Cuvîntul Nou, octombrie 1989 (Anul 22, nr. 5493-5518)
1989-10-02 / nr. 5493
1 • Simpozion medical interjudeţean la Covasna • Tableta de octombrie • Foileton: Consolarea (în pag. a 2-a) • ACŢIUNEA 3 R: recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea materialelor (în pag. a 3-a) Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5493 Luni 2 octombrie 1989 4 pagini, 50 bani In spiritul sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Producţia fizică şi marfă — realizate exemplar ! Integrindu-şi deplin eforturile muncii rodnice a celorlalte colective de muncă din economia judeţului, oamenii muncii de la întreprinderea de morărit şi panificaţie acţionează pentru sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei, a eficienţei întregii lor activităţi. Realizînd şi depăşind sarcinile de plan pe opt luni atît la producţia marfă, cit şi la cea fizică, acest colectiv de muncă îşi intensifică în prezent preocupările vizînd mai buna organizare şi modernizare a proceselor de producţie şi a muncii. Ca urmare, efectele aplicării măsurilor cuprinse în programele speciale proprii se constată, inclusiv la nivelul lunii septembrie, în depăşirea pînă în prezent a planului producţiei fizice cu 18 la sută la pline, 13,6 la sută la paste făinoase şi cu 7,5 la sută la produse zaharoase. ..Puternic animaţi de sarcinile şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în concluziile la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ne spunea tovarăşul Codrea Árpád, şef de echipă la secţia de panificaţie din Sfântu Gheorghe — acţionăm pentru a ne onora exemplar angaja ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI PANIFICAŢIE mentele asumate în întrecerea socialistă, pentru a întîmpina cu cinste marele eveniment din viaţa partidului şi a întregului nostru popor. Congresul al XlV-lea al partidului“. Faptele de muncă exprimă hotărîrea fermă a acestui harnic colectiv — din care se disting Heregya Anna, de la panificaţie Sfîntu Gheorghe, Kiss Ferenc, de la moara Sîntionlunca şi Zenovica Ştefan, de la produse expandate — de a-şi realiza mai bine, mai eficient sarcinile de producţie. Prin aplicarea unor norme şi normative de muncă îmbunătăţite sistematic, în scopul folosirii complete şi cu maximum de productivitate a timpului de lucru, se acţionează pentru valorificarea rezervelor interne existente pe linia sporirii eficienţei întregii activităţi. Tot o preocupare la ordinea zilei o constituie şi ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime prin creşterea, spre exemplu, a ponderii sortimentelor de patiserie cu adaosuri de fructe şi legume de la 10 la 20 la sută, fapt care va asigura un spor de 500.000 lei la producţia marfă, ca şi a ponderii pastelor făinoase şi biscuiţilor preambalaţi, avînd ca efect sporirea valorică a producţiei marfă a întreprinderii cu 600 mii lei şi, respectiv, 3,2 milioane lei anual. Doru MOLDOVAN Promovarea unui stil de muncă dinamic, eficient I.A.S. SFÎNTU GHEORGHE Pe bună dreptate, în adunarea de partid a organizaţiei care cuprinde comuniştii din cadrul sectoarelor de investiţii şi economie ale întreprinderii agricole de stat Sfîntu Gheorghe, în cadrul dezbaterilor s-a pus un accent deosebit pe răspunderea ce revine comuniştilor, celorlalţi oameni ai muncii privind executarea la timp a tuturor lucrărilor de modernizare a adăposturilor şi altor investiţii. Acest lucru a fost impus de faptul că pini la sfîrşitul acestui cincinal efectivul actual de bovine va ajunge la aproape 7.000 capete, faţă de 4.600 în prezent, urmînd ca în cincinalul viitor creşterea să fie şi mai substanţială. în această privinţă s-a relevat faptul că se impun întronarea unei stricte discipline, ridicarea nivelului de calificare a echipei proprii de construcţii, ca şi a unei aprovizionări cit mai bune cu materiale. Astfel, comunistul Nagy Imre, în cuvîntul său a subliniat necesitatea întăririi răspunderii fiecărui co-ADUNARILE GENERALE DE DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI numist în realizarea sarcinilor, astfel ca toate lucrările de modernizare să poată fi realizate cu forţe proprii. S-a relevat că rezultatele bune obţinute pînă în prezent repunerea în funcţiune a staţiei de uscat furaje, stadiul avansat de construcţie a unui cămin de nefamilişti şi modernizarea unor adăposturi — se datoresc în mare măsură activităţii comuniştilor, unor iniţiative muncitoreşti, promovării unui stil de muncă dinamic şi eficient, scoţîndu-se, totodată, în evidenţă existenţa unor mari rezerve ce trebuie puse în valoare. în cadrul adunării generale s-a analizat, în spirit critic şi autocritic, modul în care s-a acţionat pentru îmbunătăţirea intr-o perioadă cit mai scurtă a situaţiei economico,financiare a unităţii. Astfel, comunistul Alexandru Boda s-a referit la necesitatea întăririi răspunderii privind reducerea cheltuielilor de producţie, în AMBRUS Endre, şeful grupei de conducere a I.A.S. (Continuare in pag. a 3-a) Brateşul este o comună minată parcă de pîraiele muntelui la vale, în plin şes roditor, de unde vîrfurile brazilor mai mult se bănuiesc decit se văd. Căci pilcurile de conifere rătăcite de.a lungul celor trei sate care întregesc comuna, vorbesc de o poveste In care pădurea își întindea geana pînă aproape, ademenindu-i pe oameni cu umbră şi lemn de construcţii. Dar localnicii au mînuit întotdeauna nu numai toporul, ci şi plugul, coasa şi furca, fiind pricepuţi şi în creşterea oilor şi a vitelor mari. Iar timpul a curs nestăvilit înspre o nouă istorie, aducînd cu sine belşug şi mulţumire, după truda şi patima cu care aceşti oameni au ştiut să îmblînzească pămîntul, făcîndu-i să rodească an de an mai mult şi mai bine. In anii socialismului, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, comuna şi-a schimbat complet înfăţişarea; au apărut case noi, blocuri, gospodării oglindind belşug, semn al unor profunde prefaceri în năzuinţa de frumos şi mai bine a locuitorilor ei. Iar cea mai demnă de remarcat este cartea de vizită a C.A.P. Brateş, aflată printre primele cinci din judeţ, loc fruntaş care sporeşte faima de buni gospodari a tuturor membrilor săi. C.A.P. este alcătuită din două ferme, una vegetală, avînd o suprafaţă de peste 2.000 hectare teren arabil, şi alta zootehnică, cu un efectiv de 1.300 bovine. Luînd în calcul numai anul în curs, aici, la grâu şi secară s-a obţinut o producţie de 8.500 kilograme la hectar, recolta de cartofi şi sfeclă de zahăr anunţîndu-se la acest ceas fierbinte al campaniei la fel de bogată. Despre comună şi locuitorii ei, despre succesele obţinute ne vorbeşte cu vădită satisfacţie tovarăşa Mark Măria, secretar-adjunct al Comitetului comunal de partid: „Ca să puteţi înţelege cum se cuvine progresul uriaş pe care l-a făcut Brateşul, ar fi trebuit să-l fi cunoscut în urmă cu două, trei decenii. Nimeni nu bănuia pe atunci că se va produce o asemenea schimbare, chiar şi în ceea ce priveşte mentalitatea oamenilor. S-au schimbat cu toţii foarte mult, pe măsură ce şi-au înălţat case noi, şi-au asfaltat drumurile, au început să privească cu mai mult curaj şi încredere viitorul. Fruntaşii de astăzi ai celor două ferme (Fa lon MUNTEANU (Continuare în pag. a 3-a) Lnenlinnile judeţului in — EPOCA DE AUR A PATRIEI BRATEŞUL o metamorfoză grăitoare -dilid Staţiunea Covasna cu liniile sale arhitecturale îşi aşteaptă turiştii, indiferent de anotimp... ■ Planul pe patru ani îndeplinit! Colectivul de oameni ai muncii din cadrul Oficiului judeţean de turism Covasna raportează îndeplinirea la data de 1 octombrie a planului pe patru ani din actualul cincinal. Acest remarcabil succes creează condiţiile depăşirii pînă la sfirşituri anului a planului economic total cu peste 40 milioane lei, cu însemnate sporuri la fiecare indicator în parte. Astfel, la producţia industrială se prevede o depăşire de 10 la sută, la desfacerea de mărfuri — de 8 la sută, la venituri valutare în devize convertibile — 6 la sută, iar la turismul intern —5 la sută. Aceste rezultate sunt o semnificativă consecinţă a eforturilor depuse timp de mai mulţi ani pentru mai buna folosire a capacităţilor existente, dezvoltarea şi modernizarea reţelei, îmbunătăţirea serviciilor, mai buna valorificare a potenţialului turistic şi balnear al judeţului. Toate aceste realizări sunt o rezultantă a hotărârii oamenilor muncii din turismul covăsnean de a acţiona cu răspundere şi spirit revoluţionar pentru întîmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului cu remarcabile fapte de muncă. DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XIV-LEA în dezbaterea comuniştilor, a întregului popor Modernizarea producţiei - cerinţă importantă a actualei etape Caracterul tot mai pronunţat intensiv al dezvoltării economiei naţionale impune creşterea ponderii criteriilor calitative în realizarea strategiilor privitoare la asigurarea unei eficienţe economice cît mai înalte şi sporirea venitului naţional. O acţiune de largă anvergură declanşată în acest cincinal constă în perfecţionarea organizării şi modernizarea producţiei, acţiune de care au beneficiat şi unităţile economice din municipiul Sfîntu Gheorghe, încă din prima fază de aplicare. Rezultatele remarcabile obţinute în multe din întreprinderile economice confirmă stadiul de dezvoltare intensivă, cu deplasarea priorităţilor spre calitate şi eficienţă. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia la Plenara C.C. al P.C.R. din 14 aprilie a.c. . .......cînd vorbim de modernizare, trebuie să înţelegem realizarea de noi tehnologii, cu consumuri mai reduse şi care să asigure produse de calitate superioară, noi utilaje cu performanţe mai bune, care să conducă la concentrarea unor operaţii şi procese tehnologice, reducerea pe această cale a consumurilor şi creşterea productivităţii muncii, la realizarea de noi maşini complexe, de noi produse şi tehnologii care să situeze economia românească la nivelul cel mai înalt de dezvoltare“. Modernizarea proceselor de producţie reprezintă o preo. SZTAKICS István, secretar al Comitetului municipal de partid (Continuare în pag. a 3-a)