Cuvîntul Nou, octombrie 1991 (Anul 2, nr. 466-488)
1991-10-01 / nr. 466
Anul II Nr. 466 Un nou duel între producători si comerţ: Pui, pui, pui... ! După emiterea de către Guvern a Hotărîrii privind subvenţionarea de la bugetul administraţiei centrale de stat a unor sortimente de carne şi preparate din carne, cererea cumpărătorilor a crescut îndeosebi la carne de pasăre. E absolut firesc dacă ţinem seama de faptul că acum un kilogram de pui sau găină, calitatea I, costă 97 de lei faţă de 185 cît costa cu numai cîteva săptămîni înainte, iar preţul kilogramului de piept de pui a scăzut de la mai bine de 300 lei la 167 lei. Din păcate, însă, în nu puţine magazine ale comerţului de stat carnea de pasăre se găseşte rar şi în cantităţi insuficiente. Oare de ce ? Să nu fie în stare cei de la „Avicola" S.A. Sfîntu Gheorghe să facă faţă cererii ? Cu această întrebare am început discuţia cu domnul VARGA Iosif, directorul respectivei societăţi comerciale. Şi iată ce am aflat: în momentul trecerii la aplicarea hotărîrii guvernului, unitatea avea în stoc mai bine de 140 de tone de carne de pasăre. Vînzările prin cele trei magazine proprii — din Sfîntu Gheorghe, Covasna şi Tîrgu Secuiesc — s-au triplat, dar prin aceste magazine nu a putut fi desfăcut decît o parte — 20 la sută — din stoc. Restul a fost oferit în principal „Comaltei“ S.A. Sfîntu Gheorghe, care a preluat însă cantităţi mici. Aşa încît „Avicola“ a trebuit să-şi găsească alţi beneficiari. Şi astfel puii noştri au ajuns la ... Bucureşti, Braşov, Bacău... în total, peste 100 de tone, pînă la începutul săptămînii trecute. De ce cei de la „Comalta“ Sfîntu Gheorghe şi de la alte societăţi ale comerţului de stat din judeţ nu se dau în vînt după pui ? Domnul director al „Avicola“ crede că e vorba de profitul moderat care l-ar avea din vînzarea lor, ca şi de faptul că nu dispun de un lanţ frigorific corespunzător. Şi uite aşa cumpărătorul e prins încă o dată la mijloc în duelul dintre producător şi comerţ, fiind frustrat de avantajele unei hotărîri luate tocmai în scopul protejării sale ît de cît de galopanta creştere a preţurilor la alimente, îndeosebi la carne. Desigur, nu am putut pune punct investigaţiei noastre înainte de a consemna şi opinia celor de la „Comalta“ S.A. Sfîntu Gheorghe. Iată ce ne-a spus doamna Codruţa DELIU, economist la Serviciul comercial: „în momentul trecerii la aplicarea hotărîrii respective a Guvernului, noi aveam nişte probleme care ne-au împiedicat să preluăm o cantitate mare din oferta de carne de pasăre făcută de „Avicola“. E vorba de greutăţi cu mijloacele de transport — o parte erau defecte — dar într-adevăr şi de instalaţiile frigorifice, din care, de asemenea, multe nu funcţionează; în ultima perioadă, însă, preluăm cam tot ce ni se oferă. Trebuie să spunem însă că nu de puţine ori sortimentele nu corespund cerinţelor cumpărătorilor. Am dori cantităţi mai mari de pui calitatea la care, se pare, se-* îndreaptă cu prioritate spre 4» magazinele „Avicola“ —, ® nouă oferindu-ni-se, de regu-® lă, pui calitatea a Il-a și ta-# cîmuri“. O Acestea fiind zise, nu ne# rămîne decît să sperăm că 9 pînă la urmă cei de la „A-9 vocola“ și „Comsica“ vor gă-® si un limbaj comun. Ar fi,® desigur în interesul nostru, • al cumpărătorilor, dar şi al • celor două societăţi comercia-® le. în altă ordine de idei nu® putem decît subscrie la ideea® domnului director Varga Io-^ sif, şi anume aceea că intor# municipiul Sfîntu Gheorghe • s-ar putea găsi un spaţiu co- * mercial pentru înființarea in-# că unui magazin „Avicola“.# Mai cu seamă că cel exis-® tent se află la capătul ora-® șului, așa incit puțini locui-^ ton au acces la el. # Aurel GOLCIU# • La timpul cuvenit am consemnat laconic că în zilele de 22 şi 23 august a.c. s-a desfăşurat un schimb de experienţă între constructorii tulceni şi cei din judeţul nostru, gazde fiind aceştia din urmă. Reamintim că atunci au poposit la noi, în Covasna, 80 de constructori conduşi de întreprinzătorul lider sindical Ioan Maruţac. Cei de la CONSICT S.A. (ai noştri, adică) s-au străduit să fie gazde cît se poate de bune. Aici s-a încheiat informaţia. Mai bine zis, s-ar fi încheiat dacă nu ne-ar fi vizitat la redacţie liderul sindical al constructorilor noştri, d-l Papp János, care mi-a oferit o... continuare a informaţiei. Mărturisesc cu sinceră... gelozie că interviul iniţial prevăzut (şi făcut) de mine a luat drumul... coşului, pentru simplul motiv că ,„jurnalul de bord“ pe care l-a ţinut dînsul are mai mult stil şi mai mult nerv decit acea convorbire „prefabricată“. Aşa că-i dau cuvîntul: „... 20 septembrie a.c. Suntem tot 80, cei care trecem Carnaţii şi Dunărea ca să ancorăm la... masa întinsă a colegilor din Deltă. Primirea este şi prima surpriză: are loc pe un restaurant... plutitor — venerabila navă „Tudor Vladimirescu“ (are 120 de ani bătuţi pe muchie). Pasarela dintre mal şi punte este flancată de ambele părţi de o echipă... feminină de constructori (una mai frumoasă ca alta !) şi nimeni dintre noi nu trece fără a primi o floare, un imprimat pe care scrie „Bun venit constructorilor din Covasna" şi... un sărut ca la vechi cunoştinţe. Cei mai geloşi sunt... familiştii ! Intrăm în sala de mese compusă din două :„ săli sau cabine spaţioase, unde în aroma îmbietoare a bucatelor fiecare lider îşi prezintă „echipajul“ după canoane marinăreşti mai mult sau mai puţin cunoscute. Directorul societăţii, d-l Adrian Mereuţă, primeşte în cadrul acesta emblema sindicatului SINLAC, dînsul neparticipînd la intîlnirea anterioară. 21 septembrie. Un mic dejun delocrugat la bordul „venerabilului“ vapor şi vine a doua surpriză pentru noi... Două nave (mi s-au părut două lebede graţioase într-un colorit ce amintea de arborarea marelui pavoaz) au luat la bord oaspeţi şi gazde, ducîndu-i spre „marea cea mare“. Sintem pe braţul Sulina, şi-n ciuda faptului că trecem şi pe lingă „păţitul“ ROSTOCK, eşuat de-a curmezişul, nu putem să nu ne înfiorăm de pacea, liniștea pe care o degajă mirificele locuri pe care le străbatem. Lebedele noastre s-au strecurat lin pe lingă dihania scufundată pe canalul proaspăt săpat în malul sting. Dar fără noi... Cîrmacii nu au riscat trecerea cu pasageri la bord. Am văzut utilajele care au săpat canalul şi cîteva din casele din satul Partizani, pe care statul român a fost nevoit să le sacrifice pentru săparea canalului. Reîmbarcaţi, ancorăm după puţină vreme la... un han. Aici, telegrafic: muzică populară (nu bandă magnetică, ci orchestră). Darul cîntăreţilor e un buchet: ceardaşul şi cîntecele populare maghiare în onoarea noastră se împletesc în buna simţire a muzicii cu cîntece dn folclorul local, româneşti, lipovene, macedonene. La masă reţin un toast de la un domn pe care d-l Maruţac ni l-a prezentat ca fiind „marele ţărănist“. Hazul e haz, iar politica poate fi şi obiectul hazului ! Dar omul are propuneri cît se ^ poate de temeinic gindite şi incitante — să permanenţi-# zăm acest schimb şi să re- # venim noi, aici în deltă, în * fiecare an în luna iulie, cînd # aceasta îşi arată întreaga ei* splendoare. Răspund că pro-* punerea este ca o mănuşă * aruncată şi noo ne aplecăm# fără zăbavă spre a o ridica. Revenim la Tulcea, la „casa# noastră TV.“ (e deja ceva familiar pentru noi). 22 sep - tembria. Odihnă, micul de- * jun şi turul oraşului. Vedem * Monumentul Eroilor de la * 1877, muzeul Deltei şi multe ® altele. Prea mult pentru o * singură dimineaţă, în care * nu ai cînd şi cum să mai * alegi. Rămîne ideea că vom * reveni şi vom vedea mai te- * meinic. J O sticlă de bere „la bo- * tul calului“, ca la sfîrşit de 9 schimb de cart, şi... direcţia * Carpaţi ! Pînă una-alta, noi « sîntem la... rînd. Și vrem să ne întrecem în ospeție.# Doar am ridicat mănușa...“.# REPLICĂ ÎN STILUL... DELTEI! „Cînd a vrut cineva să ne atace fiinţa, ne-a atacat întîi religia“ (Urmare din pag. 1) care să susţină ortodoxismul în aceste locuri... ? — Ceea ce pot să vă spun acum — fără să avansez prea mult într-o problemă în care nu există decît indicii — este că există unele proiecte, dar acestea trebuie finalizate, bine gîndite şi analizate de factorii bisericeşti şi alţi factori locali, cu preoţimea locală, înţeleg prin factori locali protopopii, preoţii, credincioşii. Problema, în orice caz, ne preocupă. Se ştie că biserica ctitorită de Mihai Viteazul la Alba Iulia a fost dărîmată după moartea sa tragică de stăpinii neligitimi ai vremii. De atunci, mai ales Alba Iulia a rămas o capitală istorică a României Mari. S-a discutat, şi nu numai în ultima vreme, de o capitală de jure şi de facto a României în Transilvania, la Braşov sau la Alba Iulia. Am dori să aflăm opinia dumneavoastră în acest sens. • — Bineînţeles, am auzit şi eu de lucrul acesta, care, desigur, mă depăşeşte. Nu pot să vă spun decît ceea ce am auzit şi eu: s-a vorbit de Braşov foarte multă vreme ca fiind un loc potrivit unde să se facă o capitală — Bucureştiul rămînînd ceea ce este, un mare oraş —, dar o capitală care să fie capitala politică, administrativă, aşa cum este Washington faţă de New-York. — In final vă rugăm să adresaţi un cuvînt de binecuvîntare şi indemn drept-credincioşilor noştri din judeţ. — Să-şi păstreze credinţa strămoşilor lor! Să rămînă fideli amintirii strămoşilor şi pămîntului românesc şi, în acelaşi timp, să fie în dragoste, pace şi bună înţelegere cu toată lumea. — Vă mulţumim şi să ne-ajute bunul Dumnezeu! ( Ședinţa comună a Parlamentului /Urmare din pag. 1) sfărimă domnul Virgil Măgureanu, directorul S.R.I.: „Este începutul unui sezon de lovituri de forţă“. Cauza — depresiunea economică care afectează largi pături sociale, alimentîndu-le nemulţumirile. E necesar, cît mai grabnic, constituirea unui nou guvern. Am mai aflat că S.R.I. dispune de o listă cu incitatori şi organizatori ai unor asemenea acţiuni, pe care o va pune la dispoziţia parlamentului. Ne cuprinde o nelinişte mistuitoare cînd vedem în ce beznă informaţională trăim ! Totuşi, cîteva lucruri clare, precise ni le-a oferit domnul Mihai Ulpiu Popa Cherecheanu, procurorul general al României. Sunt trei morţi, doi civili, decedaţi în urma împuşcăturilor! şi un militar mort datorită arsurilor căpătate; un fierar din Capitală este autorul furtului basculantei care a operat la Palatul Victoria. Domnia sa afirmă că aceste violenţe sunt consecinţa degradării respectului faţă de lege a oamenilor. e Constantin NITU ®• P.S. Ţin să vă mai fac o® mărturisire: în zilele încrîn-® cenate din săptămîna tr. cută® rîndurile acestea au fost un® real balon de oxigen. Au fost® tonice și m-au făcut să-mi a-® mintesc că, în definitiv, se® mai poate trăi și altfel... , ( Democraţia a (Urmare din pag 1) Ce să semnezi cu un ucigaş ? Cosma trebuia să fie judecat pentru omor, el accidentînd mortal, o persoană înaintea plecării din Valea Jiului. Sigur că s-a transformat în lider incendiar, crezînd că va scăpa astfel de pedeapsă. Noi sperăm să nu scape! Nici el, nici alţii care au participat la dezastruoasa înfrîngere a democraţiei în România. • Minerii au fost cinstiţi cum se cuvine de naţionalţărănişti. Au fost invitaţi la Congresul lor preistoric şi au şi vorbit acolo. Deci ţărăniştii au fost şi probabil sînt de acord cu faptele minerilor, cu „vizita“ lor la Bucureşti. Anul trecut tremurau izmenele pe ei de frică, iar acum se îmbrăţişează cu cei mai negri dintre subpămînteni. Negri la chip, negri la suflet. Cînd fosilele comuniste gen A. Bîrlădeanu au înţeles că guvernul poate duce ţara pe făgaşul democraţiei demisionate, au aruncat în luptă ultimul... cartuş, bandele minereşti, rostogolite demenţial spre Capitală de forţe oculte, pe care sperăm să le cunoaştem şi noi cît mai curînd. „Soluţia de a ieşi din haos şi marasm este una singură: organizarea, cît mai repede cu putinţă, de alegeri generale, care să aducă un guvern legitim şi credibil, ales democratic. Cred în capacitatea F.S.N. de a cîştiga alegerile şi a guverna ... Frontul este şi acum de cîteva ori mai puternic decît orice alt partid din România. Asta spun sondajele“. Cu sondajele astea e greu să deosebeşti griul de neghină, dar înclinăm şi noi să credem în şansele apreciabile ale Frontului la viitoarele alegeri, cu atît mai vîrtos cu cît liderul lui, d-l Petre Roman, se va putea ocupa acum exclusiv de întărirea acestui partid, de schimbările absolut necesare în structura lui. „Populaţia Bucureştiului nu s-a raliat acţiunii minerilor, dar a fost oarecum apatică. Acesta a fi ment de mare pentru mine. Dar la această apatie mânii sunt sătui dre. Ei nu mai e decît la o idee uiţională. ALEGERILE GE1 VOR FI PROI DEVANSAI Da, se pare că unei martie vor av alegeri. E bine, ca mine o dată cum că atunci ar mai te ceva de făcut, să desfaci în bucnismul mineriadei, cine l-a compus s depseşti exemplar Pentru că, stimaţi ţeni, de cîte ori vina de frig şi veţi foame în această vă gîndiţi la mine, te nu atît la ei, ci trem de uşor mane la cei care l-au Bucureşti. Vom av oadă foarte grea, nimeni nu mai are în noi. „Cine sînte fel de fiinţe sînteţi comportaţi astfel dreptate, nu poţi sa nimic. ANUNŢ Potrivit prevederilor H.G. nr. 464/1991 preţurile şi tarifele practicate la 30 septembrie 1991 de agenţii economici, persoane juridice, indiferent de forma de proprietate a acestora, trebuie declarate şi înregistrate pînă la 5 octombrie 1991 la Serviciul de preţuri şi protecţia concurenţei din cadrul Direcţiei generale ale controlului financiar de stat din judeţul Covasna. Pentru realizarea acestei acţiuni au fost elaborate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor — Departamentul pentru preţuri şi protecţia concurenţei — formulare unice pe întreaga ţară pentru declararea şi înregistrarea preţurilor şi tarifelor practicate, la data de 30 septembrie 1991. Agenţii economici găsesc afişate modelele de formulare după care vor face declararea şi înregistrarea preţurilor şi tarifelor şi pot primi lămuriri referitoare la modul de completare şi Prezentare a acestora la sediul Serviciului de preţuri şi protecţia concurenţei din judeţ, situat în municipiul Sfîntu Gheorghe, strada Gödri Ferenc nr. 9, telefon 1.43.32. (539) • •••••••••••••• • epo* CUVlNTUL . PIERD1 Pierdut legitim fată de I.A.M.E., Ciocoiu Constantinulă. VlNZA Vînd maşină tipat 360 VERIT Fabricii, bloc 32 ap. 8. Vînd apartame camere în Sfinţi Informaţii la tele întorsura Buzăul la 19. Vînd apartamei mere, confort 0 Relaţii la telefon sau 4.06.89.De vînzare rul LICIA 2800, între. Tîrgu Secuies nr. 5. Telefon 6, ora 16. DIVER LIDIA şi DAN mulţumesc cu tuturor celor cari ei au condus pe pe veşnic regret. BIRT FLORIN. Familia COJOCă 2 ani de la lui şi fratelui GHEORGHE. Pe crinii şi flori pul lui bun. Revenim la an: ziarul de vineri, bine, de către Sber al Carierei Sfîntu Gheorghe, câți, că, nu a grevă, lucrul snormal, sindicatu darizat doar cu le sindicatelor Valea Jiului.