Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)

1988-10-22 / nr. 5201

Anul XXI Nr. 5201 EXPORTULI m prioritate absolută m/ In pas cu cerinţele partenerilor externi Prestigioasa marcă a Combi­natului de prelucrare a lemnu­lui din Sfîraru Gheorghe este bine cunoscută şi apreciată în tot mai multe ţări din Europa, America şi Asia. Produsele a­­cestui colectiv cuceresc, an de an, noi pieţe de desfacere da­torită înaltelor lor performan­ţe tehnico-funcţionale, care le fac tot mai competitive. Ca ur­mare, în acest an, volumul ex­portului realizat pînă la fine­le lunii septembrie este, numai pe relaţia devize convertibile, cu 54 la sută mai mare decît volumul total exportat in între­gul an 1987. Aşa cum ne-a spus inginerul Szabó Etelka, director tehnic, la C.P.L., nu­meroase firme comerciale au solicitat suplimentarea contrac­telor, colectivul a analizat posi­bilităţile şi resursele existente şi a acceptat aceste propuneri. Astfel, gradul de acoperire cu contracte este superior planu­lui de export, spre exemplu la cliring­­ări socialiste, cu mai bine de 8 la sută. Experienţa acumulată de colectivul de muncă de la C.P.L., moderni­zarea continuă a proceselor de producţie, ca şi măiestria pro­fesională a­ colectivelor de muncă de aici au permis ca întreaga producţie să fie rea­lizată într-o gamă sortimentală largă, la nivel tehnic mondial şi chiar peste acest nivel. Competitivitatea mobilierului purtînd marca C.P.L. Sfîntu Gheorghe are la bază continua înnoire şi modernizare a pro­duselor şi introducerea unor tehnologii de înalt randament. Astfel, a crescut numărul gar­niturilor de concepţie proprie, contractate şi introduse în fa­bricaţie, tendinţă care se va accentua în anul viitor, cînd mai mult de jumătate din gar­niturile oferite spre contracta­re vor fi de concepţie proprie, iar piesele de mic mobilier în totalitate. — Prin produsele concepute în atelierele noastre de proiec­tare se asigură un grad înalt de valorificare a masei lemnoa­se — ne spune interlocutoarea —, ca şi o productivitate a muncii mult sporită, elemente definitorii ale acţiunilor susţi­nute de întregul colectiv pen­tru asigurarea competitivităţii. In general se poate aprecia că activitatea noastră s-a îmbună­tăţit sub toate aspectele, înce­­pînd cu proiectarea şi concep­ţia şi încheind cu execuţia. Toate acţiunile desfăşurate s-au bucurat de aprecieri unanime din partea multor delegaţii ca­re ne-au vizitat, care au soli­citat numeroase din produsele prezentate în expoziţia perma­nentă, ceea ce constituie un motiv de mîndrie pentru toţi oamenii muncii. Aş remarca, totuşi, colectivul Fabricii de mobilă din Tîrgu Secuiesc, ca­re şi-a îndeplinit exemplar sarcinile de export. In prezent sunt create toate condiţiile ca pe nivel de combinat să înche­iem anul cu realizarea şi chiar depăşirea planului de ex­port­ Preda MIŢA PANOULU­L ONOAREI COOPERATIVA „ARTA POPULARA‘ INTORSURA BUZĂULUI Luminiţa Bularca Minodora Cristea im I două „scenarii“... Am in faţă un aparat nu mai mare decît un telefon. Mi se spune — la Sectorul C.T. Sfîntu Gheorghe al I.J.G.C.L.— că se numeşte „automat de ar­dere“. Circuitele lui integrate îl fac indispensabil în orice centrală termică, el asigurînd funcţionarea automată a caza­­nelor de 3 şi 5 G.Cal, „urmă­rind“ cu maximă precizie por­nirea ventilaţiei, ventilaţia, pornirea focului, supravegherea acestuia etc. Intr-un cuvînt, un adevărat dispecer. Un sin-­ gur necaz însă cu el: e foarte sensibil şi nu de puţine ori se defectează. Din acest moment mi se descriu două „scenarii“: Primo. Aparatul defectat se transportă la Bucureşti, la în­treprinderea „Electronica“. O reparaţie, inpluzînd aici şi chel­tuielile de transport, costă 1000 —1200 de lei. Cazanul la care este ataşat­­ va fi oprit din funcţiune 2—3 zile. Secunde. Aparatul defect este transpor­tat în... atelierul propriu. O reparaţie, oricît de complexă, nu costă mai mult de 100—150 lei. Cazanul în cauză este o­­prit... 10—15 minute! Intre cele două „scenarii“ este o diferen­ţă de un an de zile. Un an de cînd, rod al căutărilor şi efor­turilor celor ce-şi desfăşoară activitatea în atelierul de re­­condiţionare al întreprinderii, sub îndrumarea inimosului subinginer Mihail Andrei, a fost asimilată şi pusă la punct întreaga tehnologie de remedie­re a aparatelor respective. Un an de eforturi conştiincioase, de căutare şi mai ales de găsire a soluţiilor optime. Două „scena­rii“ între care există o diferen­ţă calitativă sensibilă, eviden­tă. Şi pentru a contura şi mai mult roadele acestei iniţia­tive, să mai adăugăm că anual economiile realizate astfel trec de 180.000 lei. Constantin NIŢU Tot bătrîna mistrie ? Mistria a devenit de mult un simbol al muncii constructori­lor. Apare uneori şi pe emble­mele lor. Cînd zideşti din că­rămizi n-ai cum s-o laşi la o parte. Mulţi o folosesc, încă, şi la tencuit. Mulţi se vor în­treba poate, citind aceste rîn­­duri ,cum s-ar putea tencui fă­ră mistrie. Oamenii au căutat, au gîn­­dit, au încercat. S-a realizat, cu cîţiva ani în urmă, o insta­laţie de tencuit. Mortarul este împins de jos, printr-un fur­tun ,pînă pe peretele la care se lucrează. Zidarul ţine în mînâ un fel de pistol, dotat cu un sistem de duze prin care mor­tarul este împroşcat sub pre­siune pe suprafaţa­ de tencuit. Un om poate realiza astfel, în cinci minute, cit ar face în ju­mătate de oră cu mistria. O asemenea instalaţie există şi la I.A.C.M. Sfîntu Gheor­ghe. Zăcea undeva, nefolosită. „Tot bătrîna mistrie rămîne la putere“ ziceau zidarii. Tóth Károly, şef de echipă la Bri­gada I, a îndrăznit să încerce. Adică, să-i dea suflet grămezii de fier pe care n-o vroia ni­meni. A încercat şi a văzut că treaba merge mult mai uşor astfel, mult mai repede şi mai bine." Şi cîştigurile oamenilor lui au început să crească. A­­cumi se codesc să mai pună mi­na pe mistrne. De un timp, cei din echipa maistrului Valadi încearcă şi ei. Rezultatele sunt deasupra tuturor aşteptărilor. Aşa incit se vor mai aduce în anul viitor încă patru instalaţii de acest fel. S-au convins şi alţii, că pe astfel de lucruri merită să dea banii. Se spune că e, totuşi, o in­stalaţie pretenţioasă. Trebuie curăţată, spălată bine cînd ai termmnat treaba. Altfel morta­rul se întăreşte şi nu o dată o face de nefolosit. Trebuie să pui deci şi puţin suflet, să ai grijă de ea ca de un bun al tău, cu care te ajuţi la nevoie. Şi să te descurci şi cu înlocuirea unor piese care se uzează. Aşa cum face de altfel şi Tóth Ká­roly. Cum fac şi alţi construc­tori din judeţ şi din ţară. Dan MANOLACHESCU CUVÎNTUL NOU PAG. 3 Noi blocuri de locuinţe date în folosinţă în oraşul Tîrgu Secuiesc Foto: KOVÁCS László Perfecţionarea pregătirii profesionale (Urmare din pag. 1) de pînă acu­m, marile realizări obţinute de poporul nostru confirmă pe deplin teza secre­tarului general al partidului că factorul hotărîtor al dezvoltă­rii, al independenţei economi­ce, al progresului multilateral al ţării îl constituie declanşa­rea şi valorificarea energiei in­epuizabile a oamenilor muncii, a creativităţii maselor largi populare, cărora li s-au deschis pe deplin porţile învăţăturii, ale pregătirii profesionale mul­tilaterale. In acest context şi la noi, la întreprinderea de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, s-a acordat şi se acordă atenţia cuvenită ridicării continue a ştachetei calitative a pregătirii profesio­nale. în acest an sunt cuprin­se în cursuri de perfecţionare a pregătirii profesionale 256 de persoane şi 31 de maiştri şi personal C.A.F. Cum in anii trecuţi am organizat 3 cursuri de calificare, în perioada ac­tuală punem accentul pe per­fecţionarea pregătirii; astfel, 66 de persoane urmează cursul de perfecţionare în meseria maşi­nist la confecţionat, iar 68, în a­­ceea de maşinist la împachetat. In felul acesta, practic oricare dintre aceşti oameni ai muncii poate lucra în orice secţie, la funcţie de solicitările producţiei. Vor absolvi, de asemenea, cursuri de perfecţionare 46 de lăcătuşi, 22 C.T.C.-işti, 23 strun­­gari-frezori, 17 gestionari de materiale. O atenţie aparte s-a acordat şi policalificării, recent absolvind cursurile de tinichi­gii şi electricieni 30 de persoa­ne. De fapt, însuşi faptul că 20 la sută din personal cunoaş­te deja o a doua sau chiar o a treia meserie mi se pare sem­nificativ. A fost, de asemenea, temeinic fundamentată şi acti­vitatea de viitor,­ respectiv planul pentru anul 1989. Din experienţa acumulată pînă a­­cum, una din ideile importan­te care s-au impus cu acuitate este aceea că nu putem vorbi de o perfecţionare profesiona­lă eficientă, de o bună organi­zare şi desfăşurare a formelor de perfecţionare profesională decît cu condiţia unei bune cunoaşteri şi temeinice stăpî­­niri a ceea ce este nou şi va­loros în domeniu, fără legarea permanentă a cursurilor de perfecţionare de cerinţele ac­tuale şi de perspectivă ale pro­ducţiei, ale dezvoltării ei pre­zente şi viitoare. Numai astfel se poate realiza un sistem u­­nitar, organic şi mereu perfec­tibil al perfecţionării profesio­nale. Strîngerea grabnică a recoltei (Urmare din pag. I) sau amânat în mod nejustificat recoltarea sfeclei de zahăr. Sigur, probleme privind asi­gurarea forței de muncă nece­sare la executarea acestei lu­crări nu sunt, deoarece întrea­ga suprafață de 90 de hectare este preluată în acord global de peste 250 de cooperatori şi alţi locuitori ai satului. Dacă activitatea va fi bine organi­zată, asigurîndu-se mobilizarea grabnică la lucru a tuturora, recoltarea sfeclei de zahăr poa­te — şi trebuie! — să fie în­cheiată şi la C.A.P. Poian pînă la finele acestei luni. O atenţie deosebită trebuie acordată transportului operativ al recoltei la baza de preluare. In acest scop, ţinînd seama de faptul că aceasta se află la nu­mai 4—5 km de Poian — e vorba de baza de preluare de pe rampa gării Sinzieni — pe lingă mijloacele auto trebuie folosite toate atelajele existen­te, asigurîndu-se efectuarea cu fiecare a cel puţin 3 curse pe zi. Atît la recoltare, cît şi la transport trebuie realizate vite­ze zilnice maxime, aceasta cu atît mai mult cu cît vremea a devenit instabilă, impunîndu-se ca fiecare oră, fiecare zi bună de lucru să fie folosite din plin. Mult rămasă in urmă este la C.A.P. Poian și executarea ară­turilor de to­ronă, efectuate­­pînă in prezent de doar 100 din cele 600 de hectare planifi­cate. Cauza o constituie în cea mai mare măsură faptul că în timpul zilei tractoarele au fost și sunt încă utilizate la exe­cutarea altor lucrări, aşa încît, deocamdată, numai seara şi noaptea se poate ara. Iată încă un motiv foarte important pen­tru care strîngerea şi trans­portul recoltei trebuie grabnic încheiate, astfel încît prin dis­ponibilizarea unui număr cît mai mare de tractoare şi tre­cerea acestora la executarea a­­răturilor de toamnă inclusiv în cursul zilei, să se asigure rit­muri de lucru mult superioare. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA DATA DE 21 OCTOMBRIE 1988 (în procente) RECOLTAT C­ U A S C. Sfeclă de zahăr Porumb boabe Ol ^ u ^ jO? d­ O *o Baraolt 93 76 39 Bodoc 77 82 30 Borosneu Marc 53 99 24 Cernat 28 91 35 Ozun 79 73 23 Sinzieni 32 100 25 Media C.A.P. 54 85 30

Next