse pentru cucerirea de noi pieţe“. Ca să se impună atenţiei, să pătrundă şi să rămînă în sfera de interes a pieţelor externe, întreprinderea de Izolatori E­­lectrici de Joasă Tensiune des­­făşoară o permanentă luptă pentru promovarea noului. „Preocupările noastre în aceas­tă direcţie, îmi spune inginerul Kopácz László, vizează îndeo­sebi înnoirea şi diversificarea gamei sortimentale. Recent, în cadrul product­s­ de serie au­­ fost asimilate dulii de porţelan, aplice din porţelan, socluri de siguranţă şi mai multe repere din porţelan, pe care le livrăm în Egipt, S.U.A., Grecia şi Austria“. Şi fiindcă vorbim de produse, să notăm că, graţie calităţii­ şi competitivităţii lor, marca în­treprinderii (EL­­CO) este pre­­z­e­n­t­ă pe multe din pieţele lumii. Patru din­tre adresele ca­re figurează pe agenda servi­ciului de expediţie le-am numit deja. Lor li se adaugă Ungaria, R.D.G., Finlanda, Iordania, Irak şi Siria, existînd certe perspec­tive ca exportul întreprinderii să cuprindă şi Polonia, Ceho­slovacia, Portugala şi Malaye­­zi­a. In ceea ce priveşte rezultate­le obţinute în primele cinci luni ale anului, este de reţinut . Nicolae STOIAN (Continuare in pag a 3-a) Timpul bun de lucru — folosit din plin pentru efectuarea neîntîrziată a tuturor lucrărilor de sezon ! Cooperatorii din Valea Crişu­­lui mecanizatorii, alţi locuitori ai comunei au reuşit să fina­lizeze in ultima perioadă o ga­mă largă de lucrări de între­ţinere a culturilor prăşitoare. La sfecla de zahăr s-a încheiat răritul, porumbul a fost prăşit mecanic de două ori şi manual o dată, la sfe­cla furajeră s-au aplicat deja două praşile me­canice şi tot atîtea manuale, iar porumbul siloz a fost prăşit mecanic de două ori. Cultura cartofului, care ocupă 140 de hectare, se bucură şi ea­­ de toată atenţia, f­ind prăşită şi rebilonată până acum de două ori. Tot la această cultură au fost executate tratamentele ne­cesare pentru combaterea boli­lor şi dăunătorilor. De remarcat densităţile mari care s-au asigurat la porumb şi sfecla de zahăr. La această din urmă cultură, după rărit au rămas, în medie, 100.000 plan­te la­­hectar, densitate care a­­sigură o bază trainică pentru obţinerea unei producţii ridica­te. Executarea la timp a pra­­şilelor manuale se datorează, după cum a ţinut să ne preci­zeze preşedintele C.A.P., Inginer Gheorghe Diaconuu, faptului că lucrăr­le de întreţinere manua­le au fost contractate în acord global cu membrii cooperatori, oameni ai muncii de la celelal­te unităţi economice şi institu­ţii din comună, navetişti, pen­tru întreaga suprafaţă de pră­­şitoare. Acum forţele sunt concentra­te la recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor. Pînă î­n prezent, prima coasă a fost e­­xecutată pe 150 din cele 350 de hectare de fineţe naturale. Reţinem că pî­nă acum supra­faţa recoltată a fost cosită me­canizat, cu o co­sitoare greblă autopropulsată. Secţia pentru mecanizare din Valea Grisului deţine încă o cositoare de a­ Alicei GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) LA ZI,I_N agricultură PAGINA A 3-A PLANUL DE ȘCOLARIZARE PENTRU ANUL DE ÎNVĂȚĂMÎNT 1988—1989 PAGINA A 4-A SPORT Urgenţa acestor zile în agri­cultură o consti­tuie recolta­rea, transportul şi depozita­­rea furajelor obţinute la prima coasă. Foto : KOVÁCS László Anul XXI Nr. 5098 Joi 23 iunie 1988 Soarele răsare 5h 32m apune21h 04m Au trecut 175 zile Au rămas 191 zile 4 pagini, 50 bani mm­­­un»»] . Vineri, 24 iunie, ora 14, la Cooperativa Meşteşugă­rească „Textila“ din Covas­na va fi ţinută expunerea ,,Creşterea aportului orga­nizaţiei de tineret la exer­citarea şi perfecţionarea au­­toconducerii". Acţiunea edu­cativă este organizată de Comitetul Orăşenesc al U.T.C. I Tot vineri, ora 11, la Clubul ,,Gheorghe Doja“ din Sfintu Gheorghe se va des­făşura faza judeţeană a con­cursului de rec­tări „Lira Covasnei“. Participă cîştigă­­torii fazelor zonale şi oră­şeneşti. C ,,Rolul conducător al Partidului Comunist Român, contribuţia determinantă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici interne, şi externe a partidului şi sta­tului nostru“ se întitulează expunerea ce va fi prezen­tată azi, ora 14, la Fabr­ia de Prelucrare a Lemnului din Covasna. Clubul Tineretului din Tirgu Secuiesc găzduieşte, azi 23 iunie, la ora 19, dezbaterea „Cercetarea teh­­­nico-ştiinţifică — forţă mo­trice a progresului ţării". In imagine muncitorul Olti Zoltán de la Comb­­atul de Prelucrare a Lemnului d­e Sfintu Gheorghe, preocupat de realizarea unor panouri de calitate. Foto : IMREN­ István Tineretul - participant activ, entuziast la făurirea noii societăţi Colectivul întreprinderii de Piese pentru Tractoare din In­­torsura Buzăului este alcătuit in cea mai mare parte din ti­neri, media de vîrstă fiind doar cu puţin peste 25 de ani. Este deci de la sine înţeles că toate succesele între­prinderii cu­prind în ele şi contribuţia de muncă, de suflet şi entuziasm specific vârstei tinere a între­gului nostru tineret. Exem­plul unor tineri ca sudorii (Atil­a Floroian şi Gheorghe Stroie, lăcătuşul Daniel Neagoe, fre­zorul Ioan Mariş, inginerii A­­lexa­ndru Nedelea şi Mirela Bularca, pentru a aminti doar numele cîtorva dintre foarte mulţii tineri, care şi-ar merita locul la panoul de onoare al întreprinderii, mobilizează ne­contenit energiile creatoare ale întregului tineret al fabricii în bătălia neîncetată pentru me­reu mai mult, mai repede, mai bine. In lumina te­zelor cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 29 april­e, a o­rientărilor şi sarcinilor desprin­ Doina DOBRINAŞ, secretar al Comitetului U.T.C. de la I.P.T. Intorsura Buzăului (Continuare în pag . 2 a) cadru al educaţiei revoluţionare MINIŞTRII RELAŢIILOR EXTERNE din ţările mem­bre ale Grupului de la Con­­tadora şi Grupului de Spn­­j'n urmează să se reuneas­că, la 25 iunie, in localita­tea mexicană Oaxaca, pen­tru a dezbate aspecte ale problemei datoriei externe regionale — care se ridică în prezent la peste 410 mi­liarde dolari — și a pregătit reuniunea la nivel înalt a statelor respective, progra­mată, ulterior, la Acapulco. UNIUNEA NAȚIONALA A MUNCITORILOR DIN NA­MIBIA (N.U.N.N.) a calificat drept un succes total greva generală a muncitorilor na­­mitoieni, care t­ip de 48 de ore a paralizat 90 la sută din activităţile industriale, comerciale şi de servic­i din acest teritoriu ocupat ilegal de R.S.A. Intr-un comunicat dat publicităţii la Harare, N.U.N.V. a arătat că la gre­vă au participat 60.000 de muncitori din sectoarele mi­nier, metalurgic, alimentar, al serviciilor, precum şi funcţionarii de la poştă şi transporturi. Ea a afectat, în principal, minele de diaman­te de la Oranjemund şi de uraniu de la Randis.

Next