Cuvîntul Nou, aprilie 1990 (Anul 1, nr. 79-100)

1990-04-02 / nr. 79

o­­v Yalta şi crucificarea României (XII) In ansamblul politicii ex­terne a Statelor Unite un rol deosebit l-a avut şi şe­ful bisericii catolice din această ţară, cardinalul Spellman, o adevărată „e­­minenţă cenuşie". Nicolae Baciu relevă influenţa car­dinalului asupra preşedin­telui Roosevelt. Discuţia ce ne interesează a vut loc după întrevederea intre Roosevelt şi Churchill de la Quebec, din august 1913, aşadar, cu trei luni îna­inte de conferinţa de la Te­heran şi cu un an şi jumă­tate înainte de conferinţa de la Yalta. După intîlnirea de la Que­bec, Winston Churchill s-a în­tors acasă prin Washington. La banchetul dat în onoarea premierului britanic, la Casa Albă, a fost invitat şi Cardi­nalul Spellman. A doua zi după banchet, vineri 3 sep­tembrie 1943, cardinalul a avut o discuţie de o oră şi jumătate cu Roosevelt, pe ca­re a pus-o imediat pe hirtie și a reprodus-o în Memoriile sale, publicate abia în anul 1962, cu aproape douăzeci de ani mai tîrziu. Notele cardinalului Spellman sînt uluitoare, înfricoşătoare. Din ele se vede cum preşe­dintele Roosevelt dispunea sin­gur de soarta întregii ome­niri, cu aproape doi ani îna­inte de sfîr­şitul războiului. Ele arată admiraţia fără mar­gini pe care Roosevelt o avea pentru Stalin şi sforţările lui de a da întreaga Europă pe mina acestuia In lumina act­t­i revelaţii, nu e de mirare că Roosevelt a acceptat. In 1944, cererea lui Churchill de a da Balcanii ruşilor, fără cunoştinţa şi fă­ră consultarea propriului său ministru de externe, secreta­rul de stat Cordel Huli, care se opunea de patru ani de zile, categoric şi sistematic. (Continuare in pag. a 2-a) PANORAMIC EXTERN • Intr-o conferinţă de pre­să , organizată la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti, amba­sadorul E.M. Tiajelnikov a subliniat că în ce priveşte Moldova socialistă „roata is­toriei nu se poate întoarce înapoi" şi nu poate fi vorba de revenirea Republicii Mol­doveneşti la România, acor­durile de la Helsinki garan­­tînd inviolabilitatea graniţe­lor.­­ După multe decenii, o înaltă oficialitate chineză va vizita Moscova: este vorba despre premierul Li Peng. # Nici parlamentarii din Bulga­ria nu se lasă mai prejos de colegii lor de la nord de Dunăre: adoptarea legii elec­torale s-a împotmolit, nereu­­şindu-se aruncarea unei punţi între cei aflaţi la putere şi opoziţie . Ce înseamnă lipsa de informaţie, dar şi dialogul! în apropierea mi­siunii României la O.N.U- e­­migranţi unguri au organi­zat o demonstraţie (pentru ce... vă lăsăm să ghiciţi!). Ambasadorul nostru, domnul Aurel Dragoş Munteanu, a dialogat mai întîi cu repre­zentanţii demonstranţilor, a­­poi cu toţi In final, demon­stranţii veniţi cu ideile lor, au plecat cu cele ale amba­sadorului român • Lenin nu a mai rezistat nici la Praga! Atît statuia, cît şi muzeul ce-i purta numele au dispărut în­­tr-o noapte. # Nu este liniş­te nici în Kosovo: poliţia a reţinut 15 persoane din rîn­­dul minorităţii albaneze acu­zate pentru agresarea sau ră­nirea gravă a unor cetăţeni sîrbi. Pe de altă­­ parte, 700 de albanezi sînt în pericol să fie expulzaţi deoarece „au a­­buzat de ospitalitatea Iugosla­viei" (fuseseră primiţi în ca­litatea lor de refugiaţi în urmă cu mai mulţi ani la solicitarea O.N.U.). # Parcă făcînd in ciuda unora, subse­cretarul de stat american Eagleburger, a declarat că guvernul său va sprijini şi în continuare România. • Situa­ţia din Lituania este şi în prezent ambiguă, existînd des­tule elemente care să indice că organele centrale vor a­­pela, la o adică, chiar la for­ţele armate. Deocamdată au fost ocupate unele clădiri . • O situaţie încordată se sem­nalează şi in­tern, ca ur­mare a unor atacuri teroriste în preajma alegerilor genera­le. OMAGIU PIOS MARTIRILOR REVOLUŢIEI La împlinirea a 100 de zile de la victoria Revolu­ţiei din decembrie 1989, care a redat României demnitatea şi libertatea, sîmbătă, 31 martie, în mu­nicipiul Sfîntu Gheorghe au fost oficiate slujbe pentru pomenirea morţilor. La Catedrala Ortodoxă, în prezenţa credincioşilor, au fost depuse coroane de flori din partea Filialei judeţene a F.S.N., ca şi a Consiliilor Provizorii jude­ţean şi municipal de U­­niune Naţională şi a pri­măriilor judeţeană şi mu­nicipală. Parastasul pentru pomenirea morţilor a fost o­­ficiat de un sobor de preoţi, ortodocşi, protopopul Au­rel Suciu, preoţii Ioan Cu­­cu şi Constantin Puia, şi preotul reformat Incze Sán­dor, de la biserica din Simeria. O slujbă religioasă a a­­­vut loc şi la Biserica ro­­mano-catolică din centrul municipiului Sfîntu Gheor­­ghe, unde au fost, de ase­menea, depuse coroane de flori din partea Consiliilor Provizorii judeţean şi mu­nicipal de Uniune Naţio­nală şi a primăriilor ju­deţeană şi municipală. Preotul Csató Béla a ros­tit o predică în faţa cre­dincioşilor. Ceremoniile au marcat în mod solemn şi pios jertfa celor tineri, ce­lor neînarmaţi,­ care, cu preţul vieţii ne-au adus adevărata libertate... l­red­a N­IŢA O NOUA INTILNIRE Mîine, 3 aprilie, la ora 15, va avea loc o nouă în­­tîlnire de lucru între re­­prezentat­ţii Filialei Uniu­nii „Vatra Românească" din Covasna şi ai filiale­lor U.D.M.R. şi U.D.T.M.R. Covasna pe marginea plat­­formelor-program în vede­rea stabilirii modalităţii de materializare a principiilor adoptate în declaraţia con­venită cu prilejul întîlni­­rii de la Cluj, din 30 mar­tie 1990. (N.P.) In atenţia membrilor cooperativelor agricole ! Adunările generale ale cooperativelor agricole desfăşu­rate pînă în prezent au dezbătut toate solicitările de tere­nuri în folosinţă. Totuşi, se constată continuarea unor astfel de cereri din partea diferitelor categorii de persoane, care ar necesita organizarea de noi adunări generale, reface­rea planurilor de producţie, ceea ce ar tulbura campania de însămînţări care se află în plină desfăşurare şi implicit compromiterea producţiei agricole în 1990. Faţă de această situaţie, avînd în vedere şi timpul îna­intat care necesită urgentarea însămînţărilor, Biroul Execu­tiv al Uniunii Cooperativelor Agricole, în consens cu D.G. A.I.A. şi B.A.I.A., judeţul Covasna, a stabilit ca solicitările de terenuri în folosinţă după data de 5 aprilie 1990 să fie soluţionate în toamnă, după recoltare, atribuirea urmînd să se facă pentru anul agricol 1990—1991, măsura adoptată fiind însuşită şi de organele judeţene. NOU ••••••• SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul I Nr. 79 Luni 2 aprilie 1990 4 pagini — 1 leu Ce este, ce nu este „Vatra Românească“ ? (I) La sediul Primăriei oraşului Intorsura Buzăului a avut loc­ joi, 29 martie a.c­, o dezbatere despre ce este şi ce nu este Uniunea „Vatra Românească“, la care au participat reprezentanţi ai unor organe şi organisme locale, cadre di­dactice. Iată şi cîteva întrebări pe marginea cărora s-au purtat discuţiile: Ce impresie aveţi despre Uniunea „Vatra Românească“ ? Dacă este posibil şi util dialogul între U­­niunea „Vatra Românească“ şi U.D.M.R. ? Consideraţi că ziarul „Cuvîntul nou“ ar putea juca un rol mai activ în a­­cest dialog ? Ce îşi propun membrii organizaţiei „Vatra Românească" din Intorsura Buzăului? In cele ce urmează consemnăm prima parte a dezbaterilor, care cuprinde opi­niile cîtorva participanţi: AUREL RAUL URDA, pro­fesor de istorie la Şcoala ge­nerală nr. I din Intorsura Buzăului: „Consider că Uniu­nea „Vatra Românească“, deci şi Filiala judeţului nostru, este o organizaţie social-cul­­turală care are ca scop, în primul rînd, răspîndirea cul­turii româneşti în rîndul ma­selor largi de oameni şi chiar peste hotare, ca şi crearea ca­drului democratic de exerci­tare a drepturilor perfect egale între toţi cetăţenii acestei pa­trii. Pentru mine există o neclaritate în ce priveşte a­­titudinea U.D.M.R. faţă de a­­ceastă uniune, atitudine mani­festată în data de 21 martie a.c. la demonstraţia din mii-Opinii consemnate de Vasilica CIOBANU! (Continuare în pag. a 3-a) Continuăm astăzi serialul dedicat bolii care preocupă în prezent toată lumea — SIDA — menţionînd că episoadele prezentate au apărut in numerele din 12, 19 şi 20 martie a.c. Interlocutorul nostru este, de această dată, dr. VIRGIL CARSTEA, medic epidemiolog-şef al judeţului Covasna. Organismul uman şi virusul — Domnule doctor, ce se întimplă dacă în organismul uman pătrunde un IIIV (Vi­rusul Imunodeficienței Uma­ne)? — In săptămânile care ur­mează după pătrunderea unui virus, un procent de 20—30 la sută din persoanele infec­tate pot avea manifestări a­­semănătoare unei... gripe (!), celelalte nemanifestînd nici un fel de simptom! Organis­mul celor îmbolnăviţi începe să producă anticorpi aproxi­mativ după o perioadă de două-trei săptămîni, pînă la şase luni de la producerea infecţiei. — Şi după şase luni? — Lucrurile se complică. Se ivesc trei posibilităţi de evoluţie, cuprinse intr-un in­terval de şase luni la... şapte Floria C. DELIU (Continuare în pag .a 2-a) să vorbim despre ŞCOLI Citesc in „Adevărul“ o informaţie consternantă: în momentul actual, la nivel de ţară sînt necesare apro­ximativ 1.900 de şcoli! Cu toate că motivele principa­le ale unei asemenea „lip­se la inventar“ sunt, pe de-o parte, reducerea nu­mărului de elevă dintr-o clasă, ceea ce, implicit, a­­trage după sine sporirea necesarului de săli, iar pe de altă parte rezolvarea în­­tr-o perspectivă apropiată a cererilor de autonomie a şcolilor minorităţilor na­ţionale, totuşi, această si­tuaţie — aş zice dramati­că — a învăţămîntului românesc îşi are sorgintea în „grija“ pentru tînăra generaţie a fostului regim. De altfel, nici nu văd cum va putea fi ea rezolvată cît ai bate din palme, ştiind că fonduri sînt destul de puţine, materia primă nu ne prisoseşte,­ iar concomi­tent mai trebuie construi­te şi locuinţe. Situaţia existentă la ni­velul ţării se regăseşte în mod firesc şi la nivelul judeţului Covasna, îndeo­sebi în Sfîntu Gheorghe. Ştim foarte bine că multe şcoli lucrează în două-trei schimburi, durata orelor este ciuntită, iar cei care vor resimţi consecinţele (acum unii chiar se bucu­ră de cîte un „chiul legal“) vor fi tot copiii noştri. Pornind de la starea ge­nerală a învăţămîntului românesc, daţi-mi voie să-mi exprim nedumerirea ca nimeni — după ştiinţa mea — dintre cei care ne-au ajutat cu alimente, medicamente, energie, i­­deologie, sfaturi, manuale şcolare, minereuri, îngrăşă­minte cereri de neacorda­­re a „clauzei“ sau a spri­jinului umanitar decit con­diţionat, nimeni, zic, nu­ s-a gîndit că ţara aceasta are nevoie mai mult ca oricînd de asemenea lăca­şuri de instrucţie, educaţie şi cultură ca prime trepte pentru reintrarea în civil G. FLORISCU (Continuare in pag. a 3-a)

Next