Cuvîntul Nou, noiembrie 1989 (Anul 22, nr. 5519-5544)
1989-11-01 / nr. 5519
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA. Organ al Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5519 Miercuri 1 noiembrie 1989 4 pagini, 50 bani Soarele răsare 6h 52m apune 17h 06m Au trecut 305 zile Au rămas 60 zile CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară din municipiul Brăila Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, participanţilor la această mare adunare populară, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Brăila, în numele Comitetului Central al partidului, al guvernului şi Consiliului de Stat, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări. (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!). Ne aflăm la Brăila pentru a participa la sărbătorirea ,,Zilei recoltei“, în acelaşi timp, am făcut o vizită de lucru. Am viztat o întreprindere agricolă de stat, o cooperativă agricolă de producţie, două mari întreprinderi industriale din Brăila. , In general, avem impresii bune despre ceea ce am putut constata privind atît activitatea din agricultură, cît şi din industrie Aş dori să adresez felicitări oamenilor muncii din industrie şi agricultură pentru rezultatele obţinute şi urarea de a obţine rezultate şi mai bune în toate domeniile deactivitate. (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează îndelung ,,Ceauşescu şi poporul!“). Intr-adevăr, Brăila — ca de altfel toate judeţele patriei noastre — a obţinut realizări importante în creşterea producţiei industriale, în ridicarea nivelului calitativ şi tehnic al producţiei. In cele două întreprinderi industriale vizitate, dar şi în celelalte întreprinderi, s-au făcut progrese însemnate, şi există preocuparea de a perfecţiona şi moderniza, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, întreaga activitate în vederea creşterii atît a nivelului general al producţiei, cît şi a calităţii, nivelului tehnic, a eficienţei economice şi rentabilităţii, a productivităţii munci, în vederea folosirii în cele mai bune condiţii a mijloacelor, pe care le au întreprinderile, a fondurilor fixe şi a forţei de muncă , a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, a tuturor oamenilor muncii. Sunt rezultate bune, dar, aşa cum am discutat aseară cu Biroul Comitetului judeţean, sunt încă mari posibilităţi ca, în următorii ani, industria judeţului Brăila să cunoască o dezvoltare puternică. Practic, cu actualele fonduri fixe şi capacităţi de producţie se poate dubla — şi trebuie dublată — producţia industrială (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează îndelung ,,Ceauşescu şi poporul!", ,,Ceauşescu — P.C.R.!“). In ce priveşte agricultura, judeţul Brăila a obţinut în acest an recolte bune, iar la unele culturi se află pe primul loc în ce priveşte producţia la hectar. De altfel, fiind la sărbătorirea ,,Zilei recoltei“ — pe care o realizăm la Brăila — aş dori să menţionez, cu multă satisfacţie, că toate judeţele patriei, întreaga ţară a obţinut, în acest an, recolte bune, la toate culturile. Avem pe întreaga ţară o producţie de grîu de peste 8 000 kg la hectar şi, la această cultură, Brăila a realizat peste 9 000 kg, ocupînd locul I pe ţară. (Aplauze şi urale puternice, prelungite, se scandează îndelung „Ceauşescu — P. C. R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“), în Brăila sunt cîteva unităţi, printre care şi Urleasca — care au obţinut peste 10 000 de kg grîu la hectar. Dar sunt cooperative cu recolte mai mari, de peste 12 000 kg la hectar, ceea ce înseamnă că există încă mari posibilităţi, şi în acest sens am înţeles angajamentul directorului Intreprinderii Agricole de Stat Urleasca, ca, anul viitor, să obţină 15 000 kg de grîu la hectar. Dar sunt şi alte cooperative şi unităţi agricole de stat care şi-au luat asemenea angajamente şi care, anul acesta, au obţinut peste 12 000 kg grîu la hectar. Deci este o întrecere între cei mai buni şi eu aş dori să avem cîţi mai mulţi Eroi, cu peste 15 000 kg de grîu la hectar. (Aplauze şi urale puternice, îndelungate, se scandează „Ceauşescu — P. C. R.!“, „Ceauşescu, România — stima noastră şi mîndria!“). Ia porumb avem, pe întreaga ţară, o recoltă de circa 24 000—25 000 kg la hectar. Judeţul Brăila a anunţat că va depăşi 30 000 kg, dar nu este singurul care declară acest lucru. Sunt deja altele care au anunţat că realizează peste 31 000 kg porumb la hectar — şi cred că nu este ultimul cuvînt. Deci, dacă Brăila vrea să ocupe şi la porumb locul I, va trebui să strîngă şi să depoziteze întreaga cantitate de porumb — pentru că mai aveţi încă de strîns — ca să poată, eventual, să se afle şi la porumb pe locul I, deşi recolta de peste 30 000 kg la hectar este o recoltă bună. Avem însă două unităţi, una de stat în Brăila şi o cooperativă agricolă de producţie în Ialomiţa, aproape vecine, care au obţinut în acest an peste 40 000 kg de porumb la hectar şi ambele şi-au luat angajamentul că, anul viitor, vor obţine peste 50 000 kg de porumb ştiuleţi la hectar. Dar acest angajament şi l-am luat deja multe unităţi agricole, aşa că va fi, de asemenea, o întrecere între multe unităţi pentru a ocupa, anul viitor, locul întîi. Eu aş dori să adresez felicitări şi judeţului, şi unităţilor care au obţinut producţii mari la porumb, şi celor două unităţi de stat şi cooperatiste, cu peste 40 de tone de porumb la hectar, precum şi urarea ca, anul viitor, să realizeze în bune condiţii angajamentele asumate! (Aplauze şi urale puternice; se scandează ,,Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu, România — stima noastră şi mîndria!“). Dar ceea ce trebuie să subliniemeste faptul că, în întreaga ţară, în toate judeţele avem multe unităţi cu producţii mari. Nu avem nici un judeţ cu o producţie la porumb mai mică de 20 000 dekg la hectar , ceea ce înseamnă o mare realizare a agriculturii noastre socialiste. Avem recolte bune la cartofi, la sfecla-de-zahăr, la legume, la floarea-soarelui, la soia, la fasole şi, practic, la toate culturile, precum şi în pomicultură şi viticultură , ceea ce înseamnă că, în domeniul producţiei vegetale, în acest an, cînd am aniversat 45 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cînd am sărbătorit 41 de ani de la trecerea la construcţia socialistă am realizat de fapt obiectivele noii revoluţii agrare. Putem spune că avem o agricultură modernă, înaintată, corespunzător noilor cerinţe ale ştiinţei în toate domeniile ! (Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează Ceauşescu reales la al XIV- lea Congres!“). Aceasta a dus la realizarea unei producţii de cereale de peste 60 de milioane tone — grîu, orz, porumb şi celelalte — ceea ce reprezintă, practic, aproape 3 tone de cereale pe locuitor. Aceasta înseamnă marea victorie a revoluţiei agrare, a socialismului în agricultură ! (Urale şi aplauze puternice; se scandează îndelung „Ceauşescu — P. C. R. “!, „Ceauşescu şi poporul !“). Avem rezultate bune și în zootehnie, dar trebuie să de (Continuare în pag. 2-3) în spiritul sarcinilor şi indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Modernizarea — proces de accelerare a progresului economic Continua ascensiune a economiei ţării pe noi culmi de progres şi civilizaţie, prin modernizarea generalizată şi permanentă, constituie şi în proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea o acţiune prioritară, cu vaste şi complexe implicaţii economice, sociale şi politice. La întreprinderea de izolatori electrici de joasă tensiune din Tîrgu Secuiesc măsurile din programul de modernizare stau la baza dezvoltării pe principii calitativ intensive a unităţii, punînd în mişcare una din pîrghiile definitorii pentru înfăptuirea actului revoluţionar de afirmare şi promovare a noului, a celor mai înaintate realizări ale ştiinţei şi tehnicii. — In perioada ianuarie-septembrie in unitatea noastră au fost finalizate 59 de măsuri de modernizare a proceselor de producţie, al căror efect a însemnat un spor de producţie marfă de 7,2 milioane Iei, din care pentru export 1,2 milioane lei — ne spune inginerul Bâcs Edmund, responsabil cu modernizarea în cadrul acestei unităţi. Tot ca efect al aplicării acestor măsuri a sporit eficienţa economică prin diminuarea cheltuielilor totale cu 3,5 milioane lei şi a celor materiale cu 2,2 milioane lei. Acţiunile privind programul de modernizare au Preda MIŢA (Continuare în pag. 2-3) Este un fapt bine cunoscut de fiecare agricultor, şi cu atît mai mult de către specialişti, că una din căile cele mai importante de sporire a rodniciei ogoarelor o constituie fertilizarea, an de an, a unor suprafeţe cît mai însemnate cu îngrăşăminte organice, complexe şi, totodată, nepoluante. Pe de altă parte aceste îngrăşăminte sunt la îndemîna fiecărei unităţi agricole în care fiinţează un sector zootehnic, iar utilizarea lor costă mult mai puţin decît cea a îngrăşămintelor chimice. Iată un adevăr de care cooperativele agricole de producţie din Consiliul unic agroindustrial Sînzieni s-au convins pe deplin, afirmaţie confirmată de faptul că suprafaţa totală fertilizată cu îngrăşăminte organice a fost, la data de 29 octombrie a.c., cu 64 la sută mai mare decît cea planificată. Rezultate bune se înregistrează şi în consiliile unice agroindustriale Boroşneu Mare şi Cernat, în care au fost fertilizate suprafeţe ce reprezintă mai bine de 80 şi, respectiv, 90 la sută din cele planificate. Dintre unităţi se evidenţiază C.A.P. Brateş, Cernat, Tîrgu Secuiesc, Ilieni şi Turia, în care au fost fertilizate între 100 şi 230 de hectare. Din păcate se înregistrează şi numeroase situaţii în care realizările sunt cu mult sub posibilităţi. Desigur, pînă la termenul stabilit pentru îndeplinirea prevederilor programului special din acest domeniu au rămas două săptămîni, dar, oricum, situaţii ca cele din cooperative agricole de producţie cum sunt cele din Arad, Hăghig, Ozun, Dalnic, Aita Mare, Bicsad, Zăbala, Boroşneu Mare, Zagon, în care s-au fertilizat doar între 30 şi 50 la sută din suprafeţele prevăzute, nu pot avea nici o justificare. Conducerile acestor unităţi agricole, ca şi ale altora în care rezultatele sunt necorespunzătoare, au datoria să ia măsuri energice pentru a asigura îndeplinirea integrală a sarcinilor ce le revin. Mai mult decît atît, ca şi în unităţile agricole fruntaşe, prevederile programului trebuie considerate minime, fiind necesare pretutindeni eforturi susţinute pentru depăşirea lor substanţială. Unii factori de răspundere pun râmînerile în urmă înregistrate în acţiunea de administrare a îngrăşămintelor naturale pe seama unor sincope ivite în aprovizionarea cu carburanţi. Se uită însă că împrăştierea se poate realiza nu numai cu maşinile, ci şi din căruţe, manual, cu furca, economisindu-se astfel cantităţi însemnate de motorină. Sigur, pentru aceasta se impune să fie asigurate atelajele şi forţa de muncă necesare, ceea ce acum, după ce recoltarea culturilor de toamnă s-a încheiat sau este pe terminate, nu poate desigur constitui o problemă. Aurel GOIXTU Prevederile programului de fertilizare cu îngrășăminte organice — îndeplinite integral !