Cuvîntul Nou, iunie 1990 (Anul 1, nr. 126-148)

1990-06-01 / nr. 126

Copiilor noştri, un gînd ca o lacrima de fericire JOCURI de Ana BLANDIANA Am putea să ne jucăm de la căpşunile Şi jocul ar ţine cu lunile, Pentru că ar trebui, mai întîi, să răsărim, să facem frunze Sub care să putem sta ascunse Pină cînd Creştem şi ne roşim de plăcere Descoperind ce de mistere Mişună prin aer şi prin pămînt La Baraolt: rîuri de lapte, dar fără miere.. In ultimii ani, zona Baraoltului era „oaia neagră“ a agriculturii judeţului nostru. Nu era plenară, consfătuire, şedinţă sau instruire cu specialiştii, primarii, conducătorii unităţilor agricole în care aceştia să nu fi fost sculaţi în picioare şi beşteliţi. Recent, am fost prin mai multe unităţi agricole din zonă şi am rămas surprins de schimbările produse. Oamenii nu mai trebuie scoşi cu arcanul la lucru, culturile sunt bine întreţinute, iar în zootehnie se observă un rapid reviriment. In mod deosebit sunt de remarcat schimbările produse în gospodăriile populaţiei. Acum vacile, junincile şi viţelele sunt la mare preţ, anticipîndu-se ca, în cel mult un an, toate grajdurile să fie ocupate. Acest lucru se datoreşte şi faptului că acum primăriile au reuşit să asigure crescătorilor de animale suprafeţe suficiente de păşuni. Dublul statut al oamenilor din zona Baraoltului — mineri şi ţărani — conferă o dezvoltare specifică gospodăriilor populaţiei. In primul rînd, trebuie să precizăm că minerii mai fac un „schimb“ pe cîmp, iar soţiile acestora se ocupă serios de zootehnie. Din discuţiile avute cu mulţi mineriţărani a rezultat necesitatea ca gospodăriile mai mari să cunoască elemente de mecanizare. Bani pentru procurarea acestora există, dar din Baraolt nu se pot cumpăra mot ocositori, tocători, aparate de muls etc. Iată de ce propunem diriguitorilor comerţului în judeţul nostru reschderea la Baraolt a unui magazin de desfacere a utilajelor de gospodărie. Este de remarcat şi faptul că producţia de lapte a crescut substanţial, dar, doar o D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) BACALAUREAT ’90 Referitor la cele scrise in articolul cu acelaşi titlu („Cuvîntul nou“ din 29 mai a.c.), facem următoarea completare: în „Tribuna învăţămîntului“ nr. 8 din 5 martie 1990 (p. 2) se dau unele precizări privind examenul şi probele de verificare din învățămîntul liceal, tehnic, profesional şi de maiştri cu predarea în limbile minorităţilor naţionale. Pentru examenul de bacalaureat din acest an, la toate profilurile, candidaţii vor da patru probe, astfel : proba întîi (20 iunie, respectiv, 15 august) — lucrare scrisă la limba şi literatura maternă; proba a ll-a (21 iunie, respectiv, 16 august) şi proba a IlI-a (22 iunie, respectiv, 17 august) — lucrare scrisă la disciplina prevăzută în lista diferenţiată pe profil; proba a IV-a (23 iunie, respectiv, 18 august) — lucrare scrisă la limba şi literatura română (tematica este publicată în „Tribuna învățămîntului“ nr. 6 din 20 februarie 1990). Am petrecut cu toţii o noapte agitată. Ne-am mai „scuturat“ puţin pe la 3 şi radio somn ... Ceea ce vedeţi în imagine sunt două clădiri vechi, care au avut de suferit la primul cutremur, cel de miercuri la prînz, clădiri aflate pe Urmările cutremurului strada Oltului şi Bulevardul Lenin. După cum vedeţi, la una din case imediat după cutremur oamenii s-au apucat de reparat. Mai greu a fost în miez de noapte la Focşani şi Iaşi. La Focşani primăria e crăpată bine, cîteva blocuri de locuinţe trebuie evacuate... La Iaşi necazurile au venit ceva mai tîrziu, cu consecinţe asemănătoare. In felul acesta, noi putem spune că am scăpat uşor... Ultimele cifre, pe ţară, cu morţii şi răniţii de la acest cutremur: 778 răniţi, 186 spitalizaţi, din care 44 în stare gravă, şi 9 morţi. Şi încă ceva: acest cutremur a fost prezis din 1984, fără a se putea spune însă luna şi ziua în care el va avea loc. Nu ne rămîne decît să sperăm că pămîntul ne va ierta, lăsîndu-le pe toate Iîl locul lor. (D.U. MITRU) UVÍNTUL N03 Cotidian social-politic al judeţului Covasna. Aiuri I Nr. 126 Vineri 1 iunie 1990 4 pagini — 1 leu SERIE NOUA ■....................... " --------- • Parlamentul României • Ţiganii: cine sunt, ce fac și ce vor? (în pag. a 3-a) • Câştigă cine trage ultimul • Informaţii (în pag. a 4-a) orghe—3609 Ascultarea telefoanelor după metoda franceză In Franţa,la unu din 500 de cetăţeni, telefonul este ascultat — susţine, într-un număr recent, publicaţia pariziană „France Soir“. Ziarul a studiat această problemă după ce Tribunalul pentru drepturile omului al C.E.E. a criticat oficialităţile franceze, pe puncte de vedere motivul încălcării drepturilor omului, pornind de la cazuri concrete de ascultare a convorbirilor telefonice. Publicaţia franceză relevă că chiar şi verdictul respectivului tribunal a dovedit că în Franţa nu există metode instituţionalizate şi constituţionale corespunzătoare pentru împiedicarea ascultărilor ilegale de telefoane. Doar o parte foarte mică a cazurilor de ascultare a telefoanelor au la bază hotărîri judecătoreşti, cele mai multe fiind, pur şi simplu, urmarea unor decizii ale autorităţilor. Publicaţia pare să ştie că există şi ascultări cu „caracter particular“. Deciziile autorităţilor sunt controlate de un organism special, „Comisia interdepartamentală de control“, şi care urmăreşte punerea în aplicare a acestora, organism ce funcţionează in deplin secret, pe baza legii securităţii naţionale şi îşi desfăşoară activitatea la propunerile făcute de organele de informaţii şi contrainformaţii. Ziarul relevă că în acest fel „sunt ascultate lunar telefoanele a circa 3.000 de oameni“ şi deoarece acest lucru se face în cadrul centralelor telefonice este absolut „imposibil de descoperit“ d° către cei ascultaţi. Avînd în vedere că, în afară de acest număr, mai există şi ascultări efectuate pe baza unor decizii judecătoreşti, înseamnă că „anual sunt ascultate telefoanele a 100.000 de francezi“, deci al unuia din fiecare 500 de cetăţeni — afirmă „France- Soir“.