Cuvîntul Nou, septembrie 1988 (Anul 21, nr. 5157-5182)

1988-09-15 / nr. 5169

Proletari did toate tárite, óhísi-va ! , Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular judeţean Anul XXI Nr. 5169 | Joi 15 septembrie 1988 1­4 pagini — 50 bani Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună, cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au început, miercuri, o vizită de lucru în judeţul Timiş. In acest septembrie, cînd oa­menii muncii din industria şi agricultura judeţului, din cele­lalte sectoare de activitate, pu­­ternic mobilizaţi de Tezele din aprilie, de însufleţitoarele che­­mări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru po­por, pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidului a venit din nou în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale din acest înflori­tor colţ de ţară pentru a ana­liza la faţa locului rezultatele obţinute pînă în prezent, pen­tru a stabili măsurile ce se impun în vederea realizării tu­turor sarcinilor prevăzute în 1088 şi pe întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi tră­iesc în judeţul Timiş pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu. In a­­ceste momente de aleasă săr­bătoare, ei au ţinut să-i întîm­­pine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire cu vibran­te manifestări de recunoştinţă pentru transformările petrecute în viaţa satelor şi oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor locui­torilor ţării, în anii socialis­mului şi, cu deosebire, în pe­rioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. La vizită au participat tova­răşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Ti­­mişoara, într-o atmosferă entu­ziastă. A venit în întîmpinare un foarte mare număr de oa­meni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul pre­zidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul secretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., Ilie Ma­tei, care, în numele comunişti­lor, al tuturor locuitorilor ju­deţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din os­taşi, membri ai gărzilor patrio­tice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialis­te România. După tradiţionala pline şi sare a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai pa­triei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase bu­chete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi har­nicul popor român. în aceste manifestări entuziaste şi-au gă­sit o grăitoare expresie dragos­tea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul parti­dului şi al ţării pentru strălu­cita sa activitate pusă cu e­­xemplară pasiune revoluţionară în slujba dezvoltării multilate­rale a patriei, sporirii neconte­nite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secre­tarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din industria judeţului a început la întreprinderea Mecanică Ti­mişoara, unde erau prezenţi ministrul industriei construcţii­lor de maşini, Radu Păunescu, reprezentanţi ai conducerii cen­tralei industriale de profil şi a întreprinderii. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate principalele rea­lizări din domeniul fabricaţiei de maşini şi agregate pentru extracţia cărbunelui în subte­ran şi la suprafaţă, produse ce deţin o pondere importantă în ansamblul producţiei. Au fost relevate preocupările colectivu­lui în direcţia creării şi exe­cutării unor tipuri tot mai per­fecţionate de utilaje miniere, corespunzător cerinţelor progra­mului prioritar de creştere mai accentuată a gradului de mecanizare a lucrări­lor din industria minieră. Apreciind rezultatele obţinu­te pînă acum, secretarul ge­neral al partidului a cerut să se acţioneze în continuare în vederea sporirii calităţii şi fia­bilităţii agregatelor destinate industriei extractive. Pe parcursul vizitării princi­palelor sectoare de fabricaţie, au fost înfăţişate o serie de tehnologii de vîrf elaborate de specialiştii unităţii, în colabo­rare cu colective din institute de cercetare şi proiectare sau din învăţămîntul superior. Conducătorul partidului şi statului a arătat că, ţinînd sea­ma de puternicul potenţial tehnic şi uman de care dispune întreprinderea, de experienţa bună pe care a dobîndit-o în executarea unor maşini şi uti­laje de mare capacitate, aceasta trebuie să-şi lărgească profilul de fabricaţie. Diversitatea fabricaţiei şi ni­velul tehnic calitativ al aces­teia s-au regăsit într-o amplă expoziţie cuprinzând cele mai reprezentative produse realiza­te de colectivul timişorean, un­de au fost prezentate alături de gama completă de maşini pentru industria extractivă, po­duri rulante şi automacarale cu puteri diferite. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se ia măsuri pen­ (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, o efectuează în judeţul Timiş, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988—1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi trans­misă direct, de posturile de radio şi televiziune, în jurul orei 11. Marca fabricii şi calitatea produselor Comparaţiile între structura materiilor prime utilizate la fabricarea PAL-ului şi calitatea acestuia au făcut obiectul u­­nor largi dezbateri la Fabrica de Prelucrare a Lemnului din Covasna. Pornind de la consta­tarea că noile bazine forestiere date spre exploatare nu­ asigu­ră structura materiei prime de cel puţin 70 la sută lemn de specii foioase de esenţă tare, menţinerea calităţii produsului a necesitat noi perfecţionări tehnologice şi îmbunătăţirea re­ţetelor de fabricaţie. Există în unitate o preocupare generală pentru asigurarea unei calităţi înalte produsului PAL. Aşa cum ne spunea inginerul Cse­­gezi Ştefan, directorul F.P.L. Covasna, soluţiile tehnice pro­puse de colectiv au fost verifi­cate în practică, astfel că s-a­­ajuns la ora actuală la o serie de rezultate bune, adică obţi­nerea de PAL cu feţe de mare fineţe, aşa cum cer STAS-urile, ceea ce-i face apt pentru ex­port. In acest scop a fost re­pusă în funcţiune, după o prea­labilă modernizare, o maşină de mărunţit lemn, scoasă cu ani în urmă din funcţiune, maşină care este utilizată în prezent la obţinerea de rumeguş de ru­şinoase pentru feţe de PAL, s-au făcut o serie de experi­mentări pe diferite dozaje de materii prime, inclusiv cu u­­tilizarea de adezivi, astfel ca, pornind de la materiile prime existente să se asigure pro­duse de calitate superioară. După punerea la punct a tu­turor detaliilor, se va trece la producerea de PAL pentru o comandă specială către un be­neficiar extern. Tot pentru îm­bunătăţirea nivelului calitativ al produselor s-a trecut — la fabrica de mobilă — la prepa­rarea centralizată a amestecu- Pri­cla NITA (Continuare in pag. a 3-aj TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R — mobilizator program de acţiune pentru partid şi popor Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ, cerinţă a progresului întregii societăţi înfăptuirea obiectivelor ge­nerale de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei presu­­pune, ca o condiţie de pri­mă importanţă, ridicarea permanentă a nivelului de pregătire — profesională şi generală — a tuturor oa­menilor muncii, favorizînd astfel adaptarea lor rapidă la transformările ce se pe­trec continuu în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Este ne­cesar, deci — aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea din 29 aprilie a.c. — „să înţe­legem că, trebuie studiat continuu, trebuie învăţat ! Ceea ce spunem tineretului e valabil pentru toţi: învă­ţaţi, învăţaţi şi iar învă­ţaţi In acest context, şcolii româneşti — care, de astăzi, porneşte din nou la un drum fără sfîrşit — îi re­vin sarcini de primă impor­tanţă în realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii poporului nostru, in perfec­ţionarea întregii activităţi e­­conomico-sociale. Bineînţeles, în acest sens este obligato­rie realizarea, în primul rînd, a unei noi calităţi în însuşi procesul instructiv­­educativ de formare a ca­drelor de specialişti bine pregătiţi profesional, cu un nivel ridicat de cunoştinţe ştiinţifice, tehnice şi politi­­co-ideologice. Beneficiind în permanenţă de competentele îndrumări ale tovarăşei aca­­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedinte­­le Consiliului Naţional al (Continuare în pag. a 2-a) QlSBBEIBIBBB Şcoala... Septembrie ... Anotimpul aurit al frunzelor, al roa­delor, al împlinirilor. Cîm­­pul răsplăteşte truda bra­ţelor, sudoarea frunţii şi pasul măsurat de la un hotar la altul. Septembrie ... Anotimpul aurit al speranţelor cu ochi albaştri, negri sau că­prui, cu fundiţe buclate ştrengăreţe în codiţe, cu u­­niforme serioase şi crava­te, cu aer, uneori, grav de precoce maturitate, dar toate, toate cu aurore în priviri, cu molipsitoare şi nestăvilită bucurie. Septembrie ... Anotimpul începutului şi al reîntilni­­rilor. Toate drumurile a­­cestor speranţe cu ochi albaştri, negri sau căprui, au sens convergent: ŞCOA­LA. Ca un miraculos mag­net , şcoala atrage cu forţă nebănuită speranţele în uniformă, iar străzile s-au umplut spontan de flori albastre, galbene, roşii sau albe într-o neîntrerup­tă revărsare. Şcoala e un stup care-şi deschide larg porţile, primindu-şi cu a­­ceeaşi dragoste — hărnicii­­le. Clasele s-au îmbrăcat în lumină, acea lumină vie care iradiază inundînd to­tul în jur, iar privirile ce­lor din bănci, topite în privirile celor de la cate­dră sînt izvoarele acestei feerice lumini. Ochii lui-Prof. Stelian RADUCANU­ (Continuare în pag. a 2-a) Toţi locuitorii satelor, la strîngerea cartofilor! Aceasta este lucrarea a­­gricolă de cea mai mare im­portanţă în aceste zile. Iată de ce Direcţia Generală A­­gricolă, celelalte organe ju­deţene de resort atrag aten­ţia asupra necesităţii mobi­lizării tuturor locuitorilor de la sate, dar in primul rînd, a cooperatorilor, la executa­rea în cel mai scurt timp a acestei lucrări care reclamă, pe o perioadă relativ scurtă, un mare volum de muncă. Reamintim că numai coo­peratorii care au muncit cel puţin 20 de zile la această lucrare vor putea primi şi cartofi. Aşa cum am mai a­­nunţat, unităţile agricole so­cialiste plătesc, în medie pe judeţ, în funcţie de produc­ţia obţinută şi nivelul rea­lizării planului, cîte 70 lei pentru fiecare tonă de car­tofi strînşi şi sortaţi. La aceasta se mai adaugă 12 lei pentru punerea lor în saci. De reţinut, de asemenea, cu 30 la sută din retribuţia to­tală se poate acorda, potrivit reglementărilor în vigoare, în natură. In multe localităţi, coo­peratorii şi ceilalţi cetăţeni lucrează cu toate forţele la recoltatul cartofilor pentru a beneficia din plin de a­­ceste avantaje. Strîngerea în condiţii de calitate şi la timp a cartofilor este cu atît mai necesară cu cît pe a­­ceste suprafeţe urmează să se însămînţeze cereale de toamnă. Recolta anului vii­tor depinde, aşadar, în bu­nă măsură de modul în care efectuăm această lucrare. Iată de ce, facem un apel la cooperatori, la toţi locui­­t­orii satelor să participe cu toate forţele la recoltarea cartofilor, una din culturile importante ale judeţului. fflc - Noua revoluţie agrară în gîndire şi acţiune PAGINA A 3-A

Next