Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)
1988-10-22 / nr. 5201
Anul XXI Nr. 5201 EXPORTULI m prioritate absolută m/ In pas cu cerinţele partenerilor externi Prestigioasa marcă a Combinatului de prelucrare a lemnului din Sfîraru Gheorghe este bine cunoscută şi apreciată în tot mai multe ţări din Europa, America şi Asia. Produsele acestui colectiv cuceresc, an de an, noi pieţe de desfacere datorită înaltelor lor performanţe tehnico-funcţionale, care le fac tot mai competitive. Ca urmare, în acest an, volumul exportului realizat pînă la finele lunii septembrie este, numai pe relaţia devize convertibile, cu 54 la sută mai mare decît volumul total exportat in întregul an 1987. Aşa cum ne-a spus inginerul Szabó Etelka, director tehnic, la C.P.L., numeroase firme comerciale au solicitat suplimentarea contractelor, colectivul a analizat posibilităţile şi resursele existente şi a acceptat aceste propuneri. Astfel, gradul de acoperire cu contracte este superior planului de export, spre exemplu la cliringări socialiste, cu mai bine de 8 la sută. Experienţa acumulată de colectivul de muncă de la C.P.L., modernizarea continuă a proceselor de producţie, ca şi măiestria profesională a colectivelor de muncă de aici au permis ca întreaga producţie să fie realizată într-o gamă sortimentală largă, la nivel tehnic mondial şi chiar peste acest nivel. Competitivitatea mobilierului purtînd marca C.P.L. Sfîntu Gheorghe are la bază continua înnoire şi modernizare a produselor şi introducerea unor tehnologii de înalt randament. Astfel, a crescut numărul garniturilor de concepţie proprie, contractate şi introduse în fabricaţie, tendinţă care se va accentua în anul viitor, cînd mai mult de jumătate din garniturile oferite spre contractare vor fi de concepţie proprie, iar piesele de mic mobilier în totalitate. — Prin produsele concepute în atelierele noastre de proiectare se asigură un grad înalt de valorificare a masei lemnoase — ne spune interlocutoarea —, ca şi o productivitate a muncii mult sporită, elemente definitorii ale acţiunilor susţinute de întregul colectiv pentru asigurarea competitivităţii. In general se poate aprecia că activitatea noastră s-a îmbunătăţit sub toate aspectele, începînd cu proiectarea şi concepţia şi încheind cu execuţia. Toate acţiunile desfăşurate s-au bucurat de aprecieri unanime din partea multor delegaţii care ne-au vizitat, care au solicitat numeroase din produsele prezentate în expoziţia permanentă, ceea ce constituie un motiv de mîndrie pentru toţi oamenii muncii. Aş remarca, totuşi, colectivul Fabricii de mobilă din Tîrgu Secuiesc, care şi-a îndeplinit exemplar sarcinile de export. In prezent sunt create toate condiţiile ca pe nivel de combinat să încheiem anul cu realizarea şi chiar depăşirea planului de export Preda MIŢA PANOULUL ONOAREI COOPERATIVA „ARTA POPULARA‘ INTORSURA BUZĂULUI Luminiţa Bularca Minodora Cristea im I două „scenarii“... Am in faţă un aparat nu mai mare decît un telefon. Mi se spune — la Sectorul C.T. Sfîntu Gheorghe al I.J.G.C.L.— că se numeşte „automat de ardere“. Circuitele lui integrate îl fac indispensabil în orice centrală termică, el asigurînd funcţionarea automată a cazanelor de 3 şi 5 G.Cal, „urmărind“ cu maximă precizie pornirea ventilaţiei, ventilaţia, pornirea focului, supravegherea acestuia etc. Intr-un cuvînt, un adevărat dispecer. Un sin- gur necaz însă cu el: e foarte sensibil şi nu de puţine ori se defectează. Din acest moment mi se descriu două „scenarii“: Primo. Aparatul defectat se transportă la Bucureşti, la întreprinderea „Electronica“. O reparaţie, inpluzînd aici şi cheltuielile de transport, costă 1000 —1200 de lei. Cazanul la care este ataşat va fi oprit din funcţiune 2—3 zile. Secunde. Aparatul defect este transportat în... atelierul propriu. O reparaţie, oricît de complexă, nu costă mai mult de 100—150 lei. Cazanul în cauză este oprit... 10—15 minute! Intre cele două „scenarii“ este o diferenţă de un an de zile. Un an de cînd, rod al căutărilor şi eforturilor celor ce-şi desfăşoară activitatea în atelierul de recondiţionare al întreprinderii, sub îndrumarea inimosului subinginer Mihail Andrei, a fost asimilată şi pusă la punct întreaga tehnologie de remediere a aparatelor respective. Un an de eforturi conştiincioase, de căutare şi mai ales de găsire a soluţiilor optime. Două „scenarii“ între care există o diferenţă calitativă sensibilă, evidentă. Şi pentru a contura şi mai mult roadele acestei iniţiative, să mai adăugăm că anual economiile realizate astfel trec de 180.000 lei. Constantin NIŢU Tot bătrîna mistrie ? Mistria a devenit de mult un simbol al muncii constructorilor. Apare uneori şi pe emblemele lor. Cînd zideşti din cărămizi n-ai cum s-o laşi la o parte. Mulţi o folosesc, încă, şi la tencuit. Mulţi se vor întreba poate, citind aceste rînduri ,cum s-ar putea tencui fără mistrie. Oamenii au căutat, au gîndit, au încercat. S-a realizat, cu cîţiva ani în urmă, o instalaţie de tencuit. Mortarul este împins de jos, printr-un furtun ,pînă pe peretele la care se lucrează. Zidarul ţine în mînâ un fel de pistol, dotat cu un sistem de duze prin care mortarul este împroşcat sub presiune pe suprafaţa de tencuit. Un om poate realiza astfel, în cinci minute, cit ar face în jumătate de oră cu mistria. O asemenea instalaţie există şi la I.A.C.M. Sfîntu Gheorghe. Zăcea undeva, nefolosită. „Tot bătrîna mistrie rămîne la putere“ ziceau zidarii. Tóth Károly, şef de echipă la Brigada I, a îndrăznit să încerce. Adică, să-i dea suflet grămezii de fier pe care n-o vroia nimeni. A încercat şi a văzut că treaba merge mult mai uşor astfel, mult mai repede şi mai bine." Şi cîştigurile oamenilor lui au început să crească. Acumi se codesc să mai pună mina pe mistrne. De un timp, cei din echipa maistrului Valadi încearcă şi ei. Rezultatele sunt deasupra tuturor aşteptărilor. Aşa incit se vor mai aduce în anul viitor încă patru instalaţii de acest fel. S-au convins şi alţii, că pe astfel de lucruri merită să dea banii. Se spune că e, totuşi, o instalaţie pretenţioasă. Trebuie curăţată, spălată bine cînd ai termmnat treaba. Altfel mortarul se întăreşte şi nu o dată o face de nefolosit. Trebuie să pui deci şi puţin suflet, să ai grijă de ea ca de un bun al tău, cu care te ajuţi la nevoie. Şi să te descurci şi cu înlocuirea unor piese care se uzează. Aşa cum face de altfel şi Tóth Károly. Cum fac şi alţi constructori din judeţ şi din ţară. Dan MANOLACHESCU CUVÎNTUL NOU PAG. 3 Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă în oraşul Tîrgu Secuiesc Foto: KOVÁCS László Perfecţionarea pregătirii profesionale (Urmare din pag. 1) de pînă acum, marile realizări obţinute de poporul nostru confirmă pe deplin teza secretarului general al partidului că factorul hotărîtor al dezvoltării, al independenţei economice, al progresului multilateral al ţării îl constituie declanşarea şi valorificarea energiei inepuizabile a oamenilor muncii, a creativităţii maselor largi populare, cărora li s-au deschis pe deplin porţile învăţăturii, ale pregătirii profesionale multilaterale. In acest context şi la noi, la întreprinderea de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, s-a acordat şi se acordă atenţia cuvenită ridicării continue a ştachetei calitative a pregătirii profesionale. în acest an sunt cuprinse în cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale 256 de persoane şi 31 de maiştri şi personal C.A.F. Cum in anii trecuţi am organizat 3 cursuri de calificare, în perioada actuală punem accentul pe perfecţionarea pregătirii; astfel, 66 de persoane urmează cursul de perfecţionare în meseria maşinist la confecţionat, iar 68, în aceea de maşinist la împachetat. In felul acesta, practic oricare dintre aceşti oameni ai muncii poate lucra în orice secţie, la funcţie de solicitările producţiei. Vor absolvi, de asemenea, cursuri de perfecţionare 46 de lăcătuşi, 22 C.T.C.-işti, 23 strungari-frezori, 17 gestionari de materiale. O atenţie aparte s-a acordat şi policalificării, recent absolvind cursurile de tinichigii şi electricieni 30 de persoane. De fapt, însuşi faptul că 20 la sută din personal cunoaşte deja o a doua sau chiar o a treia meserie mi se pare semnificativ. A fost, de asemenea, temeinic fundamentată şi activitatea de viitor, respectiv planul pentru anul 1989. Din experienţa acumulată pînă acum, una din ideile importante care s-au impus cu acuitate este aceea că nu putem vorbi de o perfecţionare profesională eficientă, de o bună organizare şi desfăşurare a formelor de perfecţionare profesională decît cu condiţia unei bune cunoaşteri şi temeinice stăpîniri a ceea ce este nou şi valoros în domeniu, fără legarea permanentă a cursurilor de perfecţionare de cerinţele actuale şi de perspectivă ale producţiei, ale dezvoltării ei prezente şi viitoare. Numai astfel se poate realiza un sistem unitar, organic şi mereu perfectibil al perfecţionării profesionale. Strîngerea grabnică a recoltei (Urmare din pag. I) sau amânat în mod nejustificat recoltarea sfeclei de zahăr. Sigur, probleme privind asigurarea forței de muncă necesare la executarea acestei lucrări nu sunt, deoarece întreaga suprafață de 90 de hectare este preluată în acord global de peste 250 de cooperatori şi alţi locuitori ai satului. Dacă activitatea va fi bine organizată, asigurîndu-se mobilizarea grabnică la lucru a tuturora, recoltarea sfeclei de zahăr poate — şi trebuie! — să fie încheiată şi la C.A.P. Poian pînă la finele acestei luni. O atenţie deosebită trebuie acordată transportului operativ al recoltei la baza de preluare. In acest scop, ţinînd seama de faptul că aceasta se află la numai 4—5 km de Poian — e vorba de baza de preluare de pe rampa gării Sinzieni — pe lingă mijloacele auto trebuie folosite toate atelajele existente, asigurîndu-se efectuarea cu fiecare a cel puţin 3 curse pe zi. Atît la recoltare, cît şi la transport trebuie realizate viteze zilnice maxime, aceasta cu atît mai mult cu cît vremea a devenit instabilă, impunîndu-se ca fiecare oră, fiecare zi bună de lucru să fie folosite din plin. Mult rămasă in urmă este la C.A.P. Poian și executarea arăturilor de toronă, efectuatepînă in prezent de doar 100 din cele 600 de hectare planificate. Cauza o constituie în cea mai mare măsură faptul că în timpul zilei tractoarele au fost și sunt încă utilizate la executarea altor lucrări, aşa încît, deocamdată, numai seara şi noaptea se poate ara. Iată încă un motiv foarte important pentru care strîngerea şi transportul recoltei trebuie grabnic încheiate, astfel încît prin disponibilizarea unui număr cît mai mare de tractoare şi trecerea acestora la executarea arăturilor de toamnă inclusiv în cursul zilei, să se asigure ritmuri de lucru mult superioare. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA DATA DE 21 OCTOMBRIE 1988 (în procente) RECOLTAT C U A S C. Sfeclă de zahăr Porumb boabe Ol ^ u ^ jO? d O *o Baraolt 93 76 39 Bodoc 77 82 30 Borosneu Marc 53 99 24 Cernat 28 91 35 Ozun 79 73 23 Sinzieni 32 100 25 Media C.A.P. 54 85 30