Cuvîntul Nou, iunie 1989 (Anul 22, nr. 5389-5414)
1989-06-10 / nr. 5397
Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5397 Sîmbătă 10 iunie 1989 4 pagini, 50 bani in spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Fiecare zi a acestei luni care va încheia semestrul întîi al anului în curs trebuie să însemne pentru fiecare colectiv de oameni ai muncii din industrie o zi de maximă intensificare a eforturilor, de exemplară organizare a producţiei şi a muncii în toate sectoarele de activitate. La I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc condiţiile realizării cu succes a planului pe ultima lună a semestrului întîi au fost puse practic în fiecare din lunile care au trecut de la începutul anului, prin valorificarea corespunzătoare a factorilor de producţie, prin concretizarea unor măsuri eficiente vizînd mai buna organizare şi modernizare a producţiei în sectoarele de exploatare şi industrializare din întreprindere. Ilustrative sînt în acest sens cîteva date din realizările obţinute in luna mai şi pe primele cinci luni ale acestui an. Astfel, sarcina de plan la producţia marfă a fost integral realizată pe luna mai, înregistrîndu-se un spor de 3 milioane lei pe 5 luni. Aceasta a permis realizarea şi depăşirea sarcinii de export, ca şi livrarea unor cantităţi suplimentare de produse beneficiarilor externi. Producţia de export a înregistrat o depăşire de 6,3 la sută pe luna mai şi de 5,7 la sută pe 5 luni, iar livrările la export au fost depăşite în aceleaşi perioade cu 20 şi, respectiv, 2,6 la sută. Planul la aceşti indicatori de bază au fost realizaţi şi depăşiţi atît pe relaţia D.C., cît şi pe relaţia C.T.S. In sectorul investiţional al întreprinderii planul a fost de asemenea, depăşit atît la total, cît şi în structură, la construcţii-montaj, ceea ce a permis, între altele, dotarea în mod corespunzător a sectoarelor întreprinderii cu utilajele şi atelajele necesare. Preocupările vizînd revizuirea proceselor tehnologice în depozitele fabricilor de cherestea, dotarea sectoarelor de exploatare cu ferăstraie tip „Drujba“ şi FM 1 60, îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii la toate subunităţile s-au concretizat la finele lunii mai într-o eficienţă economică de 950 mii lei spor de producţie marfă, reducerea cheltuielilor totale de producţie cu 960 mii lei, ca şi însemnate sporuri ale productivităţii muncii. Cele arătate reliefează pregnant că între modernizare — atunci cînd e înţeleasă şi concretizată ritmic în producţie — şieficienţă există o corelaţie organică cu evidente avantaje tehnice şi economice. Dintre colectivele fruntaşe menţionăm Sectorul forestier de exploatare a lemnului Covasna, condus de inginerul Oprea Sorescu Dorel. In cadrul acestui sector, care pe primele 5 luni a realizat depăşirea cu 8.100 metri cubi a planului la masa lemnoasă, ca şi un spor de 4 milioane lei producţie marfă pentru aceeaşi perioadă, se remarcă brigăzile conduse de muncitorii Cornelia Ioan, Ioan Paloşán, Gheorghe Lupşe, Bartos Béla și Barti Géza. Doru MOLDOVAN Valorificarea deplină a întregului potențial productiv Organizarea muncii în acord global Cooperativa agricolă de producţie din Cernat se numără printre cele mai mari unităţi agricole din judeţ, aici cultivîndu-se nu mai puţin de 900 hectare cu cartofi şi 210 ha cu sfeclă de zahăr, la care se mai adaugă şi alte culturi prăşitoare, fapt ce necesită un volum ridicat de forţă de muncă. De la bun început, trebuie să precizăm că la Cernat toate culturile sunt foarte bine întreţinute, lucrările fiind executate la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Cartofii, de pildă, au fost prăşiţi mecanic de două ori, iar în prezent se lucrează la cea de a treia praşilă mecanică, iar pe unele parcele se execută şi o praşilă manuală. Evidenţiem faptul că lanurile sînt bine încheiate, nu sînt goluri în culturi, anticipîndu-se obţinerea unor producţii corespunzătoare, fapt ce demonstrează că specialiştii de aici stăpînesc temeinic tehnologiile. ..conducînd“ cultura cartofului pe baze ştiinţifice. Şi în acest an la Cernat s-a înregistrat o participare numeroasă a cooperatorilor la praşila sfeclei de zahăr, astfel că în prezent este în curs de efectuare cea de-a treia praşilă manuală. Ca urmare, cultura sfeclei de zahăr este foarte bine întreţinută, menţinîndu-se o densitate maximă, care asigură o producţie de cel puţin 50.000 lei/ hectar. Modul în care se acţionează la C.A.P. Cernat pentru întreţinerea culturilor poate constitui un exemplu pentru orice unitate agricolă, starea actuală a culturilor demonstrînd acest lucru. în primul rînd, participarea numeroasă la lucru a cooperatorilor — au fost zile cînd pe cîmp s-au aflat peste 600 de cooperatori — se datoreşte organizării muncii în acord global, stabilirii retribuţiei în funcţie de nivelul producţiei obţinute şi respectării cu stricteţe a prevederilor privind plata în natură. De asemenea, este de remarcat şi exigenţa ridicată a conducerii cooperativei şi specialiştilor din ferme în ce priveşte calitatea lucrărilor, practic, acestea fiind recepţionate, iar acolo unde se constată unele neglijenţe se dispune remedierea lucrării. Spiritul de ordine şi disciplină întronat în această unitate de frunte a judeţului nostru, competenţa de caire dau dovadă specialiştii, participarea în masă a cooperatorilor la lucru dau garanţia realizării unor producţii record, cinstind astfel marile evenimente ale acestui an din viaţa poporului şi a partidului nostru. D. TOMA XPERIENTTAIS ^Înaintata bun al tuturor Obişnuită, ziua de miine va fi doar pentru unii. Nu însă şi pentru cei ce îmbracă ultima dată frumoasa (şi poate nu atît de preţuită, la timpul cuvenit) uniforma şcolară. Pentru ei, vorba poetului: „Va fi o zi solară, cu două dimineţi / Cu stele de duminică pe epoleţi...“. O zi, o foarte lungă zi şi scurtă, totodată, în care emoţiile la auzul clinchetului ultimului clopoţel se vor amesteca cu regretele, amintirile cu visurile, lacrimile de bucurie cu cele de tristeţe. Obişnuită nu va fi nici pentru dascălii lor, oamenii care, cu vorba şi cu fapta, cu exemplul lor viu, de zi cu zi, i-au pregătit pentru viaţă. Şi cu atît mai puţin va fi o zi oarecare pentru părinţi, cei prea răspunzători de toate succesele noastre. „Cu fiecare promoţie de absolvenţi, ne spune tovarăşa Luminiţa Cornea, director-adjunct la Liceul industrial nr. 2 din Sfintu Gheorghe, ne încearcă inevitabil emoţii şi regrete. Seria de care urmează să ne despărţim acum a fost o promoţie bună, aducindu-ne mari satisfacţii, rezultatele lor contribuind la ridicarea prestigiului şcolii“. Ginduri multe şi felurite, peste care se strecoară o ceaţă uşor nostalgică, planuri op- GAUDEAMUS 89 timiste de viitor, treceri neaşteptate de la o stare la alta, de la o expresie a feţei la alta sunt cîteva din elementele biografiei de moment, ale fişei de personalitate a absolvenţilor. Şi cine ar putea-o spune mai bine dacă nu ei înşişi ? „Toţi aceşti ani, ne mărturiseşte Hermine Cimpean, de la liceul mai sus-amintit, frumoşi cum poate alţii n-or să mai fie, nu sînt decit un pas spre următoarele visuri ce le vom împlini intru desăvîrşirea personalităţii noastre. Vreau să urmez Facultatea de filologie, română-franceză, iar reuşita mea o văd ca pe un omagiu adus profesorilor din liceu“. Iar Ramona Rotărescu, de la aceeaşi şcoală, continuă: „Im, vine greu, foarte greu să mă despart de colegi, de profesori. Dar acestea fiind datele problemei, trebuie să-i dăm singura rezolvare posibilă. Am mari emoţii pentru examenul de bacalaureat şi însutite pentru cel de la Facultatea de medicină unde voi încerca să devin studentă“. Aşadar, o sărbătoare unică şi irepetabilă. Pentru că începînd de acum, acestor tineri lumea li se va dezvălui sub chipuri nebănuite, pragul trecut însemnind accederea spre o nouă cunoaştere de sine şi de alţii. Cădea-vor flori deasupra şi lauri de izbindă să le răsară-n cale! Ion MUNTEANU oiBuuitGi JüOEh ni _ Naţionalizarea—ad fundamental al procesului edificării socialiste in România între marile evenimente politice care au rămas în conştiinţa naţională ca repere la care ne întoarcem adesea pentru a măsura prezentul, naţionalizarea principalelor mijloace de producţie capătă în perspectiva celor 41 de ani care au trecut de la înfăptuirea ei confirmarea de netăgăduit a marilor împliniri politice, sociale şi economice ale societăţii româneşti contemporane. Deziderat politic fundamental în exercitarea puterii de către clasa muncitoare, actul naţionalizării, a fost un act de justiţie socială, consfinţind punerea în drepturi depline a adevăraţilor proprietari. Ea a încununat lupta victorioasă a clasei muncitoare din ţara noastră, sub conducerea partidului comunist şi a inaugurat o epocă nouă, epoca făuririi societăţii socialiste pe pămîntul românesc. ,,Naţionalizarea industriei, băncilor şi altor sectoare de producţie — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — a dus la lichidarea proprietăţii capitaliste din aceste ramuri şi a pus bazele dezvoltării socialiste a economiei româneşti, ale formării proprietăţii comune a întregului popor“. Cei 41 de ani care au trecut de la 11 iunie 1948 au demonstrat cu strălucire, cu argumentul suprem care este practica socială, justeţea pe(Continuare în pag. a 3-a) ZIUA MILIŢIEI 40 de ani de neobosită activitate pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului Crearea, cu 40 de ani în urmă, a miliţiei a constituit un important act revoluţionar, în contextul măsurilor întreprinse de partid, încă din primele zile de după eliberare, pentru înfiinţarea unor forţe proprii de apărare, capabile să respingă încercările duşmanului de clasă de a împiedica procesul transformărilor înnoitoare din România, înlăturarea vechiului aparat represiv burghezo,moşieresc şi constituirea unor noi organe de stat, corespunzătoare conţinutului şi sarcinilor revoluţiei socialiste. Implicate de la începutul existenţei lor în uriaşul efort depus de întregul nostru popor pentru construirea şi apărarea noii orînduiri, unităţile de miliţie, acţionînd sub conducerea permanentă a partidului şi în strînsă conlucrare cu masele populare şi alte organe ale statului, au dat o ripostă hotărîtă elementelor înrăite şi ultrareacţionare ale claselor răsturnate de la putere, care au încercat cu disperare să frîneze mersul ireversibil al istoriei. Colonei Gavril ARDELEAN, şeful Miliţiei judeţului Covasna (Continuare in pag. a 3-a) SF. GH ' 0:;GH£ — Tele t'e-Ch • 150 DE ANI DE LA NASTEREA LUI ION CREANGA • BREVIAR • IN INTERESUL DV. (Pag. a 2-a) • OAMENI, IDEI, FAPTE (Pag. a 3.a) Urszuly Attila — unul dintre fruntaşii Secţiei 430 a I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe. Fotó: KOVÁCS lászló