Cuvîntul Nou, aprilie 1990 (Anul 1, nr. 79-100)
1990-04-02 / nr. 79
ov Yalta şi crucificarea României (XII) In ansamblul politicii externe a Statelor Unite un rol deosebit l-a avut şi şeful bisericii catolice din această ţară, cardinalul Spellman, o adevărată „eminenţă cenuşie". Nicolae Baciu relevă influenţa cardinalului asupra preşedintelui Roosevelt. Discuţia ce ne interesează a vut loc după întrevederea intre Roosevelt şi Churchill de la Quebec, din august 1913, aşadar, cu trei luni înainte de conferinţa de la Teheran şi cu un an şi jumătate înainte de conferinţa de la Yalta. După intîlnirea de la Quebec, Winston Churchill s-a întors acasă prin Washington. La banchetul dat în onoarea premierului britanic, la Casa Albă, a fost invitat şi Cardinalul Spellman. A doua zi după banchet, vineri 3 septembrie 1943, cardinalul a avut o discuţie de o oră şi jumătate cu Roosevelt, pe care a pus-o imediat pe hirtie și a reprodus-o în Memoriile sale, publicate abia în anul 1962, cu aproape douăzeci de ani mai tîrziu. Notele cardinalului Spellman sînt uluitoare, înfricoşătoare. Din ele se vede cum preşedintele Roosevelt dispunea singur de soarta întregii omeniri, cu aproape doi ani înainte de sfîrşitul războiului. Ele arată admiraţia fără margini pe care Roosevelt o avea pentru Stalin şi sforţările lui de a da întreaga Europă pe mina acestuia In lumina actti revelaţii, nu e de mirare că Roosevelt a acceptat. In 1944, cererea lui Churchill de a da Balcanii ruşilor, fără cunoştinţa şi fără consultarea propriului său ministru de externe, secretarul de stat Cordel Huli, care se opunea de patru ani de zile, categoric şi sistematic. (Continuare in pag. a 2-a) PANORAMIC EXTERN • Intr-o conferinţă de presă , organizată la Ambasada U.R.S.S. din Bucureşti, ambasadorul E.M. Tiajelnikov a subliniat că în ce priveşte Moldova socialistă „roata istoriei nu se poate întoarce înapoi" şi nu poate fi vorba de revenirea Republicii Moldoveneşti la România, acordurile de la Helsinki garantînd inviolabilitatea graniţelor. După multe decenii, o înaltă oficialitate chineză va vizita Moscova: este vorba despre premierul Li Peng. # Nici parlamentarii din Bulgaria nu se lasă mai prejos de colegii lor de la nord de Dunăre: adoptarea legii electorale s-a împotmolit, nereuşindu-se aruncarea unei punţi între cei aflaţi la putere şi opoziţie . Ce înseamnă lipsa de informaţie, dar şi dialogul! în apropierea misiunii României la O.N.U- emigranţi unguri au organizat o demonstraţie (pentru ce... vă lăsăm să ghiciţi!). Ambasadorul nostru, domnul Aurel Dragoş Munteanu, a dialogat mai întîi cu reprezentanţii demonstranţilor, apoi cu toţi In final, demonstranţii veniţi cu ideile lor, au plecat cu cele ale ambasadorului român • Lenin nu a mai rezistat nici la Praga! Atît statuia, cît şi muzeul ce-i purta numele au dispărut într-o noapte. # Nu este linişte nici în Kosovo: poliţia a reţinut 15 persoane din rîndul minorităţii albaneze acuzate pentru agresarea sau rănirea gravă a unor cetăţeni sîrbi. Pe de altă parte, 700 de albanezi sînt în pericol să fie expulzaţi deoarece „au abuzat de ospitalitatea Iugoslaviei" (fuseseră primiţi în calitatea lor de refugiaţi în urmă cu mai mulţi ani la solicitarea O.N.U.). # Parcă făcînd in ciuda unora, subsecretarul de stat american Eagleburger, a declarat că guvernul său va sprijini şi în continuare România. • Situaţia din Lituania este şi în prezent ambiguă, existînd destule elemente care să indice că organele centrale vor apela, la o adică, chiar la forţele armate. Deocamdată au fost ocupate unele clădiri . • O situaţie încordată se semnalează şi intern, ca urmare a unor atacuri teroriste în preajma alegerilor generale. OMAGIU PIOS MARTIRILOR REVOLUŢIEI La împlinirea a 100 de zile de la victoria Revoluţiei din decembrie 1989, care a redat României demnitatea şi libertatea, sîmbătă, 31 martie, în municipiul Sfîntu Gheorghe au fost oficiate slujbe pentru pomenirea morţilor. La Catedrala Ortodoxă, în prezenţa credincioşilor, au fost depuse coroane de flori din partea Filialei judeţene a F.S.N., ca şi a Consiliilor Provizorii judeţean şi municipal de Uniune Naţională şi a primăriilor judeţeană şi municipală. Parastasul pentru pomenirea morţilor a fost oficiat de un sobor de preoţi, ortodocşi, protopopul Aurel Suciu, preoţii Ioan Cucu şi Constantin Puia, şi preotul reformat Incze Sándor, de la biserica din Simeria. O slujbă religioasă a avut loc şi la Biserica romano-catolică din centrul municipiului Sfîntu Gheorghe, unde au fost, de asemenea, depuse coroane de flori din partea Consiliilor Provizorii judeţean şi municipal de Uniune Naţională şi a primăriilor judeţeană şi municipală. Preotul Csató Béla a rostit o predică în faţa credincioşilor. Ceremoniile au marcat în mod solemn şi pios jertfa celor tineri, celor neînarmaţi, care, cu preţul vieţii ne-au adus adevărata libertate... lreda NIŢA O NOUA INTILNIRE Mîine, 3 aprilie, la ora 15, va avea loc o nouă întîlnire de lucru între reprezentatţii Filialei Uniunii „Vatra Românească" din Covasna şi ai filialelor U.D.M.R. şi U.D.T.M.R. Covasna pe marginea platformelor-program în vederea stabilirii modalităţii de materializare a principiilor adoptate în declaraţia convenită cu prilejul întîlnirii de la Cluj, din 30 martie 1990. (N.P.) In atenţia membrilor cooperativelor agricole ! Adunările generale ale cooperativelor agricole desfăşurate pînă în prezent au dezbătut toate solicitările de terenuri în folosinţă. Totuşi, se constată continuarea unor astfel de cereri din partea diferitelor categorii de persoane, care ar necesita organizarea de noi adunări generale, refacerea planurilor de producţie, ceea ce ar tulbura campania de însămînţări care se află în plină desfăşurare şi implicit compromiterea producţiei agricole în 1990. Faţă de această situaţie, avînd în vedere şi timpul înaintat care necesită urgentarea însămînţărilor, Biroul Executiv al Uniunii Cooperativelor Agricole, în consens cu D.G. A.I.A. şi B.A.I.A., judeţul Covasna, a stabilit ca solicitările de terenuri în folosinţă după data de 5 aprilie 1990 să fie soluţionate în toamnă, după recoltare, atribuirea urmînd să se facă pentru anul agricol 1990—1991, măsura adoptată fiind însuşită şi de organele judeţene. NOU ••••••• SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul I Nr. 79 Luni 2 aprilie 1990 4 pagini — 1 leu Ce este, ce nu este „Vatra Românească“ ? (I) La sediul Primăriei oraşului Intorsura Buzăului a avut loc joi, 29 martie a.c, o dezbatere despre ce este şi ce nu este Uniunea „Vatra Românească“, la care au participat reprezentanţi ai unor organe şi organisme locale, cadre didactice. Iată şi cîteva întrebări pe marginea cărora s-au purtat discuţiile: Ce impresie aveţi despre Uniunea „Vatra Românească“ ? Dacă este posibil şi util dialogul între Uniunea „Vatra Românească“ şi U.D.M.R. ? Consideraţi că ziarul „Cuvîntul nou“ ar putea juca un rol mai activ în acest dialog ? Ce îşi propun membrii organizaţiei „Vatra Românească" din Intorsura Buzăului? In cele ce urmează consemnăm prima parte a dezbaterilor, care cuprinde opiniile cîtorva participanţi: AUREL RAUL URDA, profesor de istorie la Şcoala generală nr. I din Intorsura Buzăului: „Consider că Uniunea „Vatra Românească“, deci şi Filiala judeţului nostru, este o organizaţie social-culturală care are ca scop, în primul rînd, răspîndirea culturii româneşti în rîndul maselor largi de oameni şi chiar peste hotare, ca şi crearea cadrului democratic de exercitare a drepturilor perfect egale între toţi cetăţenii acestei patrii. Pentru mine există o neclaritate în ce priveşte atitudinea U.D.M.R. faţă de această uniune, atitudine manifestată în data de 21 martie a.c. la demonstraţia din mii-Opinii consemnate de Vasilica CIOBANU! (Continuare în pag. a 3-a) Continuăm astăzi serialul dedicat bolii care preocupă în prezent toată lumea — SIDA — menţionînd că episoadele prezentate au apărut in numerele din 12, 19 şi 20 martie a.c. Interlocutorul nostru este, de această dată, dr. VIRGIL CARSTEA, medic epidemiolog-şef al judeţului Covasna. Organismul uman şi virusul — Domnule doctor, ce se întimplă dacă în organismul uman pătrunde un IIIV (Virusul Imunodeficienței Umane)? — In săptămânile care urmează după pătrunderea unui virus, un procent de 20—30 la sută din persoanele infectate pot avea manifestări asemănătoare unei... gripe (!), celelalte nemanifestînd nici un fel de simptom! Organismul celor îmbolnăviţi începe să producă anticorpi aproximativ după o perioadă de două-trei săptămîni, pînă la şase luni de la producerea infecţiei. — Şi după şase luni? — Lucrurile se complică. Se ivesc trei posibilităţi de evoluţie, cuprinse intr-un interval de şase luni la... şapte Floria C. DELIU (Continuare în pag .a 2-a) să vorbim despre ŞCOLI Citesc in „Adevărul“ o informaţie consternantă: în momentul actual, la nivel de ţară sînt necesare aproximativ 1.900 de şcoli! Cu toate că motivele principale ale unei asemenea „lipse la inventar“ sunt, pe de-o parte, reducerea numărului de elevă dintr-o clasă, ceea ce, implicit, atrage după sine sporirea necesarului de săli, iar pe de altă parte rezolvarea într-o perspectivă apropiată a cererilor de autonomie a şcolilor minorităţilor naţionale, totuşi, această situaţie — aş zice dramatică — a învăţămîntului românesc îşi are sorgintea în „grija“ pentru tînăra generaţie a fostului regim. De altfel, nici nu văd cum va putea fi ea rezolvată cît ai bate din palme, ştiind că fonduri sînt destul de puţine, materia primă nu ne prisoseşte, iar concomitent mai trebuie construite şi locuinţe. Situaţia existentă la nivelul ţării se regăseşte în mod firesc şi la nivelul judeţului Covasna, îndeosebi în Sfîntu Gheorghe. Ştim foarte bine că multe şcoli lucrează în două-trei schimburi, durata orelor este ciuntită, iar cei care vor resimţi consecinţele (acum unii chiar se bucură de cîte un „chiul legal“) vor fi tot copiii noştri. Pornind de la starea generală a învăţămîntului românesc, daţi-mi voie să-mi exprim nedumerirea ca nimeni — după ştiinţa mea — dintre cei care ne-au ajutat cu alimente, medicamente, energie, ideologie, sfaturi, manuale şcolare, minereuri, îngrăşăminte cereri de neacordare a „clauzei“ sau a sprijinului umanitar decit condiţionat, nimeni, zic, nu s-a gîndit că ţara aceasta are nevoie mai mult ca oricînd de asemenea lăcaşuri de instrucţie, educaţie şi cultură ca prime trepte pentru reintrarea în civil G. FLORISCU (Continuare in pag. a 3-a)