Cuvîntul Nou, noiembrie 1989 (Anul 22, nr. 5519-5544)

1989-11-01 / nr. 5519

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­. Organ al Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5519 Miercuri 1 noiembrie 1989 4 pagini, 50 bani Soarele răsare 6h 52m apune 17h 06m Au trecut 305 zile Au rămas 60 zile CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară din municipiul Brăila Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumnea­voastră, participanţilor la a­­ceastă mare adunare popu­lară, tuturor locuitorilor mu­nicipiului şi judeţului Brăila, în numele Comitetului Central al partidului, al­­ guvernului şi Consiliului de Stat, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreu­nă cu cele mai bune urări. (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează înde­lung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!). Ne aflăm la Brăila pentru a participa la sărbătorirea ,,Zilei recoltei“, în acelaşi timp, am făcut o vizită de lucru. Am viztat o întreprin­dere agricolă de stat, o co­operativă agricolă de produc­ţie, două mari întreprinderi industriale din Brăila. , In general,­ avem impresii bune despre ceea ce am putut constata privind atît activita­tea din agricultură, cît şi din industrie Aş dori să adresez felicitări oamenilor muncii din industrie şi agricultură pentru rezultatele obţinute şi urarea de a obţine rezultate şi mai bune în toate domeni­ile de­­activitate. (Urale şi a­­plauze puternice, prelun­gite, se scandează îndelung ,,Ceauşescu şi poporul!“). Intr-adevăr, Brăila — ca de altfel toate judeţele patriei noastre — a obţinut realizări importante în creşterea pro­ducţiei industriale, în ri­dicarea nivelului calitativ şi tehnic al producţiei. In cele două întreprinderi industriale vizitate, dar şi în celelalte întreprinderi, s-au făcut pro­grese însemnate, şi există pre­­ocuparea de a perfecţiona şi moderniza, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­nicii, întreaga activitate în ve­derea creşterii atît a nivelu­lui general al producţiei, cît şi a calităţii, nivelului tehnic, a eficienţei economice şi ren­tabilităţii, a productivităţii munci, în vederea folosirii în cele mai bune condiţii a mij­loacelor, pe care le au între­­prinderile, a fondurilor fixe şi a forţei de muncă , a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, a tuturor oameni­lor muncii. Sunt rezultate bune, dar, aşa cum am discutat aseară cu Biroul Comitetului jude­ţean, sunt încă mari posibili­tăţi ca, în următorii ani, in­­dustria judeţului Brăila să cunoască o dezvoltare puter­nică. Practic, cu actualele fon­duri fixe şi capacităţi de pro­ducţie se poate dubla — şi trebuie dublată — producţia industrială (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scan­dează îndelung ,,Ceauşescu şi poporul!", ,,Ceauşescu­ — P.C.R.!“). In ce priveşte agricultura, judeţul Brăila a obţinut în acest an recolte bune, iar la unele culturi se află pe pri­mul loc în ce priveşte pro­ducţia la hectar. De altfel, fi­ind la sărbătorirea ,,Zilei re­coltei“ — pe care o realizăm la Brăila — aş dori să men­ţionez, cu multă satisfacţie, că toate judeţele patriei, în­treaga ţară a obţinut, în a­­cest an, recolte bune, la toate culturile. Avem pe întreaga ţară o producţie de grîu de peste 8 000 kg la hectar­­ şi, la această cultură, Brăila a realizat peste 9 000 kg, ocu­­pînd locul I pe ţară. (Aplau­ze şi urale puternice, prelun­gite, se scandează îndelung „Ceauşescu — P. C. R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“), în Brăila sunt cîteva unităţi, printre care şi Urleasca — care au obţinut peste 10 000 de kg grîu la hectar. Dar sunt cooperative cu recolte mai mari, de peste 12 000 kg la hectar, ceea ce înseamnă că există încă mari posibilităţi, şi în acest sens am înţeles angajamentul directorului In­­treprinderii Agricole de Stat Urleasca, ca, anul viitor, să obţină 15 000 kg de grîu la hectar. Dar sunt şi alte co­operative şi unităţi agricole de stat care şi-au luat aseme­nea angajamente şi care, a­­nul acesta, au obţinut peste 12 000 kg grîu la hectar. Deci este o întrecere între cei mai buni şi eu aş dori să avem cîţi mai mulţi Eroi, cu peste 15 000 kg de grîu la hectar. (Aplauze şi urale puternice, îndelungate, se scandează „Ceauşescu — P. C. R.!“, „Ceauşescu, România — sti­ma noastră şi mîndria!“). I­a porumb avem, pe în­treaga ţară, o recoltă de cir­ca 24 000—25 000 kg la hectar. Judeţul Brăila a anunţat că va depăşi 30 000 kg, dar nu este singurul care declară a­­cest lucru. Sunt deja altele care au anunţat că realizează peste 31 000 kg porumb la hectar — şi cred că nu este ultimul cuvînt. Deci, dacă Brăila vrea să ocupe şi la po­rumb locul I, va trebui să strîngă şi să depoziteze în­treaga cantitate de porumb — pentru că mai aveţi în­­că de strîns — ca să poată, eventual, să se afle şi la po­rumb pe locul I, deşi recolta de peste 30 000 kg la hectar este o recoltă bună. Avem însă două unităţi, una de stat în Brăila şi o cooperativă a­­gricolă de producţie în Ialo­miţa, aproape vecine, care au obţinut în acest an peste 40 000 kg de porumb la hec­tar şi ambele şi-au luat an­­gajamentul că, anul viitor, vor obţine peste 50 000 kg de porumb ştiuleţi la hectar. Dar acest angajament şi l-am luat deja multe unităţi agri­cole, aşa că va fi, de aseme­nea, o întrecere între multe unităţi pentru a ocupa, anul viitor, locul întîi. Eu aş dori să adresez feli­­citări şi judeţului, şi unităţi­lor care au obţinut produc­ţii mari la porumb, şi celor două unităţi de stat şi coo­peratiste, cu peste 40 de tone de porumb la hectar, precum şi urarea ca, anul viitor, să realizeze în bune condiţii an­gajamentele asumate! (Aplau­ze şi urale puternice; se scan­dează ,,Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu, România — stima noastră şi mîndria!“). Dar ceea ce trebuie să sub­­liniem­­este faptul că, în­ în­treaga ţară, în toate judeţe­le avem multe unităţi cu pro­ducţii mari. Nu avem nici un judeţ cu o producţie la porumb mai mică de 20 000 de­­kg la hectar , ceea ce înseamnă o mare realizare a agriculturii noastre socialiste. Avem recolte bune la car­tofi, la sfecla-de-zahăr, la le­gume, la floarea-soarelui, la soia, la fasole şi, practic, la toate culturile, precum şi în pomicultură şi viticultură , ceea ce înseamnă că, în do­meniul producţiei vegetale, în acest an, cînd am aniversat 45 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cînd am sărbătorit 41 de ani de la tre­cerea la construcţia socialistă am realizat de fapt obiecti­vele noii revoluţii agrare. Pu­­tem spune că avem o agricul­tură modernă, înaintată, co­respunzător noilor cerinţe ale ştiinţei în toate domeniile ! (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează Ceauşescu reales la al XIV- lea Congres!“). Aceasta a dus la realizarea unei producţii de cereale de peste 60 de milioane tone — grîu, orz, porumb şi celelalte — ceea ce reprezintă, practic, aproape 3 tone de cereale pe locuitor. Aceasta înseamnă marea vic­­torie a revoluţiei agrare, a socialismului în agricultură ! (Urale şi aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P. C. R. “!, „Ceauşescu şi poporul !“). Avem rezultate bune și în zootehnie, dar trebuie să de­ (Continuare în pag. 2-3) în spiritul sarcinilor şi indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Modernizarea — proces de accelerare a progresului economic Continua ascensiune a eco­­nomiei ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie, prin mo­dernizarea generalizată şi per­manentă, constituie şi în proiectul Programului-Direc­­tivă şi Tezele pentru Congre­­sul al XIV-lea o acţiune prio­ritară, cu vaste şi complexe implicaţii economice, sociale şi politice. La întreprinderea de izolatori electrici de joasă tensiune din Tîrgu Secuiesc măsurile din programul de modernizare stau la baza dez­voltării pe principii calitativ intensive a unităţii, punînd în mişcare una din pîrghiile de­finitorii pentru înfăptuirea ac­tului revoluţionar de afirma­re şi promovare a noului, a celor mai înaintate realizări ale ştiinţei şi tehnicii. — In perioada ianuarie-sep­­tembrie in unitatea noastră au fost finalizate 59 de măsuri de modernizare a proceselor de producţie, al căror efect a însemnat un spor de produc­­ţie marfă de 7,2 milioane Iei, din care pentru export 1,2 milioane lei — ne spune in­ginerul Bâcs Edmund, res­ponsabil cu modernizarea în cadrul acestei unităţi. Tot ca efect al aplicării acestor mă­suri a sporit eficienţa econo­mică prin diminuarea cheltu­ielilor totale cu 3,5 milioane lei şi a celor materiale cu 2,2 milioane lei. Acţiunile privind programul de modernizare au Preda MIŢA (Continuare în pag. 2-3) Este un fapt bine cunoscut de fiecare agricultor, şi cu atît mai mult de către spe­cialişti, că una din căile ce­le mai importante de sporire a rodniciei ogoarelor o con­stituie fertilizarea, an de an, a unor suprafeţe cît mai în­­semnate cu îngrăşăminte or­ganice, complexe şi, totodată, nepoluante. Pe de altă parte aceste îngrăşăminte sunt la îndemîna fiecărei unităţi a­­gricole în care fiinţează un sector zootehnic, iar utiliza­rea lor costă mult mai puţin decît cea a îngrăşămintelor chimice. Iată un adevăr de care cooperativele agricole de producţie din Consiliul unic agroindustrial Sînzieni s-au convins pe deplin, afirmaţie confirmată de faptul că su­prafaţa totală fertilizată cu îngrăşăminte organice a fost, la data de 29 octombrie a.c., cu 64 la sută mai mare de­cît cea planificată. Rezultate bune se înregis­trează şi în consiliile unice a­­groindustriale Boroşneu Mare şi Cernat, în care au fost fer­tilizate suprafeţe ce reprezin­tă mai bine de 80 şi, respec­tiv, 90 la sută din cele plani­­ficate. Dintre unităţi se evi­denţiază C.A.P. Brateş, Cer­nat, Tîrgu Secuiesc, Ilieni şi Turia, în care au fost ferti­lizate între 100 şi 230 de hec­­tare. Din păcate se înregistrează şi numeroase situaţii în care realizările sunt cu mult sub posibilităţi. Desigur, pînă la termenul stabilit pentru în­deplinirea prevederilor pro­gramului special din acest do­meniu au rămas două săptă­­mîni, dar, oricum, situaţii ca cele din cooperative agri­cole de producţie cum sunt cele din Arad­, Hăghig, Ozun, Dalnic, Aita Mare, Bicsad, Ză­bala, Boroşneu Mare, Zagon, în care s-au fertilizat doar între 30 şi 50 la sută din suprafe­ţele prevăzute, nu pot avea nici o justificare. Conducerile acestor unităţi agricole, ca şi ale altora în care rezultatele sunt necores­­punzătoare, au datoria să ia măsuri energice pentru a asi­gura îndeplinirea integrală a sarcinilor ce le revin. Mai mult decît atît, ca şi în uni­tăţile agricole fruntaşe, pre­vederile programului trebuie considerate minime, fiind ne­cesare pretutindeni eforturi susţinute pentru depăşirea lor substanţială. Unii factori de răspundere pun râmînerile în urmă în­registrate în acţiunea de ad­ministrare a îngrăşămintelor naturale pe seama unor sin­cope ivite în aprovizionarea cu carburanţi. Se uită însă că împrăştierea se poate realiza nu numai cu maşinile, ci şi din căruţe, manual, cu furca, economisindu-se astfel canti­tăţi însemnate de motorină. Sigur, pentru aceasta se im­pune să fie asigurate atelaje­le şi forţa de muncă necesa­re, ceea ce acum, după ce recoltarea culturilor de toam­­nă s-a încheiat sau este pe terminate, nu poate desigur constitui o problemă. Aurel GOIXTU Prevederile programului de fertilizare cu îngrășăminte organice — îndeplinite integral !

Next