Cuvîntul Nou, septembrie 1988 (Anul 21, nr. 5157-5182)

1988-09-02 / nr. 5158

ANUL XXI Nr. 5158 Pe agenda priorităţilor: REAUZAREA RITMICĂ, INTEGRALĂA PRODUCŢIEI FIZICE din începutul lunii septembrie îi găseşte pe constructorii de maşini de la întreprinderea de Piese pentru Tractoare din întorsura Buzăului mai preocupaţi ca oricînd de dimensiunile şi calitatea producţiei pe care o realizează. Agenda de lucru, aveam să aflu, include sarcini majore, izvorîte din nevoia de a ţine pasul cu cerinţele dezvoltării intensive, subliniată cu insistenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Tezele din aprilie, precum şi în şedinţele de dată recentă ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Pentru a materializa acest deziderat, pentru a crea încă de pe acum cadrul propice unui debut viguros al producţiei anului viitor, se depun eforturi stăruitoare. Despre producţie şi problemele pe care ea le ridică, despre preocupările pentru onorarea la timp şi în condiţii de eficienţă sporită a comenzilor lansate de partenerii de contract, am stat de vorbă cu inginerul şef al întreprinderii, tovarăşul Gheorghe Şchiopu. — Plusul de efort învestit de colectivul nostru în intervalul de timp care a trecut de la începutul acestui an, preocupările pentru mai buna folosire a capacităţilor existente, pentru organizarea pe baze superioare a procesului de fabricaţie, climatul sănătos de ordine şi disciplină instaurat la fiecare loc de muncă am făcut ca la majoritatea indicatorilor să înregistrăm depăşiri apreciabile. Mă gîdesc, în primul rînd, la faptul că planul producţiei marfă industriale a fost depăşit cu mai bine de 20 milioane lei, ceea ce înseamnă un avans de aproape o lună în înfăptuirea sarcinilor acestui an, al treilea al cincinalului pe care îl străbatem. — In ce se concretizează plusul de producţie de care vorbeaţi ? — în aproape o mie de cabine pentru tractoare, cantitate pe care serviciul nostru de expediţie a pus-o, cu operativitate la dispoziţia principalilor beneficiari. E vorba, înainte de toate, de întreprinderea „Tractorul“ din Braşov, căreia îi este destinată cea mai mare parte a producţiei de cabine realizate aici, la întorsura Buzăului. E vorba, apoi, de bazele pentru agricultură, cărora, de asemenea, le livrăm cabine de tractoare, precum şi de alte unităţi din ţară, cu care întreţinem strînse relaţii de colaborare. — Ce credeţi că a determinat acest salt spectaculos în realizarea producţiei fizice ? — Sporul obţinut are ca suport măsurile de reorganizare a unora dintre compartimentele fabricaţiei. Am început cu atelierul de sudură, al cărui flux tehnologic a fost modernizat, scurtat şi eficientizat. Pe urmele sudurii calcă acum presajul, sculăria şi celelalte ateliere ale întreprinderii, în cadrul cărora urmărim să ordonăm fluxul de fabricaţie, să optimizăm transportul interoperaţional şi să sporim rodnicia muncii. Asupra realizărilor şi-a pus însă amprenta şi noua linie stilistică pe care am adoptat-o, cea de-a treia de la lansarea în producţie a cabinelor pentru tractoarele U 10-10. Faptul că facem cabine care au acelaşi design — diferă doar gabaritul —, aceleaşi dotări, a dus la scăderea preţului de cost şi a consumului de metal. — Suportul principal al creşterii producţiei îl reprezintă, totuşi, oamenii... — Fără doar şi poate. Rezultatele remarcabile pe care I.P.T. şi le-a trecut la activ nu ar fi fost posibile fără truda de fiecare zi a celor ce vin în contact cu producţia. Cei mai buni s-au dovedit a fi lucrătorii din echipele conduse de Constantin Tudoran, Vasile Muntean şi Constantin Mareş, sudorii Ioan Comăniţă, Gheorghe Boriceanu şi Constantin Stoicescu, lăcătuşii Gheorghe Dragomir şi Gheorghe Băilă, presatoarea Octavia Tudor, debitatorul Mircea Dragomirescu şi vopsitorul Ştefan Georgescu. — O atenţie deosebită acordaţi, am înţeles, creşterii productivităţii muncii. — Aşa este. Nu mi se pare firesc ca o întreprindere, constructoare de maşini, aşa cum este a noastră, să asiste pasiv la bătălia care se dă pentru ridicarea ştachetei productivităţii. în ideea creşterii valorii acestui foarte important indicator de eficienţă, ne-am extins căutările îndeosebi în domeniul tehnicii de lucru. Şi nu întîmplător. Aici existau — mai există şi acum — posibilităţi de îmbunătăţire. Un exemplu. Noua linie tehnologică pe care am introdus-o în atelierul de sudură a făcut ca productivitatea realizată acolo să crească cu 20—25 la sută. Efecte benefice au avut, de asemenea, preocupările pentru mai buna utilizare a timpului de lucru, pentru calificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor. De altfel, cota de productivitate la care am ajuns constituie o dovadă elocventă a celor spuse. Ea este superioară sarcinii de creştere aferente intervalului ianuarie-august cu mai bine de 10 procente. Nicolae STOIAN I.P.T. ÎNTORSURA BUZĂULUI Plusuri apreciabile CUVINTUL NOU Eforturile care se fac în cadrul întreprinderii de Aparataj şi Motoare Electrice de pe platforma industrială a municipiului Sfîntu Gheorghe urmăresc, aşa cum e normal, realizarea punct cu punct a sarcinilor incluse în planul fizic, aceasta în ideea onorării la timp şi în condiţii de calitate superioară a tuturor comenzior lansate de partenerii de contract din ţară şi de peste hotare. Imaginea pe care v-o prezentăm este din atelierul de montaj al motoarelor electrice. Foto: KOVÁCS László Cantităţi suplimentare de produse Situînd în prim-planul preocupărilor realizarea ritmică, integrală a producţiei, colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni al Întreprinderii Forestiere de Exploatare şi Transport din Tîrgu Secuiesc şi-a creat un avans apreciabil în înfăptuirea sarcinilor aferente celor opt luni care au trecut de la începutul acestui an. „Graţie eforturilor întreprinse, ne spune inginera Ludmila Dudu, şefa compartimentului plan al unităţii, s-au realizat suplimentar 7.300 metri cubi buşteni de răşinoase ,5.000 metri cubi cherestea de răşinoase, 160 metri cubi cherestea de stejar, 480 metri cubi lăzi de fag şi 15.700 tone lemn pentru foc. Ca urmare a acestor depăşiri, au fost create condiţii pentru livrarea în plus la export a unor importante cantităţi de cherestea, piese de mic mobilier şi elemente ornamentale“. Cele mai bune rezultate, aveam să aflăm, le-au obţinut sectoarele de exploatare şi industrializare a lemnului de la Covasna, S.E.L. Breţcu şi S.I.L. Tîrgu Secuiesc, care se află pe primele locuri in întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cadrul întreprinderii. 0 m-‘W - -* ifSTI Moderne ansambluri arhitecturale exprimate în geometrii îndrăznețe. Foto: KOVÁCS László Caracterul (Urmare dinpag. I) ideile vechi, perimate, dezavuate de viaţă şi, în contrast, promovarea ideilor revoluţionare rezultate dintr-o cunoaştere şi analiză ştiinţifică a realităţii, din aplicarea creatoare , a principiilor materialismului dialectic şi istoric, ale socialismului ştiinţific. Pornind însă de la planul teoretic trebuie avut în vedere ca mutaţiile petrecute să se regăsească şi în practica vieţii economico-sociale. Astfel, dezvoltarea şi perfecţionarea societăţii socialiste în ţara noastră presupune existenţa unei forţe politice conducătoare — care este Partidul Comunist Român — capabil să sesizeze la timp schimbările intervenite şi să adopte măsuri corespunzătoare pentru continuarea mersului înainte. De asemenea, apare necesitatea funcţionării unui larg sistem democrat de conducere la nivelul tuturor unităţilor care să asigure participarea neîngrădită a oamenilor muncii la actul decizional. Bineînţeles, în domeniul economic, procesul revoluţionar trebuie să însemne conducerea şi organizarea ştiinţifică a activităţii, pro de continuitate inovarea celor mai noi cu,ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înfăptuirea programelor de modernizare, întărirea ordinii şi disciplinei, a răspunderii, manifestarea permanentă a unui spirit revoluţionar. Avînd în vedere aprecierea tovarăşului Nicolas Ceauşescu privind o anumită rămînere în urmă a ideologicului faţă de dezvoltarea economică, este necesară perfecţionarea muncii politico-educative, determinată fiind tocmai de sarcinile complexe pe care le avem de a înfăptui o nouă calitate în toate domeniile. In acest sens apare ca un imperativ continuu necesitatea sesizării din timp a oricăror schimbări în societate, modificări, tendinţe şi fenomene logice decurgînd din înseşi legile progresului. Este, aşadar, absolut obligatoriu ca întregul proces revoluţionar din ţara noastră să beneficieze permanent de concursul — atît pe plan teoretic, cît și practic — maselor largi de oameni ai muncii, cunoscînd că numai prin această participare largă, conştientă şî responsabilă i se va asigura caracterul de continuitate şi vor putea fi înfăptuite Tezele elaborate în vederea viitoarei Plenare a C.C. al P.C.R. PAG. 3 Strîngerea recoltei de cartofi (Urmare din pag. 1) pildă, dacă pe un metru pătrat rămîn numai trei cartofi în greutate de 40 grame, la un hectar pierderea este de 1.200 kg, iar pe suprafaţa care se cultivă în întreprinderile agricole de stat din judeţ (1.200 ha) pierderea se ridică la nu mai puţin de 1.440 tone Supravegherea permanentă a lucrătorilor, organizarea celui de-al doilea şi al treilea cules, reducerea la minimum a decalajului între recoltare şi transport — iată doar cîteva dintre căile de eliminare a pierderilor din producţia de cartofi. Specialiştii au calculat că dacă în fiecare cuib, în condiţiile unei densităţi de 50.000 la hectar, rămîne un cartof în greutate de 45 grame, pierderea la hectar este de 2.250 kg, iar pe întreaga suprafaţă din cooperativele agricole de producţie (10.277 ha) pierderea este de peste 23.000 tone. La C.A.P.Ghidfalău, unitate care pînă în prezent, a recoltat o suprafaţă de 90 ha, după cum ne-a precizat tovarăşul primar Molnar Nicolae, o parcelă nu este considerată a fi recoltată pînă cînd nu a fost verificată de specialişti, astfel ca întreaga producţie să fie strînsă. După primul cules, suprafeţele sunt parcurse cu cultivatorul, organizîndu-se apoi încă un cules. La ferma din Ozun a întreprinderii agricole de stat (şef fermă, Szabó György) eliminării pierderilor din producţie i se acordă o atenţie sporită Aici, aşa cum este şi firesc, accentul se pune pe calitatea primului cules, astfel ca să nu mai fie necesară organizarea unor repetate treceri cu cultivatorul. Avînd în vedere că pierderi se pot produce și prin lăsarea pe cîmp în grămezi a cartofilor, la C.A.P. Tîrgu Secuiesc, decalajul între recoltare și transport a fost redus la numai două zile. Acest lucru a fost posibil datorită bunei organizări a transportului şi nu în ultimul rînd, organizării unor echipe de încărcători. Acum, în timpul recoltării cartofilor, se impune ca specialiştii, şefii de fermă, toţi cei care au responsabilităţi în buna desfăşurare a campaniei de recoltare să se afle pe cîmp sau la bazele de preluare, să stea cît mai mult în mijlocul lucrătorilor, să organizeze corespunzător munca, astfel ca să se înregistreze un ritm alert de lucru în condiţiile eliminării oricăror pierderi din recoltă. Acesta este comandamentul major din agricultura judeţului, urmărindu-se, ca şi în alţi ani, onorarea exemplară a obligaţiilor la fondul centralizat al statului.