Cuvîntul Nou, octombrie 1991 (Anul 2, nr. 466-488)

1991-10-24 / nr. 483

Primăria municipiului şi politica struţului în termeni lipsiţi de echi­voc, Primăria municipiului Sfir­tu Gheorghe acuză Par­lamentul României, in comu­nicatul publicat de noi în ziarul de ieri, că a creat tensiuni artificiale în judeţul Covasna. Citit printre rîn­­duri, acest text ar suna cam aşa: „De ce vă băgaţi, dom­nilor, voi, cu comisiile voas­tre parlamentare, şi ne tul­buraţi nouă liniştea aici, un­de trăim în cea mai depli­nă armonie şi prietenie ?“ Această luare de poziţie a Primăriei mi se pare cel pu­ţin ciudată, pentru că reali­tatea este departe de a fi atit de roză cum o indică anvntitul comunicat. Se acuză citirea Raportului comisiei parlamentare in fa­ţa ţării întregi, afirmîndu-se că acest lucru ar destabiliza situaţia în judeţele Covasna şi Harghita. Sigur, sunt une­le chestiuni discutabile în a­­cest raport­,care este acuzat de ipsă de profesionalism, de cercetări neduse la capăt chiar de români. Raportul nu este deloc inatacabil şi acest lucru se va vedea, pro­babil, în discuţiile care vor avea loc în Parlament. La fel de adevărat este însă faptul că cifrele şi datele cu care s-a blindat raportul nu pot fi puse la îndoială, pre­cum nu poate fi pusă la în­doială cinstea şi onestitatea membrilor comisiei de au­diere. Şi-apoi, de cine vrem noi să ne ascundem ? Faptul că Primăria municipiului nostru practică politica stru­ţului, făcîndu-se că nu vede şi n-aude nimic din ce se în­­tîmplă în jur, nu poate aju­ta nimănui. Nu aşa vom sta­bili adevărul, nu aşa vom întrona climatul de bună în­ţelegere şi armonie atît de necesar în judeţul nostru, nu ascunzindu-ne de adevăr, ori­­cît de crud ar fi el, vom reuşi să scăpăm de teamă şi nelinişte. Pentru că, orice ar spune primăria noastră şi oricît s-ar mîndri cu pacea şi liniştea acestei părţi de ţară, realitatea este alta, ea se impune şi sună astfel: li­nişte şi bună înţelegere în­tre minoritatea majoritară şi majoritatea minoritară din judeţul Covasna va fi nu­mai atunci cînd vor înceta presiunile extremiştilor ma­ghiari, cînd nu vom mai fi înjuraţi la locurile de mun­că, pe stradă, la telefon şi­ în scrisori, cînd soţiile noas­tre nu se vor mai îmbolnăvi de frica topoarelor pe­ care unii se laudă că le produc ! Anul II Nr. 483 Joi 24 octombrie 1991 4 pagini - 3 lei NOU SERIE NOUA- Cotidian social politic al județului Covasna Semănăm adeverinţe, nu grîu! Deşi în comuna Hăghig e­­liberarea adeverinţelor de proprietate a început în ur­mă cu vreo lună de zile, mă­suratul, adică acţiunea de punere în posesie a celor în­dreptăţiţi să primească în proprietate terenuri agricole LEGEA FONDULUI FUNCIAR a fost declanşată abia săp­­tamina trecută şi numai în satul aparţinător Iarăş. Si­tuaţia din această comună nu e din păcate singulară. Ba dimpotrivă, în majorita­tea localităţilor din judeţ, din ţară lucrurile stau cam la fel, comisiile de împro­prietărire neluînd măsurile ce se impuneau pentru ca e­liberarea adeverinţelor de proprietate să se desfăşoare concomitent cu punerea în posesie. S-a mers şi se mer­ge încă pe următoarea idee: să terminăm întîi cu hîrtii­­le, iar apoi trecem noi şi la măsurat. Domnul Peter Ga­­vrilă ne spunea că decalajul mare dintre momentul emi­terii adeverinţelor şi pune­rea în posesie s-ar justifica prin faptul că acum oame­nii, inclusiv membrii comi­siei de împroprietărire (din care face parte şi dînsul — n.n.) sînt ocupaţi cu strînge­­rea recoltei de sfeclă-de-za­­hăr. Argumentul nu ni se pare însă că poate sta în picioa­re. E adevărat că de cîteva săptămîni încoace ţăranii sînt „prinşi“ cu strîngerea roadelor cimpului, dar e greu de crezut ca ei să nu se gîn­­dească şi la recolta anului viitor! Că aşa este, confir­mă doamna Székely Aurica de la secţia de mecanizare Aurel GOLCIU (Continuare in pag 2­3) Apel către Parlamentul României Avînd în vedere că Ra­portul Comisiei Parlamenta­re de audiere a persoanelor care după 22 decembrie 1989 au fost nevoite să-şi pără­sească locul de muncă şi domiciliul­ din judeţele Co­vasna şi Harghita este CON­­STATATIV şi conţine probe evidente ale desnaţionaliză-dezbaterea pe marginea lui nu sunt decit acţiuni desta­bilizatoare şi demobilizatoa­re, deoarece dau naştere doar la luări de poziţie demago­gice, în probleme sfinte ale naţiunii române, care con­duc la cîştigarea de capital politic şi nerezolvarea pro­blemelor reale expuse in ra­port. Considerăm că în caz con­trar situaţia din cele două judeţe va duce la continua­rea procesului de deznaţio­nalizare a românilor şi a pierderii totale a încrederii in instituţiile statului de drept din România. Semnează: formaţiunile deţene ale: P.U.N R„ F.S.N„ Uniunea „Vatra Româneas­că“, filiala Covasna, Funda­ţia „Eremia Gh­eorcscu“, U­­niunea naţională a ofiţerilor în rezervă şi retragere, Sec­­ţia „Andrei Mureşianu“ a Teatrului de stat din Sfîntu Gheorghe, Fundaţia „Mihai Viteazul“ şi un mare număr de cetăţeni fără apartenenţă la organizații. SUBIECTE INCOMODE şi le ascut, cînd cei care i-au urcat pe­­românii din Baraolt pe camion şi i-au batjocorit, scuipat şi înjurat în faţa co­piilor (abominabil, înfiorător acest gest!) vor recunoaşte că n-au făcut bine şi-şi vor cere, public, iertare, cînd cei care au dat foc, au înjun Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2-3) rii românilor şi destabiliză­rii ţării, cerem Parlamentu­lui, ca prin DECLARAŢIE PUBLICA să sesizeze Pro­curatura Generală a Româ­niei pentru încadrarea tutu­ror faptelor şi afirmaţiilor, în text de lege referitoare la apărarea naţională, urmînd a acţiona in justiţie persoa­nele vinovate. În cazul în care acţiunile Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei, Procuraturii şi Justiţiei nu conduc la mă­suri concrete, considerăm că prezentarea raportului şi TRANSPORTUL IN COMUN Facem „blatul“...pe jos? INTI­: a fost mărirea pre­ţului de la 5 la 8 lei pentru o călătorie de... doi paşi pe linia 1 sau 2. în paranteză fie spus, această substanţială creştere de preţ într-un mu­nicipiu ca Sfîntu Gheorghe (mă refer la distanţe), e de­parte de a reflecta adevărul economic prin prisma cetă­ţeanului călător pe liniile E.J.T.L. DOI: au urmat reclamaţii­­le de după scumpire, înte­meiate, zic eu, din moment ce o scumpire sau ... libera­lizare ar trebui să aibă ca efect creşterea calităţii pres­taţiei oferite. Şi reclamaţiile nu se referă la preţul ăsta nou, ci la calitate. Dovada ? Numai din cele pe care le-am reţinut prin telefonul 1.12.10, în ultima perioadă, procedînd selectiv, luni, 21 octombrie: „Am aşteptat în staţia de la complexul U.J. C.M. cu intenţia de a mer­ge spre Simeria noi­ă de la 7,05 la 7,30“ (Szi­cs Gizella). „Oamenii ăştia care dirigu­iesc transportul in comun nu-şi dau seama că a aştep­ta în ploaie un autobuz ca­re nu mai vrea să vină e un atentat nu doar la punga mea, ci şi la statutul de oa­meni civilizaţi, cum ne con­siderăm ? Eu, şi mie mi s-au alăturat şi alţii, am aşteptat în staţia de la Parc (parcul central — n.n.) de la 9 la 9,32 un autobuz spre gară“ (Nicolae Viscu). Mă opresc aici, pentru că această „miti­tică istorie“ s-a repetat şi după-amiază, în după-amiaza acelei zile care a îndîrjit spi­ritele. Simptomatic, aş zice. TREI: am fireasca curio­zitate să dau un telefon la dispeceratul E.J.T.L., aflat vizavi de parc și întreb (luni, 21 octombrie) cum circulă li­nia nr. 1 ? Mi se răspunde (spre perplexitate) că din ze­ce în zece minute (s.n.). Și atunci ajung la ... Constantin NIȚU (Continuare în pag. 2—3) la Cu­ce şi cînd vom merge spre viitorul luminos al agriculturii­ româneşti . Foto: KOVÁCS L. DEPUNERI DE CORO­ANE Cu prilejul Zilei Arma­tei Române, astăzi vor fi depuse coroane de flori la Monumentul Ostaşului Ro­mân şi Mormîntul It. Pă­­iuş din Sfîntu Gheorghe, la monumentele şi cimiti­rele din Arad­, Dobolii de Jos şi Voineşti. • Banca Naţională a României a luat măsuri pentru plata produselor preluate de la producăto­rii particulari. Cu puţin noroc, zecile de mii de to­­ne de grîu care stau in podul caselor ţăranilor vor lua drumul hamba­rului ţării. Evident, spre satisfacţia ambelor părţi ! • Nevinovată ca de o­­bicei, TVR, nu ne spune ale cui or fi armele gă­site într-un camion cu a­­jutoare americane, care venea din Ungaria. Or fi ale americanilor ? Or fi ale şoferului ungur ? Ghiciţi şi dv. ! Presa noastră cea de toate zilele Cei din urmă vor fi cei dinţii ? „Unii, afirmă Sil­viu Brucar, în „Tinere­tul liber“, au stat ascunşi in zilele fierbinţi ale Re­voluţiei. Ei au început să iasă din casă după săr­bătorile Crăciunului, cu burţile pline de sarmale, cînd străzile erau sigure şi au început să urle îm­potriva comunismului. Eu i-am numit pe aceştia postdecembrişti, pentru că sunt oamenii care au pier­dut momentul Revoluţiei şi caută să cîştige terenul pierdut printr-o atitudine ultra anticomunistă, ultra criticistă şi negativistă“. De cine oare o fi vorba ? Domnul Brucan nu-i a­­m­in­teşte, ne lasă iar în beznă. Hop şi-aşa! „Românul“ zice despre Niculina Ţîn­­ţar, bine cunoscuta vice­preşedintă a Alianţei ci­vice din Sfîntu Gheorghe, că ar fi un fel de Sma­­randa Enache a secuilor. „Ea este purtată pe la toa­te mitingurile ungureşti, unde repetă cu neruşina­­re că statul român i-ar fi „deznaţionalizat“ pe ma­ghiari“. Ei, lucrurile nu stau chiar aşa. în primul rind, domnişoara Ţir­ţar are o arie de acţiune mult mai restrînsă decît Smaranda Enache. Părerea mea e că îi e ruşine de ceea ce tot repetă, dar ce poate face . Dacă a intrat în horă, trebuie să joace. Cine se aseamă, se a­­dună. Răscolindu-i un pic (Continuare In pag. 2-3)

Next