Cuvîntul Nou, aprilie 1989 (Anul 22, nr. 5338-5362)

1989-04-21 / nr. 5355

Anul XXII Nr. 5355 Un proverb reformulat : „Spune-mi cum te gospodăreşti ca să-ţi spun cine eşti“ Multe lucruri bune, utile şi frumoase s-au făcut în aceas­tă primăvară în comuna Zăbala. Lucrările de bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii efectuate pînă a­­cum confirmă cele spuse: a­­menajări de spaţii verzi pe 3 000 mp, curăţiri de şanţuri şi rigole — 8 000 m, decol­­matarea şi curăţirea albiei pî­­rîului Zăbala — 1 500 m, plantat pomi şi arbuşti — 1 550 bucăţi, repararea şi dă­­ruirea gardurilor — 1 600 m. Sînt realizări ce nu pot fi contestate. Alături de ele apar însă şi o serie de­ nereguli, care ne-au creat unele îndo­ieli asupra omniprezenţei spi­ritului gospodar în rîndul lo­cuitorilor comunei Zăbala. Fa­ţă de neajunsurile constatate, majoritatea însemnînd încăl­carea prevederilor Legii 10 din 1682, se pare că organul local de stat mai umblă încă cu duhul blîndeţii. Dovadă că pînă acum au fost amen­daţi doar doi cetăţeni, Budi Mihai şi Gergely Albert. Intrăm în Zăbala, pe dru­mul cu hopuri şi îp-M din­spre Harare. Cartea de vizi­tă... un morman de gunoi, în curtea grădiniţei, ce-i drept, s-a umblat la... curăţe­nie, dar pămîntul n-a fost deranjat sau „înţepat” nici măcar pentru o floare. Pe-a­proape zac nişte cioburi de sticlă, iar şi mai aproape se află un gard rupt, nevăruit ce împrejmuieşte terasa de vară a bufetului. La şcoală dom­neşte curăţenia, şi în interior şi în exterior, în spatele unor unităţi ale C.P.A.D.M. (libră­rie, radio-TV), vizavi de pri­mărie, altă grămadă de gunoi, la care se mai adaugă unele obiecte abandonate, în curtea primăriei cam acelaşi aspect, plus un generator ruginit. Nici în curtea sediului C.P.A.D.M. aspectul nu încîntă privirea: materiale de construcţii de­pozitate alandala, un solar ne­folosit, gardul stricat. La Şcoala generală nr. 2 preven­­torială curăţenia e „pătată” de bănci rupte, nevopsite (fo­to­­), pomi nevăruiţi. Cămi­nul cultural e în reparaţie de la întîi martie a.c.; sîntem asiguraţi că exteriorul aces­tuia se va tencui şi zugrăvi în curînd, urmînd a fi pusă şi o firmă. Sperăm ca lucră­rile să se... extindă, cit mai urgent, şi spre magazia fără acoperiş de alături (foto 2), şi spre gardul rupt (foto 3). In Şcoala generală nr. 1 situată peste drum s-a făcut o intra­re printr-un gard de sîrmă, pentru că şi aşa poarta este defectă. întîlnim însă şi case frumoase, gospodării îngrijite cum sînt cele ale familiilor Solomon Ion şi Solomon Con­stantin (foto 4). In curtea C.A.P., multă dez­ordine: bălţi, noroi, dejecţiile „colectate” în spatele grajdu­rilor deoarece canalele de scurgere sunt mai toate înfun­date, o remorcă staţionează cam de un an (foto 5), pen­tru că „nu se găsesc cauciu­curi”, fiare vechi (foto 6), a­­runcate în mai multe locuri. Ni se spune, că undle sunt fo­­losite ca piese de schimb său materie primă în atelierul me­canic. Fie! Dar de ce împrăş­tiate în mai toată curtea uni­tăţii? Preşedintele cooperati­vei ,tovarăşul Nicolae Bur­­nichi, este într-o permanentă agitaţie, are de rezolvat o mulţime de probleme, mai a­­les acum, în campania de primăvara. Dar şeful fermei zootehnice, inginerul Bende Kálmán, ce face şi ce-a fă­cut în acest sens (?!) Aceeaşi întrebare o punem şi coopera­torilor de aici. Nu e oare o­­bligaţia şi datoria lor? Se pa­re însă că pe spiritul lor gos­podăresc a pus stăpînire ne­păsarea şi neglijenţa. La Tamaşfalău, într-un ca­păt al satului treci pe lîngă şanţuri necurăţate, albia pi­­rîului aşişderea, garduri ne­reparate, iar în celălalt — firma „la pămînt”. In exteri­or, căminul cultural este ne­­tencuit, nezugrăvit. In faţa şi pe lîngă sediul C.A.P. s-a în­cercat oarecum să se facă cu­rat, dar în spate, în curtea a­­cestuia, întîlnim aceeaşi, obiş­nuită de-acum, dezordine (fo­to 7). Nici noul gard­ constru­it (foto 8) nu „ia faţa” dezor­dinii din exteriorul şi inte­riorul bufetului. Alături stau adunate de o bună bucată de vreme pietre mari pentru con­solidarea­­albiei pîrîului (fo­to 9). Imaginile din Turcea vor­besc tot de... dezordine, ne­glijenţă. La ferma zootehni­că a C.A.P. Tama­şfalău, şef de fermă Szöcs Attila, clădiri neîngrijite (foto 10), terenuri neîntreţinute, neorînduială în magaziile cu materiale... Ne oprim aici cu constatările noastre, sperînd într-un revi­riment al spiritului gospodă­resc al celor din Zăbala şi satele aparţinătoare. Vasilica CIOBANU Foto: KOVÁCS László Nereguli văzute prin locuri... dosite Foto 4 Foto 7 Foto 2 Foto 3 Foto 5 Foto 8 Foto 6 Foto 9 Foto 1 Foto 10 Testarea psihologică asistată de... calculator! La testarea psihologică a personalului muncitor din ca­drul I.M.A.S.A. Sfîntu Gheor­­ghe, se utilizează de cur­ind microcalculatoarele PC—XT, din dotarea întreprinderii, e­­le dovedindu-se de un real ajutor în munca psihologului industrial. In conformitate cu planul de activitate al Cabinetului psihologic al întreprinderii pe anul 1989, care prevede în­tocmirea şi perfecţionarea programelor de examinare psihologică, adaptări şi etalo­­nări de noi teste, inginerii stagiari Fazakas Gyöngyvér şi Mezei Béla, de la Oficiul de calcul, au realizat imple­mentarea pe calculator a tes­tului de personalitate „Frei­burg”. Acest test urmează a fi utilizat la examinarea psi­hologică a celor care lucrea­ză în locuri cu grad de peri­culozitate ridicat sau care s­e încadrează în prevederile De­cretului nr. 400/1981. De ase­menea, se are în vedere şi examinarea psihologică a noi­lor încadraţi, în vederea selec­ţiei profesionale, dar şi a sta­bilirii profilurilor psihologice CORESPONDENŢII în scopul sporirii gradului de obiectivitate în promovări. Graţie soft-ului realizat, productivitatea muncii psiho­logului industrial creşte în mod spectaculos, sporind de asemenea, şi randamentul oa­menilor care sunt, astfel, re­partizaţi în locurile de mun­că cele mai favorabile aptitu­dinilor lor. Ing. Tiberiu RUCZL’I CUVÎNTUL NOU Sănătate prin sport Acest aprilie, marcat de împlinirea a 40 de ani de la crearea organizaţiei pionieri­lor din patria noastră, a prile­juit în comuna Sita Buzău­lui şi în satele învecinate or­ganizarea unor manifestări o­­magiale. O acţiune care s-a bu­curat de mult succes a fost şi „Crosul pionierilor” ce a avut loc la Zăbrătău, la care au participat peste 120 de purtă­tori ai cravatelor roşii cu tri­color. Pe categorii de vîrs­tă, s-au clasat pe primele locuri, la fete- Roxana Ticuşan, Do­ina Bularca, Daniela Al­dea, primele două fiind din Zăbră­­tău,­­ iar colega lor de la ca­tegoria claselor VII—VIII, din Sita Buzăului. La băieţi, pe primul loc s-au aflat Ionuţ Neagoe şi Vasile Sece­le­anu, din Zăbrătău, respectiv Con­stantin Olaru, din Sita Buzău­lui. Lazăr BURCIU Realizări şi (Urmare din pag 1) lor va aduce, conform ante­­calculaţiilor, un spor de pro­ducţie marfă de 75 milioane lei şi reducerea cheltuielilor de producţie cu 18,5 milioane lei Intre măsurile mai impor­tante prevăzute în plan se află modernizarea operaţiilor de croire, utilizarea hîrtiei termodinamice la operaţia de şablonaj, paletizarea transpor­tului interoperaţional în sco­pul reducerii efortului fizic, dar şi al menţinerii calităţii reperelor croite. în cursul a­­cestui an se va trece astfel la braţ articulat, utilizat deocamdată experimental la întreprinderi din Bucureşti. Se va moderniza, de asemenea, mobilierul tehnologic. Inginera László Aranka ne încredinţează că se pune un perspective accent dosebit pe mica meca­nizare ,dar că există şi pro­iecte de mai mare anvergură referitoare la dezvoltarea în­treprinderii. Mărirea spaţiului care este insuficient pentru volumul producţiei planificate va permite reorganizarea în­tregului flux de producţie. în­­cepînd de la croire pînă la finisaj A fost deja elaborat proiectul pentru realizarea u­­nui sistem de transport sus­pendat pînă la rampa de în­cărcare, proiect ce se va ma­terializa în cursul anului vi­itor. Realizări, proiecte de viitor, per­spective care dau măsura preocupării or special­iştilor a­­le oamenilor muncii de la în­treprinderea de confecţii Tîrgu Secuiesc pentru modernizarea producţiei, pentru introduce­rea progresului tehnic cu multiple efecte benefice. tt

Next