Cuvîntul Nou, iulie 1989 (Anul 22, nr. 5415-5440)

1989-07-18 / nr. 5429

PAG. 2 Cu căldură, despre... Reci Sîmbătă, 15 iulie, seara tîrziu, cunoscuta sală de concer­te din Heci — o raritate, dacă nu cumva un unicat în mediul rural — a fost gazda unui eveniment sărbătoresc: se aniversau zece ani de la înfiinţarea celor două fanfare, de adulţi şi de copii. Au fost de faţă invitaţi, oaspeţi dragi celor din Beci, îndeosebi muzicieni, rudele celor din fanfare, ba chiar şi o fostă elevă a dirijorului Kelemen Antal, şi nu una oarecare, ci cunoscuta gimnastă Kati Szabó, care i-a dăruit fostului dascăl un frumos buchet de trandafiri. Concertul celor două fanfare a impresionat asistenţa atît prin varietatea şi dificultatea repertoriului — cele două for­maţii au ridicat foarte sus „miza“ artistică a programelor pe care le prezintă —, cît şi prin deosebita acurateţe a in­terpretării, fiind evidente nu numai talentul artiştilor, ci şi deosebitul lor travaliu la repe­tiţii. De altfel, acestea se ţin cu o punctualitate absolută, primul care se supune acestei rigori fiind dirijorul însuşi, cel care, în cei zece ani de ne­întreruptă activitate, nu a lipsit la repetiţii decit de două ori, cind a fost bolnav. Aceleiaşi discipline i se supun şi com­ponenţii formaţiilor, oameni de cele mai diferite vîrste şi profesii care, după o întreagă zi de muncă, obosiţi şi obosind, încă, se adună seara la repetiţii. Sínt ţărani care vin de la coasă şi cîntă Ceaikovski şi Verdi, sínt muncitori şi tehnicieni care vin de la fabrică şi cîntă Mozart şi­ Schubert, sínt funcţionari care cîntă Ivanovici şi Beethoven, sínt şcolari care vin şi cîntă Brahms şi Ciprian Porumbescu. Ei certifică, prin marea şi constanta lor pasiune, că muzica, arta, sínt nu numai un mod de a înălţa spiritual omul, ci şi unul de a-l educa, de a-l face riguros, disciplinat. Depăşindu-şi condi­ţia, aceşti artişti, în frunte cu dirijorul lor, dovedesc că, in­diferent de domeniul căruia ne consacram profesional, cu toţii putem face, mereu, mai mult. Mult mai mult! Din a­­cest punct de vedere sîmbătă seara am văzut la Reci nu atît o fanfară sau două, cît o idee ! loan DRAGÁN DIN CAIETUL GREFIERULUI „Deoarece eu am făcut contactul maşinii, iar N.V. a condus-o, cred că nu se poate spune cu precizie care dintre noi a furat maşina, după părerea mea noi doi fiind un fel de persoană juridică, care nu poate fi sancţionată penal. Aşa stînd lucrurile, solici­tăm achitarea noastră de orice pedeapsă CUVlNTUL NOU Anul XXII Nr. 5429 FOTO 2 DUMINICĂ, LA Chiar dacă vremea, aşa cum anticipau şi meteorologii în prognozele de vineri şi sîmbătă, s-a dovedit a fi nu tocmai propice ieşirilor la iar­bă verde, locurile de agrement din judeţ au cunoscut, dumi­nică, 16 iulie, o afluenţă spe­cifică mijlocului u lui „cuptor“. Şi cum unde e lume multă se mai ivesc probleme, acestea din urmă au stat în centrul atenţiei noastre în raidul pe care l-am întreprins. IARBĂ VERDE La RECI, în perimetrul po­pasului turistic „NUFĂRUL“, constatăm o „stare de recidi­vă“.­­Exact cu o săptămînă în urmă fuseseră detectate cam aceleaşi anomalii). Este vorba, întîi de toate, de faptul că deşi locul pentru camping nu era complet ocupat, unii şi-au instalat corturile în i­­mediata vecinătate a lacului, pe... dig ! (Se ştie, în genere, că minima distanţă admisă este de 5 m de la dig). Igno­rînd această prevedere, Budai Jenő, Budai Mihai, Györgypál Csaba, Jakab József, toţi din Sfîntu Gheorghe, au „populat“ cu corturi zona respectivă (foto 1). Există şi o nedume­rire : ne gîndim la faptul că toate acestea se întîmplă sub privirile a trei oameni de pa­ză de la I.E.L.I.F. şi O.G.A., ce nu sînt in consens cu paz­nicul de ... heleşteu (Dalnoki Imre, în acea zi) care are în­datorirea să încaseze 40 de lei de persoană pentru ... pes­carii amatori şi care (din cite susţin cei care şi-au instalat corturile) nu le-a spus nimic despre interdicţia aceasta. Pro­blema rămînînd în suspensie, urmează a fi rezolvată prin­­tr-o întîlnire a celor trei „in­teresaţi" în cursul acestei săptămîni. Tot aici să con­semnăm ... absenţa de astă dată, a autoturismelor din perimetru şi aceasta datorită adoptării „baricadelor“ din fotografia nr. 2, altfel... O notă bună pentru peri­metrul din preajma lacului de la Pădureni, unde faţă de precedentele raiduri aveau să lipsească aproape cu desă­vîrşire nereguli ca : facerea focului în pădure, instalarea corturilor în afara perimetru­lui admis şi altele. De remar­cat starea de curăţenie a zo­nei. Cu mici excepţii, cam ace­leaşi constatări le facem şi la kilometrii 4 şi 5, în drum spre Vîlcele. Excepţiile se re­feră la parcarea autoturisme­lor în zona verde (foto 3) şi la „amintirile“ pe care unii turişti duminicali le lasă in peisaj (foto 4). Constantin NIŢU Foto : KOVÁCS László FOTO 3 FOTO 4 Realizarea şi depăşirea exemplară a planului (Urmare din pag 1) măr de 16 firme din 8 ţări, în condiţiile înnoirii lor per­manente ; numai în acest an gradul de înnoire este, pînă în prezent, de peste 27 la su­tă. Spre exemplu, în 1989 am asimilat peste 100 de noi produse la export, îndeosebi pentru piaţa S.U.A. în pre­mieră pe ţară am produs pentru export în Italia o ma­şină de laminat tije, supli­mentar faţă de sarcinile sta­bilite“. Iată, aşadar, o înfăptuire notabilă: realizarea şi de­păşirea în mod exemplar a sarcinii prioritare la export, la nivelul semestrului I, fapt ce creează condiţiile ne­cesare realizării cu mult îna­inte de termen a planului pe întregul an. Este semnificativ faptul că toate tehnologiile necesare se realizează în întreprindere, prin efort propriu, prin auto­­utilare, planul la acest capi­tol fiind depăşit cu 23 la su­tă pe semestrul întîi. Şi, nu numai atît, suplimentul de peste un milion de lei rea­lizat la autoutilări a însem­nat şi livrarea de utilaje (în­tre care presele de forjat) u­­nor unităţi din ţară, precum întreprinderea 23 August din Bucureşti, întreprinderea de rulmenţi din Slatina şi alte­le. Aceste realizări, rezultat al intenselor eforturi depuse de întregul colectiv al între­prinderii, sunt dedicate în­­tîmpinării măreţelor evenimen­te aniversate în acest an de întregul nostru popor. Dintre colectivele de oameni ai mun­cii ale întreprinderii se re­marcă cel de la atelierul de tratament termic, condus de subinginera Finta Olga, co­lectivul atelierului mecanic­­şef, condus de maistrul prin­cipal Daczó Iosif ca şi cel de la autoutilări, condus de maistrul principal Márton Zoltán. Dintre fruntaşii indi­viduali pe semestrul întîi îi menţionăm în ordine pe lăcă­tuşul Foris Simon, strungarii Renţea Ioan şi Jakab István, care au ocupat primele trei locuri în întrecerea socialistă. SCRISORI si RASPUNSURI -T.... b­onna­y Dintre scrisorile conţinînd cereri, reclamaţii, sesizări ale oamenilor muncii adresate Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., unor organe cen­trale de partid şi de stat am ales pentru astăzi următoa­rele : Problemele s-au clarificat D. Géza, din Comandău, se­sizează într-o scrisoare trimi­să Comitetului judeţean de partid, faptul că ridicînd un împrumut de la Cooperativa de credit Covasna, în două rînduri ratele nu au ajuns la creditor. Din cercetările efec­tuate a rezultat că, într-ade­­văr, în luna august suma a fost reţinută, de către în­treprindere, dar a fost virată, din greşeală, la altă unitate, problemă rezolvată ulterior. In luna martie s-a reţinut şi virat cooperativei, rata res­pectivă, însă în luna aprilie, datorită faptului că petentul a efectuat concediul de odih­nă, acest lucru nu a fost po­sibil. Ca atare, petentul, care are și o sumă restantă, trebuie să achite ratele la termenul stabilit, în caz contrar plătind în continuare dobînzi majora­te. Rezolvare legală Contrar dispozițiilor, S. Ion a fost încadrat la S.I.L. Co­vasna fără a avea aprobarea conducerii I.F.E.T. Tîrgu Se­cuiesc. în aceste condiţii, a­­vîndu-se în vedere că secto­rul are depăşit numărul me­diu scriptic, conducerea I.F. E.T. a aprobat încadrarea pe o perioadă determinată, res­pectiv pînă la data de 15. 06. 1989. Lui S. Ion i s-a oferit, în conformitate cu prevederi­le legale, un loc de muncă la Sectorul forestier de exploa­tare Comandău. Cu avizul consiliului popular Sesizarea adresată de un grup de cetățeni din Sita Buzăului — Zona Dealul Ne­gru, nu are un temei legal, întrucît, conform prevederilor, branșamentele se execută în contul consumatorilor de că­tre furnizor, dar acestea de­vin fonduri fixe ale furnizo­rului. Solicitarea lui M. Ni­­colae de a fi racordat la re­țeaua de joasă tensiune din zonă urmează cursul normal al unei cereri, cu obligativi­tatea respectării prevederilor legale în materie, inclusiv cu avizul Consiliului popular Si­ta Buzăului. Numai astfel se poate pune interdicţie la so­licitarea acestuia. Soluţionare favorabilă D. Ilona din Sfîntu Gheor­­ghe a împlinit vîrsta de 60 de ani, drept pentru care i se va soluţiona favorabil cererea de pensionare, în conformita­te cu articolele 5 şi 63 din Legea nr. 3/1977, privitoare la vechimea în muncă din sectorul de stat şi coopera­tist (concomitent) dosarul a­­cesteia se va soluţiona în a­­cest semestru, în ordinea prio­rităţilor. Radu DOBRE, SEBESTYÉN László, activist la Comitetul judeţean Covasna al P.C.R. ! C­ O­L3 C3 O n 11 O Curat-murdar ! Cam aşa se înfăţişează curăţenia pe care o face personalul G.I.G. C.L. în parcul central din municipiu. De ce ? Pentru că ziua în amiaza mare, cînd ies bunicuţele la plimbare cu ne­­poţeii, lucrătorii salubrităţii îşi aduc brusc aminte de hărnicie şi se apucă să facă nu atît curăţenie, cît vălătuci denşi de praf... Şi e atît de mult praf încît, se pare, nu-i prea vede nimeni ... “ La Vîlcele, autobuzul care pleacă la ora 14:30 spre Braşov este luat cu asalt, mai în fiecare zi de un grup de „afacerişti" bruneţi care dau, pur şi simplu, navetiştii la o parte, îi înghiontesc cu coşuri şi poporniţe pline cu ciuperci şi fructe de pădure pe care se duc să le comer­cializeze la Braşov. Conside­răm că ar fi util ca atît Con­siliul popular al comunei, îm­preună cu organele de mili­ţie, cît şi Inspectoratul silvic judeţean, să întreprindă cîte­­va acţiuni de ... domolire a zelului comercial al acestor întreprinzători... 9 Apropo de „întreprin­zătorii bruneţi“ , în pofida e­­forturilor făcute de organele feroviare au apărut din nou, pe trenurile de navetişti, în grupuri-grupuleţe, specializate de această dată pe îndeletni­ciri : unii comercializează glu­coza, ţigări şi seminţe, alţii se ocupă cu cîntatul (contra ... ce dă auditoriul !), alţii... ve­ghează şi încasează banii ast­fel procuraţi. Dar cine îi... taxează ? (C.P.)

Next