Cuvîntul Nou, mai 1989 (Anul 22, nr. 5363-5388)
1989-05-11 / nr. 5371
. Deşi „Luna curăţeniei“ s-a încheiat, bunul gospodar continuă să aibă grijă ca atît în ograda sa, cît şi pe drumurile aşezării să fie ordine, iar localitatea în care trăieşte, să se afle printre cele mai curate şi mai bine gospodărite. La Zagon acest lucru a fost înţeles în bună măsură de toţi factorii, de oamenii comunei, care în această primăvară au depus eforturi stăruitoare pentru ca localitatea să arate frumos, să fie oglinda muncii lor susţinute. După cum ne relata tovarăşul Silvestru Sasu, vicepreşedinte al Consiliului popular comunal, în luna aprilie s-au iniţiat o serie de acţiuni menite să aducă un plus de frumuseţe localităţii, mobilizîndu-se importante forţe umane şi materiale în acest scop. „în luna care a trecut, cetăţenii au curăţat şi amenajat circa 9.200 metri de şanţuri, au executat lucrări de întreţinere şi reparaţii la 10 poduri şi podeţe, s-au reparat şi văruit circa 2.100 metri liniari împrejmuiri, s-au curăţat 1.400 metri pătraţi de parcuri şi spaţii verzi, s-au curăţat albiile pîraielor Feretea, Zagon şi Păpăuţi pe mai mulţi kilometri“. Intr-adevăr, rezultatele muncii depuse de gospodarii comunei se văd, mai ales că aici, la Zagon, chitanţierul cu amenzi pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 10/1982... nu a rămas gol. Astfel, au cunoscut rigorile legii mai mulţi cetăţeni, printre care îi amintim pe Asztalos Antal, Gödri Géza şi Nagy Tamás, unii dintre aceştia fiind amendaţi pentru că au păşunat animalele pe spaţiile verzi din comună. Că efectul amenzilor nu a fost cel urmărit o dovedeşte şi imaginea surprinsă în faţa magazinului „Confort“, unde 2 cai păşteau „confortabil“ în voia lor (foto 1). Bineînţeles, ulterior, după cum ni s-a spus, proprietarii acestora urmau să fie buni de plată. Că există loc pentru mai bine, o arată şi lipsa de pe afișierul din centru a manifestărilor culturale şi a articolelor de propagandă, în curtea C.P.A. D.M. spiritul gospodăresc este destul de slab reprezentat dacă avem în vedere ambalajele împrăştiate peste tot, fierul vechi şi cauciucurile care aş- teaptă o altă destinaţie (foto 2). Chiar în faţa magazinelor s-ar impune amenajarea unor ronduri cu flori care să anuleze potecile pe care locuitorii grăbiţi le-au ... sădit în locul florilor. La şcoală, în dreptul intrării elevilor, ploile căzute în ultima vreme au contribuit în mod substanţial la „amenajarea“ unui... ministrand (!). Şi drumurile sunt în suferinţă. Astfel, datorită noroiului, asfaltul de pe artera principală a comunei nici nu se zărea, semănînd mai mult cu o pistă de încercare pentru... suspensia unor maşini de teren ! Şi aici este loc pentru mai bine, iar proverbul „nu lăsa pe mîine ce poţi face azi“, este cît se poate de întemeiat, mai ales că, în perspectivă, aşa cum ne explica vicepreşedintele Consiliului popular, este preconizată o reparare a drumurilor comunale, activitate care a demarat deja prin nivelarea cu ajutorul unui utilaj specializat a drumului comunal. Dacă pînă acum nu am avut prea mult de furcă cu... noroaiele, în curtea C.A.P. Zagon însă acestea sunt omniprezente, ceea ce îngreunează mult transportul şi deplasarea oamenilor în incintă. Aici aveam să constatăm că s-au făcut cîţiva paşi pentru modernizarea unor grajduri, pentru instaurarea unui climat de ordine şi disciplină. Totuşi, sunt şi unele pete care umbresc spiritul gospodăresc, cum ar fi o cabină de autocamion uitată într-un colţ, căreia i-ar sta mai bine la fier vechi (foto 3). La gospodăria furajeră întîlnim, de asemenea, imaginea unui siloz aflat într-o avansată*'stare de degradare (foto 4), dar urmează, aşa cum ne spunea tovarăşul Debreczi Attila, inginerul-şef al C.A.P., să fie reparat în cel mai scurt timp, odată cu ieşirea animalelor la păşunat. Undeva, ascuns privirilor se află depozitat sub cerul liber un îngrăşămînt potasic, o cantitate deloc neglijabilă, aproape 40 de tone. „Ne lipsesc spaţiile de depozitare“, argumentează inginerul-șef. Chiar dacă așa stau lucrurile, trebuie găsită o modalitate pentru protejarea acestor îngrășăminte, pentru că pînă latoamnă, cînd vor fi încorporate în sol, mai este, în curtea Fermei Păpăuți a C.A.P. Zagon, fotoreporterul a surprins două remorci care stau nefolosite de mai multă vreme, ca şi mai multe piese de tractor, subansamble cărora li s-ar putea găsi un spaţiu de depozitare corespunzător (foto 5-6). Să mai remarcăm şi aici absenţa ... spiritului gospodăresc ? Impresia este aceea a unui loc uitat de gospodar, un loc menit parcă degradării şi... aşternerii prafului ! Tot la Păpăuţi, casa cu numărul 28 este mai bătrînă decît poarta sa, dar poarta arată ca în imagine... (foto 7). Că şi aici mai sînt multe de făcut în direcţia înfrumuseţării o dovedeşte absenţa firmei de la căminul cultural, unde ne întîmpină orarul spălăcit al bibliotecii şi un bec spart. Alături, şcoala se prezintă bine la examenul ... primăverii, cu ronduri de flori, cu o intrare frumos amenajată, însă... nu întîlnim pe nimeni, nici în cancelarie măcar, lucrurile fiind lăsate la voia primului venit (poftit sau nu !), în final trebuie să subliniem încă o dată, dacă mai era nevoie, că luna curăţeniei deşi s-a încheiat calendaristic, continuă acolo unde există preocupări şi interes pentru lucrul bine făcut, fapt care, credem, îl cunosc şi bunii gospodari din Zagon. Radu DOBRE Foto: KOVÁCS László Un proverb reformulat: „Spune-mi cum te gospodăreşti ca să-ţi spun cine eşti“ Să nu laşi pe mîine... Foto 3 Foto 4 Foto 5-6 Foto 1 Foto 2 Foto 7 1 Anul XXII Nr. 5371 CUVlNTUL NOU Valorificarea superioară a pajiştilor prin păşunat (I) Valorificarea pajiştilor prin păşunat constituie o formă superioară şi economică de utilizare a elementelor nutritive provenite de pe aceste suprafeţe, asigurîndu-se pe această cale realizarea unor producţii ridicate de lapte şi a unor sporuri mari în greutate. Ţinînd seama de importanţa acestui fapt ne-am propus să venim în sprijinul factorilor responsabili de buna organizare şi desfăşurare a păşunatului în unităţile agricole prin prezentarea tehnologiei indicate de specialiştii de la Direcţia generală pentru agricultură, în elaborarea căreia s-au avut în vedere, desigur rezultatele obţinute de cercetarea de profil, atît pe plan mondial, cît şi naţional, în cele ce urmează ne vom referi la aspecte ce trebuie avute în vedere în stabilirea compoziţiei covorului vegetal. Speciile sau amestecul de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea unei pajişti ce urmează a fi exploatată raţional trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii : să fie capabile să producă, în condiţii de irigat, 70—90 tone de masă verde la hectar sau, la neirigat, 30—40 de tone la hectar, prin aplicarea unor doze optime de îngrăşăminte organice şi chimice; perioada de vegetaţie a speciilor componente să fie cît mai lungă, pentru a se asigura păşunatul de primăvara timpuriu pînă toamna tîrziu; speciile sau soiurile de graminee sau leguminoase perene cultivate trebuie să reziste la călcat repetat şi păşunat, fără să se rărească sau să dispară, timp de cel puţin 4—5 ani şi să valorifice superior atît cantităţile mari de îngrăşăminte aplicate fazial, cît şi irigatul. Totodată, speciile care ■ alcătuiesc păşunea trebuie să-şi dezvolte în principal sistemul foliar şi mai puţin tulpinile florifere, care în general sunt refuzate de animale. în ultimii ani s-a renunţat la înfiinţarea de pajişti formate dintr-o singură graminee perenă pe considerentul că solicită cantităţi mari de îngrăşăminte care să menţină atît producţia, cît şi nivelul proteic ridicat din plantă. Recomandarea unanimă este înfiinţarea de pajişti semănate în care leguminoasele perene să participe în raport de 30—40 la sută. Prezenţa leguminoaselor în amestecuri duce la un efect economic mai ridicat datorită faptului că, prin participarea trifoiului, cantitatea de azot administrată se reduce cu pînă la 50 la sută, respectiv, se pot administra numai 25—30 de kg de azot la hectar după fiecare ciclu de pășunat, față de 50 kg la hectar cîte se recomandă la graminee. De asemenea, participarea trifoiului în amestec îmbunătăţeşte calitatea furajului, măreşte gradul de consum al acestuia cu 4,8 pînă la 9,2 la sută şi, ca urmare a acestui fapt, creşte eficacitatea transformării masei vegetale în produse zootehnice. Dr. Gheorghe COMANICI, director zooveterinar la Direcţia generală pentru agricultură Producţii sporite de lapte (Urmare din pag 1) Iaşi, care au contribuit la sporirea producţiei de lapte, la obţinerea unor rezultate economice dintre cele mai bune. Printre aceştia se numără Ioan şi Ioana Ochean, Anica Serbian, Kósa Jolán, Makó Sándor, Kala Sámuel, Kristóf Albert Avînd în vedere efectivul de animale, care numără 832 de capete şi care este peste capacitatea iniţială a complexului, considerăm necesar să se facă diligenţele necesare pentru obţinerea aprobărilor în vederea modernizării unităţii, lucrări ce ar putea fi începute chiar în acest an. PAG. 3 . Şapte noi soluţii constructive pentru acoperişuri uşoare au fost elaborate de specialişti ai Institutului ele cercetări în construcţii şi economia construcţiilor. Acestea au structura de rezistenţăformată din cadre sau arce metalice şi din reţele ori forme din cabluri de oţel. Pentru închideri se utilizează materiale din ţesături de poliester, caşerate cu policlorură de vinil, în vederea reducerii volumului de manoperă la montaj, pe şantiere atît structura metalică de rezistenţă, cît şi prelata de închidere sunt confecţionate din tronsoane care se pot îmbina cu uşurinţă între ele. Noile tipuri de acoperişuri sunt destinate acoperirii, definitive sau provizorii, a sălilor de sport, teatrelor de vară, piscinelor, depozitelor şi a altor construcţii de acest gen. Soluţiile constructive elaborate la ÎNCERC prezintă avantajul că au greutate proprie mică, consum redus de metal şi manoperă, un preţ de cost scăzut, oferind, totodată, o bună izolare faţă de mediul exterior _______________________________________—