Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)
1988-10-01 / nr. 5183
Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5183 Sîmbătă 1 octombrie 1988 4 pagini — 50 bani TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. — MOBILIZATOR PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU PARTID ŞI POPOR Un obiectiv fundamental: formarea şi dezvoltarea conştiinţei noi, socialiste Infăţişînd aspectele concrete ale înfăptuirii tezelor viitoarei Plenare a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a trasat măsurile ce trebuie să le întreprindem pentru afirmarea noii calităţi în munca politico-educativă, pentru realizarea în viaţă a tuturor prevederilor Programului ideologic al partidului. Transpunîndu-le în viaţă, direcţia principală de acţiune în activitatea noastră a constituit-o ridicarea nivelului calitativ şi sporirea eficienţei activităţilor consacrate cunoaşterii fundamentelor teoretice şi practice ale politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, cuprinse in opera ştiinţifică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Un loc important în cadrul preocupărilor instituţiilor şi aşezămintelor culturale l-au ocupat acţiunile menite să cultive înaltele trăsături ale patriotismului revoluţionar, întărirea unităţii şi frăţiei dintre oamenii muncii, români şi maghiari, prin dezvoltarea unor forme superioare ale muncii politice de masă cum sunt simpozioanele, serile ştiinţifice, serile de întrebări şi răspunsuri, serile tematice consacrate cunoaşterii de către masele largi de oameni ai muncii, în mod deosebit de către tineret, a istoriei patriei, a luptei înaintaşilor, pentru, asigurarea progresului economico-social al patriei. Intr-o mai bună conlucrare a instituţiilor judeţene de cultură — muzeu, bibliotecă, teatru, întreprinderea cinematografică şi Centrul de librării — cu organele sindicale, de tineret, femei şi pionieri s-au organizat consfătuiri, dezbateri tematice, expuneri, expoziţii ş.a., acţiuni menite să asigure aprofundarea gîndirii economice a partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a strategiilor care definesc politica economică a partidului în etapa actuală, structurată pe principiile noului mecanism, ale autoconducerii şi autofinanţării. Asemenea acţiuni au cunoscut o amploare sporită în cadrul manifestărilor complexe grupate sub genericul „Defada culturii“ (la Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Baraolt, Covasna, întorsura Buzăului, Cernat, Ilieni), „Zilele petrolistului“ (la Ghelinţa şi Tîrgu Secuiesc), „Zilele forestierului“ (la Tîrgu Secuiesc, Covasna, Intorsura Buzăului, Baraolt, Bodoc), „Zilele constructorului“ (la Tîrgu Secuiesc, Sfîntu Gheorghe, Covasna, Baraolt, întorsura Buzăului) şi „Zilele lucrătorilor din comerţ“, în cadrul cărora s-a apelat mai eficient la forme şi metode ale muncii politice de masă, cum sunt: „Acasă la navetişti" şi „Azi, casa de cultură vă aparţine“. Totodată, în ansamblul acţiunilor destinate educării în spiritul cultului muncii, instituţiile şi aşezămintele de cultură au contribuit din plin la reuşita suitelor de manifestări politico-educative şi culturalartistice „Laudă muncii“, organizate anual, atît la nivelul lui Gavrilă EMESE, preşedinta Consiliului judeţean al educaţiei politice şi culturii socialiste (Continuare în pag. a 3-a) • în interesul dv. • Pe teme de circulație (în pag. a 2-a) • Prognoza vremii în luna octombrie (în pag. a 4-a) frate tan din toate ţările, ghifi-va . ■mutei âdejtaka -ewftwi! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE MINISTRUL PESCUITULUI ŞI ECONOMIEI MARITIME AL REPUBLICII ISLAMICE MAURITANIA Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Dah Ould Cheikh, ministrul pescuitului şi economiei maritime al Republicii Islamice Mauritania, care efectuează o vizită în ţara noastră. In timpul primirii au fost relevate bunele raporturi de prietenie şi colaborare existente între România şi Mauritania, exprimîndu-se dorinţa de a se extinde şi intensifica în continuare aceste legături, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor la nivel inai. In acest context, au fost puse în evidenţă posibilităţile de dezvoltare a conlucrării dintre cele două ţări pe plan economic, subliniindu-se însemnătatea iniţierii unor acţiuni concrete, menite să asigure valorificarea superioară a potenţialului de care dispun ţările noastre, promovarea unor noi forme de cooperare inclusiv în pescuitul oceanic, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în acest domeniu. Incepînd de astăzi, alţi oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor şi a pensiilor Incepînd de astăzi, alţi oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor în cadrul etapei I pentru personalul cu retribuţii tarifare de pînă la 2.000 lei lunar. Este vorba de personalul din activitatea de industrie din unităţi subordonate consiliilor populare, U.C. E.C.O.M., U.C.C.P.A.D.M. şi altor organizaţii cooperatiste, ca şi personalul din gospodăria comunală şi de locuinţe, circulaţia mărfurilor, învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, asistenţă fizică şi sport, cultură şi artă, instituţii financiare şi de asigurări, administraţia de stat, uniuni, asociaţii şi alte ramuri ale economiei. Prin aceasta se încheie prima etapă de majorare a retribuţiilor de care au beneficiat peste 2,5 milioane de oameni ai muncii. Aceştia sunt de fapt cei care avînd în prezent retribuţii sub2.000 lei vor primi sporuri de 33 la sută, în virtutea politicii generale , a partidului pentru a se asigura o creştere echilibrată, echitabilă a veniturilor, în spiritul eticii socialiste. Tot cu 1 octombrie se majorează pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă de pînă la 1.500 lei lunar şi pensia minimă pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul IX de invaliditate. Ca şi în cazul retribuţiilor, în privinţa pensiilor, principiul călăuzitor îl reprezintă creşterea substanţială a pensiilor mici. Este demn de reţinut că pensionarii cărora (Continuare în pag. a 3-a) Se depun eforturi susţinute pentru încheierea principalelor lucrări din actuala campanie agricolă. In imagine, aspecte de la Asociaţia horticolă Sfîntu Gheorghe şi C.A.P. Arcuş. Mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor pentru executarea în timp optim a lucrărilor agricole Strîngerea cartofilor şi Insamintarea griului Recoltarea cartofilor se află în fază finală. Pînă ieri- dimineaţă a fost recoltată aproape 83 la sută din suprafaţa cultivată, existînd toate condiţiile ca în numai cîteva zile bune de lucru întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. Evidenţiem în mod deosebit activitatea ce se desfăşoară în marile unităţi cultivatoare, îndeosebi la C.A.P. Cernat, unde în condiţiile unui ritm corespunzător de lucru se acordă o susţinută atenţie eliminării oricăror pierderi din recoltă. Aici, pe toate parcelele s-a organizat şi cel de al doilea cules, iar acolo unde a fost cazul, şi cel de-al treilea. Menţionăm, de asemenea, că la I.A.S. Ozun, altă unitate mare cultivatoare de cartofi, recoltatul se află în fază finală, iar livrările la fondul de stat decurg în mod corespunzător. Aici, pe întrea- D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Aria recoltării sfeclei de zahăr se extinde pe zi ce trece. Pe lingă unităţile din C.U.A.S.C. Caraolt şi C.A.P. Chichişi îfl care strîngerea recoltei a început la mijlocul acestei luni, în ultimele zile lucrarea a fost declanşată şi la C.A.P. Arad, Hăghig, Chilieni, Ilieni, Ozun şi Lisnău. Cele mai mari suprafeţe fuseseră recoltate, pînă ieri dimineaţă, la C.A.P. Vîrghiş — unde sfecla a fost adunată şi desfrunzită în întregime, C.A.P. Brăduţ, ela mai bine de o treime din suprafaţa recoltată, Baraolt şi Băţani, în care s-a recoltat circa o pătrime din suprafaţă şi C.A.P. Aita Mare, cu 20 la sută din suprafaţa recoltată. Trebuie însă spus că faţă de graficele stabilite atît recoltarea sfeclei de zahăr, dar mai cu seamă livrarea producţiei sunt mult rămase în urmă. Aurel GOLCI: Recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr (Continuare în pag. a 3-a) \\ Tagtet* Octombrie — lună in care bogăţia de rod a pămîntului ia drumul hambarelor. In octombrie bunilor gospodari faţa li se luminează a zimbet iradiind liniştea lunilor de iarnă la gura sobei, dreptul la poveşti şi întîmplări domestice. Ceilalţi, greierii, îşi string haina pe umeri; neliniştea li se citeşte pe chipuri, iar dispreţul faţă de harnica furnică rămine doar in amintirea lecturilor infantile-Octombrie — timpul aşezării recoltelor viitoare in rosturi aşteptate senin de truditorii gliei. Măria Sa Ţăranul Român ştie că nu culegi decit dacă semeni, şi nu oricind, şi nu oricum. Mîngîiat de palmele-i crăpate ogorul se imblînzeşte primind sămînţa roditoare ca o mamă pruncul la sîn. Octombrie — glasul poetului mărturiseşte tristeţi şi nelinişti: vîntul bate frunza-n dungă, cîntăreţii mi-l alungă . . . E foarte greu să uiţi în octombrie că iarna-i ici, vara-i departe.. . Şi totuşi. .. Octombrie — culesul viilor. Vinul de viaţă lungă ne face să uităm că echinocţiul tocmai şi-a aşternut ceaţa rece peste ierburile încă păstrind căldura soarelui văratec. Dumitru MANOLACHESCU octombrie