Cuvîntul Nou, august 1989 (Anul 22, nr. 5441-5466)

1989-08-01 / nr. 5441

Anul XXII Nr. 5441 CUVlNTUL NOU Rezultate bune în dezvoltarea industriei mici şi a prestărilor de servicii Contribuţia industriei mici la atragerea în circuitul eco­nomic, la valorificarea supe­rioară a resurselor în cadrul economiei judeţului a sporit an de an. Astfel, în acest an realizările acestui sector la producţia marfă sunt cu a­­proape 10 la sută superioare celor de anul trecut Practic, obiectivul stabilit pe ţară de a se ajunge în anul 1990 la o producţie marfă în industria mică de cel puţin 8.000 lei pe locuitor a fost atins în ju­deţul nostru cu doi ani mai devreme, în 1988, fapt semni­ficativ, dată fiind­­ ponderea însemnată a producţiei mar­fă din acest sector în produc­ţia marfă a economiei jude­ţului. Este, de asemenea, demn de remarcat faptul că aceste rezultate s-au obţinut fără e­­forturi investiţionale deosebi­te, prin valorificarea rezerve­lor disponibile, prin materia­lizarea unor eficiente măsuri tehnice şi organizatorice. Cele peste 60 de unităţi noi, înfiinţate în primii trei ani ai actualului cincinal, valorifică superior diverse resurse loca­le, precum materiale de con­strucţii, lemn, textile, amba­laje, produse de uz casnic şi gospodăresc, deşeuri metalice, din lemn şi mase plastice. Prestările de servicii către populaţie s-au diversificat continuu conform nomenclato­rului de servicii pentru loca­lităţile urbane şi rurale, cu precădere în cele reşedinţe de C.U.A.S.C., ritmul anual al creşterii acestora fiind de 11,7 la sută după 1985. O sarcină de maximă im­portanţă a industriei mici în perioada actuală o constituie creşterea aportului acesteia la dezvoltarea resurselor energe­tice, punerea în valoare pe plan local a unor noi resurse de energie neconvenţională pentru nevoile produc­ţiei. Pînă în prezent, în cadrul programului de utili­zare şi extindere a folosirii energiei neconvenţionale s-au realizat instalaţii solare pen­tru prepararea apei calde menajere, care valorifică o energie de 398 t.c.c., o insta­laţie de biogaz la Sfîntu Gheorghe, cu o capacitate de 550 t.c.c. şi o alta la Malnaş- Băi, o instalaţie eoliană la Sîntionlunca. In perioada i­­mediat următoare, urmează a se realiza o microhidrocentra­­lă pe rîul Bîsca-Comandău. Nu este mult, avînd în ve­dere necesitatea trecerii trep­tate în următorii ani la asi­gurarea independenţei energe­tice a localităţilor rurale. Tocmai de aceea este nece­sar ca eforturile tuturor uni­tăţilor economice din indus­tria mică să fie amplu mobi­lizate pentru realizarea cu începere din acest an a pla­nului de investiţii care pre­vede, într-o proporţie însem­nată, idealizarea unor obiecti­ve pentru producerea ener­giei neconvenţionale. Preocupările vizînd ridica­rea calităţii produselor, ca şi diversificarea gamei sortimen­tale s-au concretizat în asi­milarea de noi produse des­tinate atît pieţei interne, cît şi exportului, cum sunt: mic mobilier, produse de artizanat şi ornamentale din ceramică, lemn ,textile, noi modele de confecţii textile şi tricotaje, piese auto, unelte agricole etc. Este notabil faptul că mă­surile din programele proprii de perfecţionare a organizării şi de modernizare a produc­ţiei au fost devansate cu 15 măsuri faţă de planul pe primii trei ani ai actualului cincinal, eficienţa economică postcalculată a tuturor mă­surilor aplicate concretizîn­­du-se într-un spor total de peste 123 miliarde lei la pro­ducţia marfă, ca şi în redu­cerea cu 2,93 milioane lei a cheltuielilor de producţie, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă nu s-au înregistrat produse şi activităţi nerenta­bile. Doru MOLDOVAN E ŞTIRI DIN 2­ 0 La Oradea au început lucrările de construcţii la o nouă maternitate cu 230 de paturi. Concomitent, în vede­rea îmbunătăţirii substanţiale a asistenţei medicale infantile, în judeţul Bihor s-a trecut la modernizarea şi igienizarea celor 31 case de naşteri exis­tente, precum şi la alte lucrări de interes sanitar.­­ Ediţia din acest an a O­­limpiadei internaţionale de fi­zică, desfăşurată la Varşovia, cu participarea unor elevi din 29 de ţări, a adus noi suc­cese şcolii româneşti de spe­cialitate. Elevii români pre­zenţi la această prestigioasă competiţie au continuat seria frumoaselor rezultate înregis­trate la ediţiile precedente. Astfel, premiul I a fost ob­ţinut de Costin Radu Popescu de la Liceul de matematică­­fizică „Nicolae Bălcescu" din Bucureşti, premiul II şi două premii speciale acordate pen­tru cele mai bune lucrări teo­retice i-au revenit elevului Gabriel Bălan de la Liceul de matematică-fizică „Ştefan cel Mare“ din Suceava, iar două premii III au fost cîştigate de Lucian Ciobîca, de la Liceul industrial „E. Hurmuzaki“ din Rădăuţi şi Viorel Negoiţă, de la Liceul „George Bacovia“ din Bacău. O menţiune şi un premiu special pentru partici­pare feminină au fost acordate elevei Mona Berciu, de la Li­ceul de matematică-fizică „Gh. Şincai“ din Baia Mare. # Emblema întreprinderii craiovene „Electroputere“ a fost înscrisă pe un nou pro­dus : generatorul sincron de 830 kW, destinat echipării au­tobasculantei de 100 tone for­ţă. Conceput de specialiştii din cadrul Institutului de cer­cetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru motoare, transformatoare şi aparataj electric Craiova, acesta a tre­cut probele de omologare şi a fost livrat beneficiarului: întreprinderea mecanică Mîr­şa. Noul produs întruneşte ca­lităţi tehnico-funcţionale simi­lare celor ale produselor de acest fel fabricate în ţări cu o bogată experienţă în acest domeniu. • Recent a intrat în do­tarea flotei maritime comer­ciale româneşti o nouă navă: cargoul multifuncţional de 8.500 t.d.w. „Rm. Sărat“, con­struit la Şantierul naval din Brăila. De asemenea, recent a fost livrat flotei şi cargoul „Miercurea Ciuc“, cu ult de­plasament de 8.750 t.d.w„ rea­lizare­a constructorilor navali din Tulcea, care se particula­rizează prin faptul că este prima navă din această serie dotată cu un motor lent, cu consum redus de combustibil." 9 Specialiştii Fabricii de memorii electronice şi compo­nente pentru tehnică de cal­cul din Timişoara au realizat un sistem de comandă pentru roboţi industriali de vopsire, echipat cu microprocesor şi o unitate de disc flexibil. Pro­gramele, amplasate pe disc, pot fi trecute într-o memorie auxiliară, de unde, în funcţie de apariţia obiectivelor pe conveior, sunt introduse în memoria de lucru. La Cooperativa meşteşugărea­scă „Avîntul“ din Covasna se realizează o gamă largă de mobilier şi mic mobilier des­tinat partenerilor externi. Foto: KOVÁCS László La întreprinderea de trans­porturi auto Covasna efortu­rile se concentrează în pre­zent în direcţia bunei gospo­dăriri a bazei materiale, mai exact a mijloacelor de trans­port necesare diferitelor uni­tăţi şi sectoare din economia judeţului, ca şi din alte ju­deţe. Faptul că în prima ju­mătate a acestui an planul de venituri al întreprinderii din activitatea de transport mar­fă a fost depăşit cu aproape două procente, în condiţiile sporirii substanţiale a produc­tivităţii muncii, ca şi ale re­ducerii cheltuielilor totale şi materiale de producţie atestă preocuparea colectivelor de oameni ai muncii din trans­porturile auto pentru spori­rea eficienţei activităţii depu­se. In prezent, după cum ne spunea tovarăşul­­ inginer Gheorghe Constantin, director­­adjunct la I T.A. Covasna, preocuparea prioritară în în­treprindere o constituie asi­gurarea promptă, în cele mai bune condiţii, a celor circa 600 tone de capacitate mij­loace de transport pentru ac­tuala campanie agricolă, ca­pacitate care pentru întreaga perioadă de recoltare este la dispoziţia unităţilor agricole beneficiare. „Alte preocupări prioritare — ne-a spus interlocutorul — vizează buna organizare a marelui volum de reparaţii menite a repune în circulaţie maşinile care au fost stocate. La acest capitol întîmpinăm dificultăţi datorate slabei rit­micităţi în aprovizionarea cu anvelope, acumulatori şi alte piese de schimb, în cadrul întreprinderii acţionăm intens pentru buna gospodărire a re­zervelor disponibile, mai pre­­cis pentru recuperarea tutu­ror pieselor utilizabile; prac­tic tot ce este posibil de re­cuperat se recuperează, se recondiţionează. Spre­­exem­plu, recondiţionăm arborii co­tiţi, reşapăm anvelopele, re­cuperăm piesele utilizabile de la cutiile de viteză defecte, reparăm pernele de aer de la autobuze“. Economisirea combustibilu­lui, prin aplicarea unor mă­suri vizînd gospodărirea judi­cioasă a acestuia, constituie, de asemenea, o preocupare curentă în cadrul unităţilor întreprinderii, fapt care, la a­­cest capitol, situează I.T.A. Covasna printre unităţile cu bune rezultate în cadrul cen­tralei de resort. Astfel, utili­zarea la transport a autotre­nurilor cu una şi două re­morci, ca şi evitarea par­cursurilor în gol sau sub capacitate prin încărcarea mijloacelor de transport în întreaga capacitate, au condus la realizarea unui coeficient de utilizare a capacităţii cu 9,6 la sută superior prevede­rilor planului pe semestrul I. Sunt rezultate bune, pe mă­sura preocupărilor acestui colectiv de muncă, dar ele se cer îmbunătăţite printr-o organizare superioară a ac­tivităţii, printr-o disciplină e­­xemplară în muncă, prin op­timizarea permanentă a trans­portului de marfă pe traseele furnizori-beneficiari. M. DORU Mijloacele de transport auto — folosite eficient, la întreaga capacitate! PAG. 3 Argumente ale justeţii politicii de dezvoltare economico-socială a tuturor zonelor ţării 9 (Urmare din pag 1) pe simţită îndrumarea şi coordonarea din partea orga­nelor şi organizaţiilor de par­­■ tid. Un accent deosebit s-a pus pe ridicarea conştiinţei oamenilor muncii, pentru rea­lizarea unei calităţi superioa­re a producţiei şi a muncii, a unei eficienţe economice sporite“. De-a lungul anilor a exis­tat o permanentă preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid în ceea ce pri­veşte îmbunătăţirea organiză­rii producţiei şi a muncii, promovarea progresului teh­nic, acestea conducînd în prin­cipal la uşurarea muncii pe şantiere, concomitent cu creş­terea considerabilă a produc­tivităţii muncii. S-au format astfel colective de muncă specializate pe anumite acti­vităţi : constructorii din Bri­gada nr. 5 sunt specializaţi în montarea prefabricatelor, cei de la Brigada nr. 3, în exe­cutarea instalaţiilor electrice şi sanitare. S-a trecut, de asemenea, la realizarea pre­fabricatelor, chiar şi la fi­nisarea panourilor în „fabri­ca de case“, cim­ i se mai spune Poligonului de prefabri­cate, scurtîndu-se termenul de execuţie a blocurilor. Toate acestea au necesitat, desigur, intensificarea preocupărilor privind calificarea şi perfec­ţionarea pregătirii profesio­nale, precum şi policalificarea personalului muncitor. „PRODUCTIVITATE — CALITATE” : DEVIZA UNUI COLECTIV DE MUNCĂ „Industrializarea determină creşterea impetuoasă a for­ţelor de producţie, dezvolta­rea continuă a bazei tehnico­­materiale a socialismului, in­troducerea pe scară largă a progresului tehnic în toate domeniile producţiei materia­le, sporirea productivităţii muncii sociale, avîntul între­gii economii“ — se arată în raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al IX-lea. Ca ur­mare a acestei orientări, a în­făptuirii sarcinilor şi indica­ţiilor date de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în anul 1979, pe platforma industria­lă din municipiul Sfîntu Gheorghe intra în funcţiune un nou obiectiv industrial: întreprinderea de prelucrare a maselor plastice. Linia de extrudat folie din polietilenă a fost prima capacitate ce s-a înscris în circuitul economic productiv. Prin autoutilaje s-au pus în funcţiune utilaje pentru recuperarea şi valori­ficarea deşeurilor din polieti­lenă, iar unitatea a fost dota­tă cu un utilaj pentru exe­cutat ţeava din polietilenă ne­cesară activităţii proprii de producţie. Dar, odată cu dez­voltarea extensivă a unităţii are loc şi dezvoltarea intensi­vă, reflectată îndeosebi prin creşterea productivităţii mun­cii pe persoană, de la 84.746 lei, realizată în anul 1979, la 848.400 Iei. „Principalul factor care a contribuit la sporirea productivităţii muncii îl con­stituie perfecţionarea pregăti­rii profesionale, a persona­lului muncitor, dacă la înce­put la o maşină de extruda­re, spre exemplu, lucra un operator chimist, acum o per­soană asigură funcţionarea a 3—4 utilaje — îmi spunea tovarăşul Vaier Pădure, secre­tarul organizaţiei de bază. Organizaţia de partid a ac­ţionat în direcţia modernizării utilajelor, perfecţionării orga­nizării producţiei şi a muncii, punerii în funcţiune a trans­portului pneumatic, îmbunătă­ţirii transportului intern , toate acestea determinând creşterea în ritm susţinut a productivităţii muncii“.

Next