Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)

1988-10-24 / nr. 5202

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5202 Luni 24 octombrie 1988 4 pagini — 50 bani —- TELEGRAMA -----­COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cu viu kiteres şi îndreptăţită mândrie patriotică, toţi oa­menii muncii, români şi maghiari, din judeţul Covasna au urmărit vizitele oficiale de prietenie pe care le-aţi efectuat, împreună cu mult stimata tovarăşă Elena Ceauşescu, în Re­publica Populară Chineză şi Republica Populară Democrată Coreeană. Discuţiile la nivel înalt, înţelegerile şi convenţiile încheiate, manifestarea dorinţei de a lărgi în continuare con­lucrarea pe multiple planuri dintre România şi ţările vizitate evidenţiază cu tărie dorinţa poporului român de a trăi în pace, de a colabora cu toate ţările lumii, indiferent de orîn­­duirea lor socială, pentru binele omenirii, pentru progresul şi prosperitatea popoarelor. Primirile deosebit de călduroase ce vi s-au făcut pe tot parcursul vizitelor demonstrează uriaşul prestigiu de care vă bucuraţi pe toate meridianele, ca ilustră personalitate a lumii contemporane, a cărei operă teoretică şi activitate prac­tică sunt puse în slujba cauzei generale a socialismului şi pă­cii. Vizita dumneavoastră, împreună cu mult stimata tovarăşă Elena Ceauşescu, în unele ţări socialiste din Asia reprezintă cai şi elocvente mărturii ale legăturilor trainice de colaborare, înţelegere şi prietenie ce s-au statornicit între poporul ro­mân şi popoarele chinez şi coreean, înscriindu-se ca mo­mente de cea mai mare însemnătate in cronica relaţiilor bila­terale dintre ţara noastră şi ţările vizitate. Acordarea înaltelor titluri de Doctor Honoris Causa dum­neavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu şi stima­tei tovarăşe Elena Ceauşescu, de către Comitetul de Stat pentru atribuirea de titluri ştiinţifice al Republicii Populare Democrate Coreene constituie o expresie a sentimentelor de înaltă stimă şi de profundă preţuire pentru prodigioasa acti­vitate teoretică şi practică desfăşurată cu atâa energie şi clarviziune în interesul dezvoltării economico-sociale a patriei noastre, al întăririi relaţiilor de prietenie cu toate statele lu­mii, pentru statornicirea colaborării şi conlucrării între toate popoarele. Avem ferma convingere că noua solie de pace serveşte interesele poporului nostru, cauza păcii şi conlucrării între state exprimă voinţa tuturor locuitorilor judeţului Covasna, asemenea întregii noastre naţiuni, de a trăi în pace şi prie­tenie, pentru dezvoltarea colaborării între ţările noastre, res­­pectînd neabătut principiile egalităţii depline în drepturi, ale neamestecului în treburile interne ale statelor, ale avan­tajului şi respectului reciproc. Aceste principii corespund pe deplin intereselor şi năzuinţelor noastre, fapt pentru care prin tot ce facem, prin munca şi activitatea depusă susţinem cu toată tăria politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Ca dovadă a entuziasmului cu care acţionează locuitorii judeţului Covasna stau rezultatele pe cele nouă luni ale anului, perioadă în care s-a obţinut o producţie marfă in­dustrială suplimentară în valoare de peste 125 milioane lei, în condiţiile depăşirii prevederilor la productivitatea­ mun­cii şi obţinerii unor economii de peste 1870 tone de metal, de 7150 tone combustibil convenţional şi aproape 4500 MW/h e­­nergie electrică. Printr-o amplă mobilizare a tuturor locui­torilor satelor, campania de recoltare a produselor agricole s-a desfăşurat în bune condiţiuni, asigurîndu-se prin măsu­rile de încadrare în timpul optim şi prin executarea la un înalt nivel agrotehnic a lucrărilor de însămînţări, bazele unor producţii bune în anul viitor, însufleţiţi de înflăcăratele îndemnuri, de exemplul Dum­neavoastră de patriot şi revoluţionar consecvent, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici,un efort pentru a transpune în viaţă hotărîrile Congresului al XlII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale par­tidului, pentru a întîmpina cu noi şi importante rezultate în muncă marile evenimente ale anului viitor — cel de-al XIV-lea Congres al partidului şi împlinirea a 45 de ani de la Revo­luţia de eliberare naţională şi socială,, antifascistă şi antiim­­perialistă de la 23 August 1944. Vă rugăm să ne permiteţi, mult stimate şi iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu, să vă adresăm şi cu această ocazie urările noastre sincere, pornite din adîncul inimilor, de via­ţă lungă şi fericită, neostenită putere de muncă şi creaţie pentru a ne conduce cu aceeaşi strălucire, în fruntea parti­dului şi a statului nostru, spre piscurile luminoase ale so­cialismului şi comunismului, pentru fericirea şi gloria nepie­ritoare a scumpei noastre patrii. COMITETUL JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. în spiritul indicaţiilor şi orientărilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Arăturile de toamnă — executate in ritm susţinut, cu consumuri minime de carburanţi! Concomitent cu eforturile ce trebuie întreprinse în această săptămână pentru încheierea în toate unităţile agricole a re­coltării porumbului şi sfeclei de zahăr, precum şi altor roade ale cîmpului, un accent deose­bit trebuie pus pe executarea în ritm susţinut a arăturilor de toamnă, lucrare care acum se situează în prim-planul campa­niei agricole. Din datele centralizate la ni­vel de judeţ la 22 octombrie rezultă că situaţia executării a­­răturilor de toamnă este neco­respunzătoare pe ansamblu. E­­xistă este adevărat, o serie de unităţi agricole, între care C.A.P. Catalina, Ghelinţa, Aita Mare, Brăduţ, Vîrghiş, Arcuş, Aninoasa, Tamaşfalău în care au fost arate suprafeţe ce re­prezintă între 50 şi 80 la sută din cele planificate, însă în numeroase alte cooperative a­­gricole de producţie (Arad­, Lis­­nău, Ozun, Sînzieni, Poian, Lemnia, Aita Seacă, Baraolt, Boroşneu Mare, Brateş, Cernat, Turia, Covasna, Zăbala ş.a.) ră­măseseră de arat suprafeţe cu­prinse între 500 şi 1400 de hec­tare. La nivel de consilii unice agroindustriale pe primul loc în ce priveşte realizările se si­tuează C.U.A.S.C. Baraolt, în care, pînă la data menţionată, arăturile de toamnă fuseseră e­­xecutate pe 42 la su­tă din suprafaţa planificată, urmat de C.U.A.S.C. Cerat, cu 36 la su­tă şi Bodoc cu 34 la sută. O situaţie îngrijorătoare se înre­gistra în C.U.A.S.C. Sînzieni, Boroşneu Mare şi Ozun, în Aurel GOLCIU (Continuare in pag. a 3-a) ========= ■■ -----------­ H PLANUL ANUAL DE EXPORT ÎNDEPLINIT! Colectivul de oameni ai muncii de la Inspectoratul silvic judeţean Covasna a raportat în aceste zile un frumos succes: îndeplinirea planului anual de export. Rezultatul este rodul acţiu­nilor întreprinse în acest an pentru desfăşurarea în con­diţii optime a activităţii de export, atenţiei prioritare a­­cordate aprovizionării mate­riale a centrului de produse ornamentale din Tîrgu Se­cuiesc, precum şi valorifică­rii în mai bune condiţii a produselor specifice pădurii. După cum ne-a relatat in­ginerul Dan Pandele, şeful compartimentului producţie­­vînătoare de la I.J.S. Covas­na, prin asigurarea unor contracte suplimentare, ca şi prin posibilităţile sporite de care dispune colectivul la ora actuală, se va asigu­ra o depăşire cu mai bine de 20 la sută a sarcinilor planului anual de export In perioada care a mai rămas din acest an. (N.P.) TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. — MOBILIZATOR PROGRAM DE ACŢIUNE PENTRU PARTID ŞI POPOR Promovarea noului d o preocupare constantă a colectivelor de muncă Trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea prioritar intensivă a economiei naţionale, con­form hotărîrilor Congresului al XlII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, presupu­ne, între altele, la nivelul întreprinderilor, şi promovarea noului, condiţie sine qua non a creşterii gradului de tehnicitate a activităţii productive, a îmbunătăţirii calităţii produselor şi sporirii competitivităţii acestora. Pornind de la această idee, în lumina sarcini­lor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, în magistralele Teze din aprilie, factorii de răspundere din unităţile economice ale ju­deţului acordă o atenţie deosebită promovării celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico­ştiinţifice, punînd în valoare întreaga capaci­tate creatoare, probitatea profesională a co­lectivelor lor de muncă. Această constantă preocupare o regăsim în programele de orga­nizare ştiinţifică şi modernizare a procesului de producţie, de creştere a productivităţii muncii, de perfecţionare a pregătirii profesio­nale a­ personalului muncitor, aşa cum ne-au spus în discuţiile purtate interlocutorii noştri —Gheorghe Şchiopu, inginer şef la în­treprinderea de piese pentru tractoare din In­­torsura Buzăului şi Bodor Martin, directorul I.J.P.I.P.S. Sfîntu Gheorghe, loan NEGULIU (Continuare în pag. a 3-a) Littu­ .­ ­Ritmurii) I­NTERIOARE Copii... Ii scoală tatăl cind mi­jeşte de ziuă. Duc vacile pe o păşune, la vreo trei-patru kilometri, se întorc, îmbu­că ceva şi îşi pun ghioz­danul în spate. Pînă la şcoală mai fac aproape trei kilometri. Daniel are 11 ani. Ion, 14. Mai au un frate şi două surori mai mari. Fratele a terminat şcoala profesională şi „um­blă“ cu tractorul. In alt sat. Surorile mai mari au grijă de-ale casei şi de cei mai mici. Tatăl lucrează la C.F.R. Ei sunt bărbaţii. Se joacă rar şi puţin. Anu­me jocuri. Nu maşinuţe te­leghidate, nu machete de avioane sau trenuleţe elec­trice, ci jocuri de-ale lor, de-ale părinţilor şi bunici­lor lor pe cind erau şi ei copii. Iarna au timp mai mult şi se dau cu sania. ...Coseau otava. Culcaseră iarba la pămînt pe o bu­cată bună. Mai aveau des­tul pînă să termine, să-nsereze. Coseau ca băr­baţii, ca oamenii mari. Fă­ră grabă, drămuindu-şi pu­terile. Mă lasă să-i ajut. Ion îmi ascute coasa, în­­figindu-i coada în pămin­­tul reavăn■ Al­fel n-ajunge la tăiş. Mă opresc din co­sit şi îmi ascund oboseala prea repede venită. Se a­­şează şi ei şi stăm de vor­bă. „Sîntem unsprezece fraţi, zice Ion. Săptămina trecu­tă s-a născut al unspreze­celea. E fată. Am fost în­ Dan MANOLACHESCU pînă (Continuare în pag. a 2-a)

Next