Cuvîntul Nou, octombrie 1989 (Anul 22, nr. 5493-5518)

1989-10-24 / nr. 5512

ul Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5512 Marţi 24 octombrie 1989 4 pagini, 50 bani Proletari din toate țările .uniftru /' in lumina sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Realizarea şi depăşirea producţiei fizice — obiectiv prioritar Eforturile susţinute de­puse în fiecare lună şi tri­mestru ale anului în curs de către harnicele colective de mineri ale sectoarelor I.M. Căpeni-Baraolt au făcut ca bilanţul activităţii pe nouă luni să se materializeze în importante sporuri fizice şi valorice ale producţiei. Este semnificativă, astfel, în pri­mul rînd realizarea, după cum se raportează într-o telegra­mă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a unei pro­ducţii suplimentare de 51.000 tone de lignit faţă de preve­derile de plan ale perioadei menţionate. Aceste rodnice fapte de muncă exprimă voin­ţa fermă a colectivelor de aici de a da ţării cît mai mult cărbune, de a-şi, onora exemplar angajamentele de muncă luate în întâmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului. La realizarea acestui plus de producţie fizică, destinat termocentralelor din ţară, o contribuţie deosebită şi-au adus, în ordine, colectivele de muncă de la Cariera Sfîn­­tu Gheorghe, ca şi cele ale Sectorului minier Baraolt şi ale minei Rodoş. Oameni ai muncii precum maiştrii mi­neri Farkas Virgil, Gáspár Attila, Dimény Mózes, ca şi şefii de brigadă Constantin Papuc, Nagy Árpád, Sebestyén Mihály şi Incze Sándor, de la LA­LM. CAPENN­­BARAOLT cele două mine ale Sectoru­lui Baraolt-Est, condus de subinginerul Gheorghe Gher­­lan, şi-au adus şi îşi aduc în continuare prinosul rodniciei muncii şi efortului lor neo­bosit pentru realizarea şi de­păşirea sarcinilor de plan. Ca­ urmare, sporurile de produc­ţie fizică şi marfă (6,9 la sută) pe nouă luni din acest an au fost obţinute în condiţiile creşterii cu 5,4 la sută a pro­ductivităţii muncii pe ansam­blul întreprinderii. Acţionînd în spiritul exi­genţelor formulate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe pro­bleme economice de la C.C. al P.C.R., minerii Baraoltului au în prezent înscrise pe a­­genda de lucru aplicarea u­­nor măsuri de creştere a e­­ficienţei producţiei conform programului special de orga­nizare superioară şi de mo­dernizare a producţiei şi a muncii. Am notat, totodată, faptul că la baza bunelor rezul­tate înregistrate au stat de asemenea, conform analizei făcute în cadrul Conferinţei de dare de seamă şi alegeri de către comuniştii din între­prindere, preocupările privind ridicarea continuă a nivelu­lui de pregătire profesională a personalului muncitor şi, pe această bază, creşterea pro­ductivităţii muncii şi a ran­damentelor tehnologice la fronturile de lucru. Doru MOLDOVAN C.A.P. BRATEŞ Temelii trainice recoltei viitoare şi producţiilor din zootehnie Acum, după încheierea re­coltării porumbului, la C.A­ P­­Brateş un accent deosebit se pune pe executarea în ritm susţinut a arăturilor adinei de toamnă şi fertilizarea unor suprafeţe cît mai mari cu în­grăşăminte organice şi chi­mice „Zilnic, în cele patru ferme vegetale în care acţionează tot atîtea echipe de mecanizatori care lucrează în program prelungit, se ară 45—50 hec­tare — ne­ spune tovarăşul Bagoly Tiberiu, preşedintele C.A.P. Pînă în prezent o­­goarele de toamnă au fost a­­rate pe circa 40 la sută din suprafaţa planificată. Menţi­­nînd ritmul respectiv există premise certe pentru finali­zarea acestei lucrări — de o deosebită importanţă în pu­nerea unor temelii ■ trainice recoltei viitoare — pînă la termenul stabilit“. Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) Recoltarea sfeclei de zahăr — o lucrare „la zi“ al cărei ritm de execuţie trebuie intensificat la maximum, impe­rativ ce se cere realizat mai cu seamă în unităţile agrico­le din cadrul consiliilor unice agroindustriale Cernat şi Sîn­­zieni în care recolta a mai rămas de adunat de pe mai bine de jumătate din suprafețele ocupate cu această cul­tură. ii Miiiii ■ ifs I I» • Manifestări politico-educative • ,,Omagiul ţării, conducătorului iubit” • Aveţi cuvintul în... „Cuvintul nou" • Cetăţeneşti (în pag. a 2-a) ­4« Sub semnul spiritului critic, revoluţionar Cum era şi firesc, atît în­­ darea de seamă, cît şi în luările de cuvânt ale partici­panţilor la conferinţa orga­nizaţiei comunale de partid Aita Mare, activitatea Comi­tetului comunal de partid, a organelor şi organizaţiilor din subordine a fost analizată şi apreciată, în primul rînd, prin prisma rezultatelor obţinute de comunişti, de toţi locuito­rii comunei, în înfăptuirea sarcinilor economice ce le-au revenit. Din această perspec­tivă, vorbitorii, printre care s-au numărat comuniştii Fa­­zakas Ludovic, Mihai Roman, Bartha Ştefan, Kisgyörgy László, au relevat că, deşi drumul parcurs a fost ascen­dent, realizările nu s-au ridi­cat la nivelul posibilităţilor. Mai cu seamă în activitatea cooperativei agricole de pro­ducţie au continuat să se manifeste o serie de neajun­suri care au făcut ca produc­ţiile obţinute atît în sectorul vegetal, cît­­şi în zootehnie, w.4 să se situeze sub nivelurile pla­nificate. S-a arătat că nici Comite­tul comunal de partid, nici organele şi organizaţiile din subordine nu au asigurat de­cit în parte mobilizarea lo­cuitorilor comunei la exe­cutarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. In zoo­tehnie au continuat —e drept, într-o măsură mai mică — abaterile de la disciplina teh­nologică, încălcările progra­mului de lucru ş.a., de care s-au făcut vinovaţi chiar u­­nii membri de partid. „Este neîndoielnic că aces­te aspecte nedorite trebuie puse în legătură şi cu lipsu­rile ce s-au manifestat în ac­tivitatea politico-educativă — arăta în cuvîntul său comu­nistul Mihai Roman. Nu în toate organizaţiile de bază şi mai cu seamă în cele din a­­gricultură, la învăţămîntul politico-ideologic au fost uti­lizate forme, participative. Ac­tivitatea politică de masă, pro­paganda vizuală nu au fost întotdeauna ancorate în pro­blematica concretă cu care s-au confruntat unităţile eco­nomice“. La rîndul său, secretarul Comitetului comunal de par­tid, tovarăşul Raduly Ladis­­lau, a relevat în mod critic şi autocritic câ neîmplinirile înregistrate pun în evidenţă faptul că î­n stilul de muncă al Comitetului comunal de partid s-au manifestat o se­rie de deficienţe. Astfel, nu toţi membrii biroului acestuia au asigurat un control şi o îndrumare eficiente activi­tăţii organizaţiilor de bază de care au răspuns. A fost rele­vată, de asemenea, lipsa de fermitate ce s-a înregistrat uneori în aplicarea unor ho­­tărîri adoptate, ca şi faptul că discuţiile individuale cu comuniştii, concluziile rezul- AURELIAN G. (Continuare în pag. a 3-a) ■ttfre» JUPITI­S F. GHEOUGHÎ. — Teietori 13609 „ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu A PRIMIT PE GLAFKOS CLERIDES, PREŞEDINTELE PARTIDULUI ADUNAREA DEMOCRATICĂ DIN CIPRU forţelor democratice şi pro­gresiste de pretutindeni în Lupta pentru înfăptuirea dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, pentru reglementarea pe cale paşnică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini e­­conomice internaţionale, pen­tru asigurarea păcii pe pla­neta noastră. Referitor la situaţia din Ci­pru, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu a reafirmat pozi­ţia ţării noastre privind so­­luţionarea problemei cipriote, subliniind că este necesar să se facă totul pentru rezolva­rea acesteia pe calea dialogu­lui dintre cele două comuni­tăţi cipriote, în vederea asi­gurării convieţuirii şi conlu­crării lor paşnice, unităţii şi independenţei Republicii Ci­pru, păstrării statutului său de ţară nealiniată. Preşedintele Partidului Adu­narea Democratică din Cipru a arătat că poporul cipriot, guvernul, conducerile partide­lor politice din Cipru dau o apreciere deosebită poziţiei ţării noastre, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în vederea asigurării independenţei şi suveranităţii Republicii Cipru, a statutului său de ţară neali­niată, precum şi sprijinului permanent acordat în acest sens de România la Organi­zaţia Naţiunilor Unite şi în alte foruri internaţionale. Astăzi, în jurul orei 16:00, posturile de radio şi televi­ziune vor transmite, direct, Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, la şedinţa de deschidere a lucrărilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Glafkos Clerides, preşedintele Partidului Adunarea Demo­cratică din Cipru, care efec­tuează o vizită în ţara noas­tră. Oaspetele a adresat tovară­şului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru întrevede­rea acordată, pentru posibili­tatea oferită de a vizita Româ­nia şi de a avea un schimb de păreri cu conducătorul partidului şi statului nostru în probleme de interes comun. Totodată, a dat o înaltă apre­ciere realizărilor obţinute de poporul român pe calea dez­voltării economice şi sociale a patriei. In timpul întrevederii au fost subliniate bunele rapor­turi existente între România şi Cipru, între organizaţiile politice din cele două ţări, exprimîndu-se dorinţa dezvol­tării în continuare a acestor relaţii, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale vieţii politice internaţionale. In a­­cest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în condiţiile în care situaţia in­ternaţională se menţine deo­sebit de gravă şi complexă este necesară unirea eforturi­lor tuturor popoarelor, ale Conferinţe de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Puternică angajare, participare activă la înfăptuirea programelor de dezvoltare Conferinţa organizaţiei oră­şeneşti de partid Covasna, desfăşurată în atmosfera de puternică efervescenţă politi­că, de intensă muncă creatoa­re­ şi angajare patriotică, ce caracterizează perioada pre­mergătoare­ Congresului al XIV-lea al partidului, a ana­lizat cu înaltă răspundere şi exigenţă comunistă activitatea depusă de comitetul orăşe­nesc, organele şi organizaţii­le de partid, de toţi oamenii muncii din „oraşul celor 1.000 de izvoare de sănătate“, de la ultimele alegeri pînă în pre­zent. în acest cadru s.a sub- V. boanca (Continuare în pag. a 3-a)

Next