Cuvîntul Nou, iunie 1989 (Anul 22, nr. 5389-5414)

1989-06-01 / nr. 5389

Proletari din toate ţările, uniţi vă­­’ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi UDRTPI COVAXS al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5389 Joi 1 iunie 1989 4 pagini, 50 bani în spiritul sarcinilor, orientărilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Rezultate remarcabile în creşterea productivităţii muncii Valorificarea cît mai depli­nă a factorilor de producţie, cu un aport însemnat la creş­terea productivităţii muncii, ca şi identificarea de noi re­zerve menite a spori rodnicia muncii, se constituie în mo­dalităţi concrete prin care se urmăreşte şi în cadrul între­prinderii de amidon şi gluco­za din Tîrgu Secuiesc spori­rea eficienţei întregii activi­tăţi. Astfel, prin urmărirea per­manentă şi aplicarea în pro­ducţie a unor măsuri concre­te vizînd creşterea mai accen­tuată a productivităţii muncii, se realizează optimizarea flu­xurilor de producţie. De ase­menea, se acţionează pentru perfecţionarea­­^continuă a ni­velului pregătirii profesionale a forţei de muncă, asigurîn­­du-se, totodată, o îmbunătăţi­re a normelor de muncă şi o folosire eficientă a timpului de lucru. Prin reorganizarea fluxului tehnologic la secţia de glu­coza solidă, pe lingă sporirea randamentelor pe flux, se realizează anual o economie de 20.400 lei la consumul de muncă vie, precum şi îmbu­nătăţirea substanţială a con­diţiilor de muncă. De aseme­nea, preocupările vizînd per­fecţionarea fluxului tehnologic la secţia forex (amidon mo­dificat) prin introducerea pe flux a superfiltrului rămas de la linia de borhot asigură o valorificare superioară atît a resurselor materiale, cît şi a celor umane. O atenţie deosebită este a­­cordată aplicării unor căi in­tensive pentru folosirea ma­ximă a capacităţilor de pro­ducţie disponibile. în acest sens, este demnă de menţio­nat perfecţionarea tehnologii­lor existente, prin înlocuirea preîncălzitorului T.R.A.P. cu un tip nou, tubular, în scopul îmbunătăţirii tehnice şi teh­nologice a procesului de cris­talizare a dextrozei. Intre im­portantele efecte ale acestei măsuri menţionăm creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, ca şi sporirea pro­ducţiei marfă a întreprinderii cu 4,1 milioane lei anual. Este notabil faptul că pre­ocupările vizînd creşterea con­tinuă a productivităţii muncii au, la nivelul întreprinderii, o remarcabilă continuitate, ceea ce s-a concretizat an de an în sporuri importante ale acestui indicator economic. O dovadă că în cadrul acestei unităţi economice există o rea­lă emulaţie în ce priveşte ri­dicarea continuă a eficienţei muncii o constituie creşterea productivităţii cu peste 8 la sută în 1988, în 1989 a­­cest indicator a crescut cu peste 17 la sută, calculat la producţia fizică, deci la vo­lumul concret de produse des­tinat beneficiarilor în prime­le patru luni ale anului. Doru MOLDOVAN Recuperarea şi refolosirea materialelor între efectele tehnico­­economice deosebite ale modernizării tehnologiilor de fabricaţie la I.A.M.E. Sfîntu Gheorghe un loc important îl ocupă redu­cerea consumurilor de ma­teriale, recuperarea şi re­folosirea acestora în cir­cuitul productiv fără a fi afectat nivelul tehnic şi calitativ al produselor rea­lizate.­­ în acest sens este de menţionat faptul că prin executarea unor repe­re din capete de bară sau tablă, rezultate din pro­cesele tehnologice, se obţin însemnate economii de materiale deficitare. Ast­fel, urmare a acţiunilor de acest gen, care se materia­lizează în mod curent pe fluxurile de producţie nu­mai în primul trimestru al anului în curs au fost ob­ţinute economii de 737 kg laminate de alamă şi de 430 kg laminate de cupru. De asemenea, prin sudarea cap la cap a barelor de oţel la motoarele electrice, în aceeaşi perioadă s-au economisit 1,8 tone de o­­ţel. Aplicarea­­acestor măsuri şi a altora în secţiile în­treprinderii a însemnat nu numai o încadrare în con­sumurile totale de metal la nivelul întreprinderii, ci şi economii totale de 265 tone metal pe primele pa­tru luni ale anului în curs. (D.M.) Solyom Marta, operatoa­re la Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, verifi­­cînd modul de desfăşura­re a procesului de pro­ducție, în secția de gluco­za. N­ ­­Fotó : KOVÁCS László / IUNIE - ZIUA IN­TERNA­TION­AL­A A COPILULUI întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor In ultimii ani, la Coopera­tiva agricolă de producţie Hăghig, participarea la lucru a cooperatorilor nu a fost co­respunzătoare, din care cau­ză lucrările agricole, îndeo­sebi cele de întreţinere a cul­turilor, au fost executate cu întîrziere, aşa explicîndu-se şi producţiile scăzute obţinute în această unitate. Este îmbucu­rător faptul că, în prezent, la C.A.P. I­ăghig se înregistrea­ză o participare­­ numeroasă la lucru a cooperatorilor, munca fiind organizată în acord glo­bal. De asemenea, evidenţiem faptul că stadiul lucrărilor de întreţinere este avansat, iar starea culturilor este cores­punzătoare. Sfecla de zahăr, întreaga suprafaţă cultivată — 90 hec­tare — a fost prăşită meca­nic de două ori, iar pînă ieri dimineaţă s-a mai aplicat o praşilă pe o suprafaţă de 55 hectare, lucrare ce va fi în­cheiată în două zile bune de lucru. Praşila a doua şi rări­­tul au fost încheiate, iar în prezent membrii cooperatori lucrează la executarea celei de-a treia praşile, deja o su­prafaţă de peste 20 hectare fiind prăşită. Menţionăm că densitatea culturii este cores­­punzătoare, astfel că dacă şi în continuare lucrările vor fi executate la timp, la această cultură se va putea obţine o producţie dintre cele mai bu­ne. Porumb-boabe. Din cauza timpului nefavorabil, această cultură fiind însămînţată mai Pagifcultură tîrziu, pînă în prezent nu a impus decît aplicarea unei praşile mecanice pe întreaga suprafaţă de 120 hectare. De asemenea, pînă ieri diminea­ţă au fost prăşite manual pes­te 40 hectare, urmînd ca în această săptămînă să se ter­mine praşila pe întreaga su­prafaţă cultivată. în cursul zilei de marţi la praşila po­rumbului au lucrat peste 100 de membri cooperatori. Cartofi. Spre deosebire de alţi ani, acum şi cultura car­tofilor este corespunzătoare şi bine întreţinută. Lucrările me­canice de pînă acum — pră­şit, rebilonat etc. — au fost executate pe întreaga supra­­faţă de 150 hectare. Ca fapt pozitiv, menţionăm că şi aici s-a trecut la aplicarea unei praşile manuale, îndeosebi pe acele parcele pe care s-au dezvoltat buruienile. Pînă ieri, această lucrare a fost execu­tată pe o treime din supra­faţă, urmînd, aşa cum este şi firesc, ca amintita cultură să fie prăşită ori de cîte ori es­te nevoie. Recoltarea furajelor. Aceas­tă lucrare a fost declanşată mai devreme decît în anii trecuţi, intenţionîndu-se ca la trifoliene să se obţină cel pu­ţin trei „coase“. Pînă acum au fost cosite 45 hectare, în cursul dimineţii de marţi lu­­crîndu-se la întoarcerea finu­lui. Considerăm necesar ca să se urgenteze punerea finului pe capre, mai ales că timpul este instabil, cu ploi scurte, îngreunînd uscarea. De ase­menea, ar fi bine să se în­ceapă și recoltarea finețelor, îndeosebi a acelora situate în lunca Oltului, care au ajuns la maturitatea de recoltare. D. TOM­A ■■ ______ 609 EI­uoi»iss Tinerei generaţii — dragostea şi grija partidului Odată cu prima zi calen­daristică de vară, pretutin­deni, pe toate meridiane­le planetei, gîndurile ni se îndreaptă spre copii. Căci astăzi, 1 Iunie, este ziua consacrată copiilor, viito­rul planetei, speranţa ei în ziua de mîine. Iar în ţara noastră, grija pentru copii, pentru tînăra generaţie es­te ridicată la rangul de politică de stat, ei, copiii ţării, fiind însuşi viitorul patriei. „Partidul şi statul nostru — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în­conjoară cu cea mai caldă dragoste şi grijă părinteas­că copiii patriei, tînăra ge­neraţie, făcînd totul pen­tru a le asigura condiţii optime de viaţă, posibili­tăţi neîngrădite de a urca cele mai înalte culmi ale ştiinţei şi culturii, de a-şi împlini aspiraţiile şi dorin­ţele cele mai cutezătoare, afirmîndu-se nestingherit în toate compartimentele so­cietăţii, în întreaga viaţă social-politică a ţării1*. Răspunderea în faţa is­toriei este, de fapt, piatra unghiulară a politicii de­mografice a partidului nos­tru, strategul şi conducă­torul întregii opere de fă­urire a noii orînduiri pe pămîntul românesc. Copiii patriei noastre sunt, de fapt, beneficiarii a tot ceea ce s-a realizat, îndeosebi după Congresul al IX-lea, sub înţeleaptă conducere a partidului, a secretarului său general, în toate do­meniile vieţii economico­­sociale. Ţara noastră se poate mîndri cu numărul edificiilor destinate copii­lor c­erese, grădiniţe, şcoli de toate gradele, unităţi medicale de profil, lăca­şuri de cultură şi de sport. Toate acestea sunt dovezi incontestabile ale locului important pe care tînăra generaţie îl ocupă în poli­tica partidului şi statului nostru, ale dragostei părin­teşti cu care, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovară­şa Elena Ceauşescu îi în­conjoară pe cei mai mici cetăţeni ai ţării, ale preo­cupării constante pentru ca ei să crească drepţi ca brazii şi stejarii Carpaţi­­lor, cutezători, iubitori de ţară, gata oricînd să îşi pună mintea şi braţul în slujba dezvoltării şi pro­păşirii patriei, a înfăptuirii neabătute a politicii parti­dului.

Next