Cuvîntul Nou, octombrie 1989 (Anul 22, nr. 5493-5518)

1989-10-02 / nr. 5493

1 • Simpozion medical interjudeţean la Covasna • Tableta de octom­brie • Foileton: Consola­rea (în pag. a 2-a) • ACŢIUNEA 3 R: recuperarea, re­­condiţionarea şi refolosirea mate­rialelor (în pag. a 3-a) Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5493 Luni 2 octombrie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Producţia fizică şi marfă — realizate exemplar ! Integrindu-­şi deplin efortu­rile muncii rodnice a celor­lalte colective de muncă din economia judeţului, oamenii muncii de la întreprinderea de morărit şi panificaţie ac­­ţionează pentru sporirea can­titativă şi calitativă a produc­ţiei, a eficienţei întregii lor activităţi. Realizînd şi depă­şind sarcinile de plan pe opt luni atît la producţia marfă, cit şi la cea fizică, acest co­­lectiv de muncă îşi intensifi­că în prezent preocupările vi­­zînd mai buna organizare şi modernizare a proceselor de producţie şi a muncii. Ca ur­mare, efectele aplicării măsu­rilor cuprinse în programele speciale proprii se constată, inclusiv la nivelul lunii sep­tembrie, în depăşirea pînă în prezent a planului producţiei fizice cu 18 la sută la pline, 13,6 la sută la paste făinoase şi cu 7,5 la sută la produse zaharoase. ..Puternic animaţi de sarci­nile şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în concluziile la recenta şe­dinţă a Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., ne spunea tovarăşul Cod­rea Ár­pád, şef de echipă la secţia de panificaţie din Sfântu Gheorghe — acţionăm pentru a ne onora exemplar angaja­ ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI PANIFICAŢIE mentele asumate în întrecerea socialistă, pentru a întîmpina cu cinste marele eveniment din viaţa partidului şi a în­tregului nostru popor. Congre­sul al XlV-lea al partidului“. Faptele de muncă exprimă hotărîrea fermă a acestui har­nic colectiv — din care se dis­ting Heregya Anna, de la panificaţie Sfîntu Gheorghe, Kiss Ferenc, de la moara Sîntionlunca şi Zenovica Şte­fan, de la produse expandate — de a-şi realiza mai bine, mai eficient sarcinile de pro­ducţie. Prin aplicarea unor norme şi normative de muncă îmbunătăţite sistematic, în scopul folosirii complete şi cu maximum de productivi­tate a timpului de lucru, se acţionează pentru valorificarea rezervelor interne existente pe linia sporirii eficienţei întregii activităţi. Tot o preocupare la ordinea zilei o constituie şi ridicarea gradului de valorifi­care a materiilor prime prin creşterea, spre exemplu, a ponderii sortimentelor de pa­tiserie cu adaosuri de fructe şi legume de la 10 la 20 la sută, fapt care va asigura un spor de 500.000 lei la producţia marfă, ca şi a ponderii paste­lor făinoase şi biscuiţilor pre­­ambalaţi, avînd ca efect spo­­rirea valorică a producţiei marfă a întreprinderii cu 600 mii lei şi, respectiv, 3,2 milioane lei anual. Doru MOLDOV­AN Promovarea unui stil de muncă dinamic, eficient I.A.S. SFÎNTU GHEORGHE Pe bună dreptate, în adu­­n­area de partid a organizaţiei care cuprinde comuniştii din cadrul sectoarelor de investi­ţii şi economie ale întreprin­derii agricole de stat Sfîntu Gheorghe, în cadrul dezbate­rilor s-a pus un accent deose­­bit pe răspunderea ce revine comuniştilor, celorlalţi oameni ai muncii privind executarea la timp a tuturor lucrărilor de modernizare a adăposturilor şi altor investiţii. Acest lucru a fost impus de faptul că pi­ni­ la sfîr­şitul acestui cincinal efectivul actual de bovine va ajunge la aproape 7.000 cape­te, faţă de 4.600 în prezent, urmînd ca în cincinalul vii­tor creşterea să fie şi mai sub­stanţială. în această privinţă s-a relevat faptul că se im­pun întronarea unei stricte discipline, ridicarea nivelului de calificare a echipei proprii de construcţii, ca şi a unei a­­provizionări cit mai bune cu materiale. Astfel, comunistul Nagy Imre, în cuvîntul său a subliniat necesitatea întă­ririi răspunderii fiecărui co-ADUNARILE GENERALE DE DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI num­ist în realizarea sarcini­lor, astfel ca toate lucrările de modernizare să poată fi realizate cu forţe proprii. S-a relevat că rezultatele bune obţinute pînă în prezent repunerea în funcţiune a sta­ţiei de uscat furaje, stadiul a­­vansat de construcţie a unui cămin de nefamilişti şi mo­dernizarea unor adăposturi — se datoresc în mare măsură activităţii comuniştilor, unor iniţiative munci­toreşti, promovării unui stil de muncă dinamic şi eficient, scoţîndu-se, totodată, în evi­denţă existenţa unor mari re­zerve ce trebuie puse în va­loare. în cadrul adunării generale s-a analizat, în spirit critic şi autocritic, modul în care s-a acţionat pentru îmbunătăţirea intr-o perioadă cit mai scurtă a situaţiei economico,finan­­ciare a unităţii. Astfel, comu­nistul Alexandru Boda s-a referit la necesitatea întăririi răspunderii privind reducerea cheltuielilor de producţie, în­ AMBRUS Endre, şeful grupei de conducere a I.A.S. (Continuare in pag. a 3-a) Brateşul este o comună mi­nată parcă de pîraiele munte­lui la vale, în plin şes rodi­tor, de unde vîrfurile brazi­lor mai mult se bănuiesc de­cit se văd. Căci pilcurile de conifere rătăcite de.a lungul celor trei sate care în­tregesc comuna, vorbesc de o poveste In care pădurea își întindea geana pînă aproape, ademe­­nindu-i pe oameni cu umbră şi lemn de construcţii. Dar localnicii au mînuit întotdeau­na nu numai toporul, ci şi plugul, coasa şi furca, fiind pricepuţi şi în creşterea oilor şi a vitelor mari. Iar timpul a curs nestăvilit înspre o nouă istorie, aducînd cu sine belşug şi mulţumire, după truda şi patima cu care aceşti oameni au ştiut să îmblînzească pă­­mîntul, făcîndu-i să rodească an de an mai mult şi mai bine. In anii socialismului, îndeo­sebi după Congresul al IX-lea al partidului, comuna şi-a schimbat complet înfăţişarea; au apărut case noi, blocuri, gospodării oglindind belşug, semn al unor profunde pre­faceri în năzuinţa de frumos şi mai bine a locuitorilor ei.­ Iar cea mai demnă de remar­­cat este cartea de vizită a C.A.P. Brateş, aflată printre primele cinci din ju­deţ, loc fruntaş care sporeşte faima de buni gospodari a tuturor membrilor săi. C.A.P. este alcătuită din două ferme, una vegetală, avînd o supra­faţă de peste 2.000 hectare te­ren arabil, şi alta zootehnică, cu un efectiv de 1.300 bovine. L­uînd în calcul numai anul în curs, aici, la grâu şi seca­ră s-a obţinut o producţie de 8.500 kilograme la hectar, re­colta de cartofi şi sfeclă de zahăr anunţîndu-se la acest ceas fierbinte al campaniei la fel de bogată. Despre comună şi locuitorii ei, despre succesele obţinute ne vorbeşte cu vădită satisfac­­ţie tovarăşa Mark Măria, se­­cretar-adjunct al Comitetului comunal de partid: „Ca să puteţi înţelege cum se cuvine progresul uriaş pe care l-a fă­cut Brateşul, ar fi trebuit să-l fi cunoscut în urmă cu două, trei decenii. Nimeni nu bă­nuia pe atunci că se va pro­duce o asemenea schimbare, chiar şi în ceea ce priveşte mentalitatea oamenilor. S-au schimbat cu toţii foarte mult, pe măsură ce şi-au înălţat case noi, şi-au asfaltat drumu­rile, au început să privească cu mai mult curaj şi încrede­re viitorul. Fruntaşii de as­tăzi ai celor două ferme (Fa­­ lon MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) Lnenlinni­­le judeţului in — EPOCA DE AUR A PATRIEI BRATEŞUL o metamorfoză grăitoare -dilid Staţiunea Covasna cu liniile sale arhitecturale îşi aşteaptă turiştii, indiferent de anotimp... ■ Planul pe patru ani îndeplinit! Colectivul de oameni ai muncii din cadrul Oficiului ju­deţean de turism Covasna raportează îndeplinirea la data de 1 octombrie a planului pe patru ani din actualul cin­cinal. Acest remarcabil succes creează condiţiile depăşirii pînă la sfirşitu­ri anului a planului economic total cu peste 40 milioane lei, cu însemnate sporuri la fiecare indicator în parte. Astfel, la producţia industrială se prevede o depăşire de 10 la sută, la desfacerea de mărfuri — de 8 la sută, la venituri valutare în devize convertibile — 6 la sută, iar la turismul intern —­5 la sută. Aceste rezultate sunt o semnificativă consecinţă a efor­turilor depuse timp de mai mulţi ani pentru mai buna fo­losire a capacităţilor existente, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, îmbunătăţirea serviciilor, mai buna valorificare a potenţialului turistic şi balnear al judeţului. Toate aceste realizări sunt o rezultantă a hotărârii oa­menilor muncii din turismul covăsnean de a acţiona cu răspundere şi spirit revoluţionar pentru întîmpinarea Con­gresului al XIV-lea al partidului cu remarcabile fapte de muncă. DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XIV-LEA în dezbaterea comuniştilor, a întregului popor Modernizarea producţiei - cerinţă importantă a actualei etape Caracterul tot mai pronunţat intensiv al dezvoltării eco­nomiei naţionale impune creşterea ponderii criteriilor cali­tative în realizarea strategiilor privitoare la asigurarea unei eficienţe economice cît mai înalte şi sporirea venitului na­­ţional. O acţiune de largă anvergură declanşată în acest cincinal constă în perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei, acţiune de care au beneficiat şi unităţile econo­mice din municipiul Sfîntu Gheorghe, încă din prima fază de aplicare. Rezultatele remarcabile obţinute în multe din întreprinderile economice confirmă stadiul de dezvoltare in­tensivă, cu deplasarea priorităţilor spre calitate şi eficienţă. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia la Plenara C.C. al P.C.R. din 14 aprilie a.c. . .......cînd vorbim de modernizare, trebuie să înţelegem realizarea de noi tehnologii, cu consumuri mai reduse şi care să asigure produse de calitate superioară, noi utilaje cu performanţe mai bune, care să conducă la concentrarea u­­nor operaţii şi procese tehnologice, reducerea pe această cale a consumurilor şi creşterea productivităţii muncii, la realiza­rea de noi maşini complexe, de noi produse şi tehnologii care să situeze economia românească la nivelul cel mai înalt de dezvoltare“. Modernizarea proceselor de producţie reprezintă o preo. SZTAKICS István, secretar al Comitetului municipal de partid (Continuare în pag. a 3-a)

Next