Cuvîntul Nou, septembrie 1988 (Anul 21, nr. 5157-5182)

1988-09-01 / nr. 5157

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţean 1 ANUL XXI Nr. 5157 Joi 1 septembrie 1988 4 pagini — 50 bani în spiritul indicaţiilor şi orientărilor [formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ■ Majorarea retribuțiilor In conformitate cu preve­derile Decretului Consiliului de Stat pentru aplicarea ma­jorării retribuțiilor persona­lului muncitor în cadrul e­­tapei I pentru persona­lul cu retribuții tarifare de pînă la 2.000 lei lunar, în­cepi­nd cu 1 septembrie noi categorii de oameni ai mun­cii beneficiază de majorarea retribuţiilor. Este vorba de unităţi industriale subordo­nate Ministerului Industriei Alimentare, Ministerului A­­griculturii, Ministerului Con­strucţiilor Industriale, Minis­terului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi Con­siliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste. De asemenea, beneficiază de majorare oa­menii muncii cu retribuţii de pină la 2.000 lei din A­­gricultură — inclusiv perso­nalul din direcţiile generale agricole — din Silvicultură, din Construcţii-Montaj şi din Economia Apelor. In unităţile agricole din judeţ se depun eforturi sus­ţinute în vederea execută­rii la un înalt nivel agro­tehnic a arăturilor. In ima­gine, un aspect de la C.A.P. Catalina. Pe şantierele de construcţii Activitate intensă, responsabilitate şi exigenţă sporite Constructorii de locuinţe din judeţ au foarte multe de făcut în această a doua jumătate a anului. Este suficient să spu­nem că pe agenda lor de lucru figurează nu mai puţin de 980 de apartamente, precizi­ şi o serie de alte obiective, între care mai multe unităţi presta­toare de servicii şi comerciale, care urmează să fie construite in Sfîntu Gheorghe, cantina în­treprinderii Textile „Oltul“, toate cu termene de punere în funcţiune în cursul acestui an. Referindu-se la cele ce mai sunt de făcut, inginerul . Tuli­ Attila, directorul I.A.C.M., spu­nea că, de­şi sarcinile semestru­lui II au dimensiuni conside­­rabile, ele pot fi duse la bun sfîrşit. Totul e ca fiecare bri­gadă, fiecare echipă de lucră­tori să folosească la maximum timpul pe care îl au la dispo­ziţie, să trateze cu seriozitate aspectele ce ţin de finalizarea la termen a lucrărilor, să se preocupe îndeaproape de buna organizare a lucrului, de utili­zarea judicioasă a capacităţilor de producţie, a materialelor, energiei şi combustibililor. „In ceea ce ne priveşte, continuă inginerul Tulii Attila, facem e­­forturi deosebite pentru a spo­ri capacitatea de producţie a întreprinderii, idee în care am adus­ o serie de utilaje de­ mi­că mecanizare. Ele ne-au fost de mare folos­. Şi ne vor mai fi. Important e să rezolvăm problema forţei­ de muncă, pentru că nu avem destulă, şi pe cea a aprovizionării ritmice cu materiale — mă gîndesc, în primul rînd, la ciment — întru­­cît deficienţele ce şi-au făcut loc în acest domeniu „dijmu­­iesc“ foarte mult producţia“. In privinţa asigurării mate­rialelor de­­ construcţii sînt, in­tr-adevăr, multe de făcut. Ne­cazul e că furnizorii, îndeosebi cei ce livrează cimentul, oţelul - beton, aracetul şi vopselele solicitate, nu îşi onorează la timp obligaţiile. E bine, de a­­ceea, ca I.A.C.M. să insiste mai mult pe lingă aceştia, să caute modalităţi prin care să-i determine să se achite de datorii. în paralel însă, sunt necesare eforturi pentru gospo­dărirea judicioasă a materiale­lor, pentru eliminarea oricăror forme de risipă. Cu forţa de muncă, lucrurile sunt mai puţin complicate de­cit par. Din câte am aflat, în vederea acoperirii deficitului de muncitori calificați s­au or- Nicolae STOIAN (Continuare în pag a 3-a) SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRIK­OLE 1 31 AUGUST 1988 1­ A BATA DE . Recoltat Arături de Eliberat c.n.A.s.e. cartofi însămințare teren de °/o% paie % Ba­ranlf­a 1 20 87 Bodoc9 18 100 Boroşneu Mare8 13 74 Cernat 236 72 Ozuna 15 97 Sînzieni 165 88 Media pe C.A.P.1 14 13 83 93 LAS. 15 14 NOUA REVOLUŢIE AGRARĂ ÎN GÎNDIRE ŞI ACŢIUNE PAGINA A 3-A Septembrie... Lună încăr­cată de nostalgii, lună in care — astronomic dar şi calendaristic — ne vizitea­ză TOAMNA. Septembrie imbrăcînd corolele arbori­lor cu duioase veşminte de aur şi aramă, de foc şi visare. Septembrie purtînd, pe sub castanii adumbriţi de ruginiul frunzelor în toamnă, paşii tinerilor în­drăgostiţi, nostalgiile celor ajunşi într-altă toamnă, iar toamna vieţii. Dar şi SEPTEMBRIE al ogoarelor, septembrie al munţii câmpului. Căci a­­cum, în septembrie, gospo­darii ogoarelor au măsura Tapeta de SEPTEMBRIE hărniciei lor de peste vară, acum, în septembrie, cînd grele de roade carele se îndreaptă spre a-­şi deşerta mîndra povară spre ham­barele noastre... Şi mai ales SEPTEMBRIE al primului clopoţel, sep­tembrie al chemărilor şco­lii. Septembrie care pentru cei mai mici dintre noi în­seamnă emoţia primului pas spre CUNOAŞTERE, chiar dacă acum, la virsta Cornelius POPA (Continuare in­ca a 2-a) Aceste blocuri din Malnaş-Băi vorbesc convingător despre chi­pul nou al localităţilor judeţului nostru, ale întregii ţări Foto: KOVÁCS László TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. — mobilizator program de acţiune pentru partid şi popor Conştiinţa revoluţionară, forţa motrice a dezvoltării societăţii Efectuînd o analiză atentă, ştiinţifică a stadiului dez­voltării societăţii noastre, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat faptul că în activi­tatea ideologică şi politico­­educativă de formare a o­­mului nou, cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, se constată o anumită rămîne­­re în urmă faţă de progre­sul înregistrat în domeniul forţelor de producţie. Apare deci ca o cerinţă primordia­lă, o datorie de onoare pen­tru toţi factorii educaţionali — şi cu precădere pentru cei care au menirea de a modela conştiinţa tinerei ge­neraţii­­ de a se preocupa cu mai multă stăruinţă de intensificarea activităţii po­­litico-ideologice, contribuind­­astfel la transformarea con­ştiinţei revoluţionare într-o forţă motrice a dezvoltării societăţii. Aflîndu-ne în preajma des­chiderii unui nou an şco­lar, precum şi în chiar pe­rioada desfăşurării consfă­tuirilor cadrelor didactice, subliniem încă o dată rolul de covârşitoare importanţă ce revine şcolii româneşti în formarea unei personali­tăţi complexe, multilateral dezvoltate­,­­ caracterizată printr-o înaltă competenţă profesională, ştiinţifică, în măsură să-şi însuşească noi­le descoperiri ştiinţifice şi tehnice, avînd un larg ori­zont de cunoştinţe generale. Formarea unei asemenea conştiinţe înaintate nu poa­te omite educaţia pentru muncă şi prin muncă. (Continuare în pag. a 3-a)" Crearea unui climat sănătos de lucru - „secretul“ frumoaselor realizări Responsabilitatea cu care fie­care muncitor a înţeles şi în­ţelege că de rezultatele muncii lui depind realizările unităţii, reprezintă o caracteristică a colectivului de muncă de la întreprinderea de Piese pentru Tractoare din Intersilia Bu­zăului. Aici, du­pă cum susţine tovarăşul Ni­colae Zărnescu, maistru la ate­lierul de sudură cabina SI 300, există nentă preocupare a iul organizaţiei de o perma­­comitefu­­sindicat pentru crearea unui climat de muncă sănătoasă, de ordine şi disciplină, de căutare a unor soluţii prompte şi eficiente, în vederea rezolvării problemelor cu care colectivul de muncă se confruntă în activitatea produc­tivă. „Consider că, îndeplini­rea sarcinilor de producţie, ne spune tovarăşul Nicolae Zărnes­cu, depinde în foarte mare mă­sură de modul în care comisia care răspunde de urmărirea rezultatelor în cadrul întrecerii socialiste acţionează în acest sens. La noi se acordă o mare aton- Vasilica CIOBANU (Continuare în pag. a 4-a) SINDICATELE PREZENŢĂ ACTIVĂ, COLECTIVELOR DE MUNCĂ

Next