Cuvîntul Nou, august 1988 (Anul 21, nr. 5131-5156)

1988-08-01 / nr. 5131

Proletari din toate tarile, uniți-va ! Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5131 Luni 1 august 1988 4 pagini — 50 bani în spiritul sarcinilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Muncă exemplară, spirit revoluţionar în toate domeniile de activitate Mobilizarea tuturor forţelor la executarea lucrărilor de sezon RECOLTAREA GRIULUI. In această săptămînă, printr-o exemplară mobilizare de forţe şi o perfectă organizare a mun­cii întreaga recoltă de grîu trebuie pusă la adăpost, fără nici o pierdere. Specialiştii au datoria să controleze zilnic starea lanurilor, stabilind momentul optim de recoltare, valorificîn­­du-se orice oră bună de lucru. Măsuri deosebite se cer între­prinse în unităţile din C.U.A.S.C. Sînzieni, precum şi I.A.S. Catalina şi Ozun, unde se înregistrează serioase restanţe. In imagine, inginerul Alexandru Cucu şi Marilena Istrate, de la C.A.P. Hăghig, stabilind gradul de umiditate a griului. ELIBERAREA TERENURILOR. Se cere o mai bună orga­nizare la eliberarea terenurilor de paie, creîndu-se astfel un larg front de lucru fie pentru însămînţarea culturilor succesi­ve, fie pentru executarea arăturilor. Imaginea alăturată este de la C.A.P. Ghidfalău, unde decalajul între recoltare şi eliberarea terenului este minim. Baloţii de paie sunt transportaţi cu ate­lajele din comună, proprietatea C.A.P. sau a cetăţenilor. Con­siderăm necesar ca o parte din paiele de pe cîmp să fie trans­portate în vrac, economisindu-se astfel cantităţi mari de car­buranţi şi lubrifi­anţi. DEPOZITAREA FURAJELOR. Concomitent cu secerişul este necesar să fie continuate acţiunile pentru recoltarea şi depo­zitarea furajelor. In condiţiile acestui an, producţia de masă­­verde este abundentă, astfel că toate unităţile au posibilitatea asigurării întregului necesar de fîn. Dacă în C.U.A.S.C. Sîn­zieni s-a as­igurat întregul necesar de fîn, în alte unități rea­lizările sînt sub posibilităţi, mai ales în cele din cadrul C.U. A.S.C. Ozun, unde nu s-a depozitat nici măcar 65 la sută din necesar. IS0 industrie Producţii superioare de cărbune In bazinul carbonifer al Bara­­oltului, activitatea productivă traversează momente dintre cele mai fierbinţi. Sunt zile în care timpul este drămuit cu chibzuin­ţă, zile în care pedala de acce­leraţie a producţiei este apăsată cu putere, pentru că, spun mi­nerii, de ritmul imprimat lucru­lui depind, în final, volumul și valoarea realizărilor. Eforturile care se fac în ca­drul întreprinderii Miniere Că­­peni-Baraolt urmăresc, în pri­mul rind, consolidarea avansului creat în­ înfăptuirea sarcinilor în­scrise pe agenda acestui an. Pentru că, e bine să reţinem, minerii şi-au trecut la activ un plus de producţie marfă indus­trială care însumează peste 45 milioane lei, graţie căruia ter­mocentralelor electrice ale ţării le-au fost puse suplimentar la dispoziţie peste 40 de mii de tone de lignit. De la economis­tul Darvas Ferenc, şeful biroului de planificare, aflu că, în ceea ce priveşte producţia, cel mai bine se prezintă sectoarele Ba­­raolt, Sfintu Gheorghe, Vîrghiş I şi Rodoş, ale căror realizări sunt cu mult superioare prevederilor planului aferent intervalului de Nicolae STOIAN (Continuare în pag. a 3-a) Totul pentru om, pentru bunăstarea şi fericirea lui Decretul Consiliului de Stat, purtînd semnătura to­varăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­­­­liste România, pentru aplicarea majorării pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă, a pensiilor pentru pierderea ca­pacităţii de muncă, a pensiilor invalizilor de război şi a pen­siilor militare constituie o nouă mărturie a grijii statornice a partidului nostru pentru creş­terea continuă a bunăstării na­ţiunii noastre, fiind primită cu vie satisfacţie de toţi cetăţenii patriei, de întregul nostru po­por. Reflectînd justeţea politi­cii generale a partidului nos­tru de dezvoltare puternică a forţelor de producţie şi, toto­dată, rezultatele obţinute prin munca plină de dăruire patrio­tică a tuturor oamenilor mun­cii din patria noastră, măsurile de majorare a retribuţiilor per­sonalului muncitor şi a pensii­lor se constituie într-o reală apreciere a roadelor muncii poporului nostru, constituind în acelaşi timp o binemeritată răsplată a muncii generaţiilor vîrstnice. Principiul călăuzitor, ca şi în­ cazul majorării retribuţiilor îl reprezintă creşterea substan­ţială a pensiilor mici. Se are în vedere majorarea pensiilor­ de asigurări sociale de stat în­ cuantum de pînă la 3 000 lei lunar, în medie cu 8 la sută. Pensiile minime pentru limită de vîrstă şi vechime integrală se majorează cu ,22 la sută, iar pensia medie crește de la 1 873 lei, la 2 000 lei lunar. Totodată­­pensia minimă pentru limită de vîrstă, dar cu vechime In­completă se majorează cu pes­te 45 la sută, ajungînd la 1160 lei lunar, iar pensia invalizilor de război va crește în medie cu 17 la sută. De aceste majo­rări beneficiază peste­­1 350 000 de persoane, adică, practic, 97 la sută din pensionari. Sunt demonstrate, astfel, o dată în plus, trăinicia orînduirii noas­tre, vigoarea economiei româ­neşti, înalta principialitate a relaţiilor sociale, umanismul şi justeţea strategiei generale a partidului. Educaţia patriotică a oamenilor muncii­­ pe noi trepte calitative Relevînd sarcinile ce revin muncii ideologice şi politico­­educative desfăşurate de par­tid pentru ridicarea conştiinţei socialiste, înaintate­a oameni­lor muncii, pentru afirmarea trăsăturilor moral-politice pro­prii omului societăţii noastre socialiste. Expunerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu privind unele probleme ale conducerii activităţii economico-sociale, ale muncii ideologice şi politico­­educative, precum şi ale situa­­ţiei internaţionale situează pe prim-plan cerinţa intensificării activităţii de educare a oame­nilor muncii, cu deosebire a tineretului. „Să dezvoltăm pu­ternic — subliniază secretarul general al partidului — educa­ţia patriotică, mîndria faţă de cuceririle revoluţionare, să fa­cem să crească răspunderea şi hotărîrea de a face totul pen­tru a contribui la dezvoltarea continuă a patriei, la întărirea independenţei şi suveranităţii sale.“ însufleţiţi de îndemnurile se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, Comitetul orăşenesc de partid, Consiliul de educaţie politică şi cultură socialistă din oraşul Tîrgu Secuiesc au mobilizat şi mobilizează organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, instituţiile culturale — casa de cultură, Clubul tineretului, sec­ţia Muzeului judeţean — şă Florentina MOLDOVAN, secretar al Comitetului Orăşenesc de partid Tg. Secuiesc (Continuare ln pag. a 3-a) „Made in Brates“ Pe vremuri, Brateşul se mind­rea cu mulţi tîmplari, atit de mulţi incit comu­na a ţinut să aibă o stra­dă a timplarilor■ Meseria era la mare preţ şi cinsti­tă cum se cuvine. Cu tim­pul însă, dulgheria a pier­dut în faţa meseriilor de fabrică şi bărbaţii au în­ceput să se îndrepte spre oraşe, iar copiii la şcoli profesionale. S-au împrăş­tiat tinerii prin fabrici şi uzine la Sfintu Gheorghe, Covasna, Tîrgu Secuiesc sau prin alte locuri mai îndepărtate de rădăcinile lor. Le-a mers bine, de ce să zică ba, au primit şi a­­partamente la bloc, oraşu-i oraş, numai că-i apuca aşa, cîteodată, dorul de ca­sa lor de la Brateş, de părinţi, de pămîntul ce trebuia lucrat, de verile fierbinţi cu grîu copt şi maci. Pînă la bloc nu a­­jungea mireasma finului întors, nici a rozmarinu­lui Mai aflau de la unul de la altul că satul se va îmbogăţi cu cîteva secţii e­­conomice, că vine ea, vre­mea, cînd va fi nevoie de multe braţe de muncă, aşa, ca la oraş. Şi vremea a venit. Era prin '68 cînd „acasă" la Brateş se inau­gurează prima fabrică- Mult spus, fabrică, era doar o secţie de timplărie a în­treprinderii de Prestări şi Producţie Sfintu Gheorghe, dar faptul in sine era deosebit de important în viața comunei. Dora Maria NAGY (Continuare în pag. a 2-a) 1 Zilele trecute a fost dat publicităţii Decretul Consi­liului de Stat al R.S.R. pen­tru aplicarea majorării pen­siilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă, a pen­siilor pentru pierderea ca­pacităţii de muncă, a pen­siilor invalizilor de război şi a pensiilor militare, care prevede o serie de măsuri de larg interes pentru o anumită categorie a popu­laţiei, din care fac şi eu parte. Este încă o dovadă de umanitarism al politicii partidului şi statului nos­tru, al cărei arhitect genial este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ O politică profund umanistă rar al partidului, preşedin­tele Republicii Socialiste România. Iată că şi pen­sionarii vor beneficia de o creştere considerabilă a ve­niturilor, în paralel cu în­treg personalul muncitor. După o viaţă dedicată muncii, acum beneficiez de condiţii dintre cele mai bu­ne de trai, copiii şi nepoţii bucurîndu-se­ şi ei de tot ce-am înfăptuit noi în anii construcţiei socialismului, îmi,exprim recunoştinţa pen­tru grija şi atenţia pe care partidul şi statul o acordă persoanelor în etate, pen­sionarilor — expresia cea mai grăitoare a politicii profund umaniste a partidu­­lui și statului nostru Aldea DOMBOS, pensionar, Dobîrlău

Next