Cuvîntul Nou, octombrie 1989 (Anul 22, nr. 5493-5518)
1989-10-24 / nr. 5512
ul Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5512 Marţi 24 octombrie 1989 4 pagini, 50 bani Proletari din toate țările .uniftru /' in lumina sarcinilor indicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Realizarea şi depăşirea producţiei fizice — obiectiv prioritar Eforturile susţinute depuse în fiecare lună şi trimestru ale anului în curs de către harnicele colective de mineri ale sectoarelor I.M. Căpeni-Baraolt au făcut ca bilanţul activităţii pe nouă luni să se materializeze în importante sporuri fizice şi valorice ale producţiei. Este semnificativă, astfel, în primul rînd realizarea, după cum se raportează într-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a unei producţii suplimentare de 51.000 tone de lignit faţă de prevederile de plan ale perioadei menţionate. Aceste rodnice fapte de muncă exprimă voinţa fermă a colectivelor de aici de a da ţării cît mai mult cărbune, de a-şi, onora exemplar angajamentele de muncă luate în întâmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului. La realizarea acestui plus de producţie fizică, destinat termocentralelor din ţară, o contribuţie deosebită şi-au adus, în ordine, colectivele de muncă de la Cariera Sfîntu Gheorghe, ca şi cele ale Sectorului minier Baraolt şi ale minei Rodoş. Oameni ai muncii precum maiştrii mineri Farkas Virgil, Gáspár Attila, Dimény Mózes, ca şi şefii de brigadă Constantin Papuc, Nagy Árpád, Sebestyén Mihály şi Incze Sándor, de la LALM. CAPENNBARAOLT cele două mine ale Sectorului Baraolt-Est, condus de subinginerul Gheorghe Gherlan, şi-au adus şi îşi aduc în continuare prinosul rodniciei muncii şi efortului lor neobosit pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Ca urmare, sporurile de producţie fizică şi marfă (6,9 la sută) pe nouă luni din acest an au fost obţinute în condiţiile creşterii cu 5,4 la sută a productivităţii muncii pe ansamblul întreprinderii. Acţionînd în spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., minerii Baraoltului au în prezent înscrise pe agenda de lucru aplicarea unor măsuri de creştere a eficienţei producţiei conform programului special de organizare superioară şi de modernizare a producţiei şi a muncii. Am notat, totodată, faptul că la baza bunelor rezultate înregistrate au stat de asemenea, conform analizei făcute în cadrul Conferinţei de dare de seamă şi alegeri de către comuniştii din întreprindere, preocupările privind ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a personalului muncitor şi, pe această bază, creşterea productivităţii muncii şi a randamentelor tehnologice la fronturile de lucru. Doru MOLDOVAN C.A.P. BRATEŞ Temelii trainice recoltei viitoare şi producţiilor din zootehnie Acum, după încheierea recoltării porumbului, la C.A PBrateş un accent deosebit se pune pe executarea în ritm susţinut a arăturilor adinei de toamnă şi fertilizarea unor suprafeţe cît mai mari cu îngrăşăminte organice şi chimice „Zilnic, în cele patru ferme vegetale în care acţionează tot atîtea echipe de mecanizatori care lucrează în program prelungit, se ară 45—50 hectare — ne spune tovarăşul Bagoly Tiberiu, preşedintele C.A.P. Pînă în prezent ogoarele de toamnă au fost arate pe circa 40 la sută din suprafaţa planificată. Menţinînd ritmul respectiv există premise certe pentru finalizarea acestei lucrări — de o deosebită importanţă în punerea unor temelii ■ trainice recoltei viitoare — pînă la termenul stabilit“. Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 3-a) Recoltarea sfeclei de zahăr — o lucrare „la zi“ al cărei ritm de execuţie trebuie intensificat la maximum, imperativ ce se cere realizat mai cu seamă în unităţile agricole din cadrul consiliilor unice agroindustriale Cernat şi Sînzieni în care recolta a mai rămas de adunat de pe mai bine de jumătate din suprafețele ocupate cu această cultură. ii Miiiii ■ ifs I I» • Manifestări politico-educative • ,,Omagiul ţării, conducătorului iubit” • Aveţi cuvintul în... „Cuvintul nou" • Cetăţeneşti (în pag. a 2-a) 4« Sub semnul spiritului critic, revoluţionar Cum era şi firesc, atît în darea de seamă, cît şi în luările de cuvânt ale participanţilor la conferinţa organizaţiei comunale de partid Aita Mare, activitatea Comitetului comunal de partid, a organelor şi organizaţiilor din subordine a fost analizată şi apreciată, în primul rînd, prin prisma rezultatelor obţinute de comunişti, de toţi locuitorii comunei, în înfăptuirea sarcinilor economice ce le-au revenit. Din această perspectivă, vorbitorii, printre care s-au numărat comuniştii Fazakas Ludovic, Mihai Roman, Bartha Ştefan, Kisgyörgy László, au relevat că, deşi drumul parcurs a fost ascendent, realizările nu s-au ridicat la nivelul posibilităţilor. Mai cu seamă în activitatea cooperativei agricole de producţie au continuat să se manifeste o serie de neajunsuri care au făcut ca producţiile obţinute atît în sectorul vegetal, cîtşi în zootehnie, w.4 să se situeze sub nivelurile planificate. S-a arătat că nici Comitetul comunal de partid, nici organele şi organizaţiile din subordine nu au asigurat decit în parte mobilizarea locuitorilor comunei la executarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. In zootehnie au continuat —e drept, într-o măsură mai mică — abaterile de la disciplina tehnologică, încălcările programului de lucru ş.a., de care s-au făcut vinovaţi chiar unii membri de partid. „Este neîndoielnic că aceste aspecte nedorite trebuie puse în legătură şi cu lipsurile ce s-au manifestat în activitatea politico-educativă — arăta în cuvîntul său comunistul Mihai Roman. Nu în toate organizaţiile de bază şi mai cu seamă în cele din agricultură, la învăţămîntul politico-ideologic au fost utilizate forme, participative. Activitatea politică de masă, propaganda vizuală nu au fost întotdeauna ancorate în problematica concretă cu care s-au confruntat unităţile economice“. La rîndul său, secretarul Comitetului comunal de partid, tovarăşul Raduly Ladislau, a relevat în mod critic şi autocritic câ neîmplinirile înregistrate pun în evidenţă faptul că în stilul de muncă al Comitetului comunal de partid s-au manifestat o serie de deficienţe. Astfel, nu toţi membrii biroului acestuia au asigurat un control şi o îndrumare eficiente activităţii organizaţiilor de bază de care au răspuns. A fost relevată, de asemenea, lipsa de fermitate ce s-a înregistrat uneori în aplicarea unor hotărîri adoptate, ca şi faptul că discuţiile individuale cu comuniştii, concluziile rezul- AURELIAN G. (Continuare în pag. a 3-a) ■ttfre» JUPITIS F. GHEOUGHÎ. — Teietori 13609 „ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu A PRIMIT PE GLAFKOS CLERIDES, PREŞEDINTELE PARTIDULUI ADUNAREA DEMOCRATICĂ DIN CIPRU forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni în Lupta pentru înfăptuirea dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, pentru reglementarea pe cale paşnică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, pentru asigurarea păcii pe planeta noastră. Referitor la situaţia din Cipru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia ţării noastre privind soluţionarea problemei cipriote, subliniind că este necesar să se facă totul pentru rezolvarea acesteia pe calea dialogului dintre cele două comunităţi cipriote, în vederea asigurării convieţuirii şi conlucrării lor paşnice, unităţii şi independenţei Republicii Cipru, păstrării statutului său de ţară nealiniată. Preşedintele Partidului Adunarea Democratică din Cipru a arătat că poporul cipriot, guvernul, conducerile partidelor politice din Cipru dau o apreciere deosebită poziţiei ţării noastre, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în vederea asigurării independenţei şi suveranităţii Republicii Cipru, a statutului său de ţară nealiniată, precum şi sprijinului permanent acordat în acest sens de România la Organizaţia Naţiunilor Unite şi în alte foruri internaţionale. Astăzi, în jurul orei 16:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite, direct, Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, la şedinţa de deschidere a lucrărilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Glafkos Clerides, preşedintele Partidului Adunarea Democratică din Cipru, care efectuează o vizită în ţara noastră. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a avea un schimb de păreri cu conducătorul partidului şi statului nostru în probleme de interes comun. Totodată, a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de poporul român pe calea dezvoltării economice şi sociale a patriei. In timpul întrevederii au fost subliniate bunele raporturi existente între România şi Cipru, între organizaţiile politice din cele două ţări, exprimîndu-se dorinţa dezvoltării în continuare a acestor relaţii, în interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice internaţionale. In acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în condiţiile în care situaţia internaţională se menţine deosebit de gravă şi complexă este necesară unirea eforturilor tuturor popoarelor, ale Conferinţe de dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid Puternică angajare, participare activă la înfăptuirea programelor de dezvoltare Conferinţa organizaţiei orăşeneşti de partid Covasna, desfăşurată în atmosfera de puternică efervescenţă politică, de intensă muncă creatoare şi angajare patriotică, ce caracterizează perioada premergătoare Congresului al XIV-lea al partidului, a analizat cu înaltă răspundere şi exigenţă comunistă activitatea depusă de comitetul orăşenesc, organele şi organizaţiile de partid, de toţi oamenii muncii din „oraşul celor 1.000 de izvoare de sănătate“, de la ultimele alegeri pînă în prezent. în acest cadru s.a sub- V. boanca (Continuare în pag. a 3-a)