Cuvîntul Nou, noiembrie 1991 (Anul 2, nr. 489-510)
1991-11-01 / nr. 489
UVlNTUL NOU SERIE NOUA» Cotidian social-politic al judeţului Covasna Amil II Nr. 489 Vineri 1 noiembrie 1991 4 pagini - 3 lei (AZI ) Totul despre recensământul populaţiei şi locuinţelor • O noutate la Sfîntu Gheorghe Cel ce gîndesc singuri... Destule puncte negre au umbrit în ultima vreme cerul relaţiilor interetnice din judeţul nostru pentru ca orice fărimă de cer deschis — ca să folosesc un termen militar adoptat tocmai In documentele de stat româno-maghiare — sa redeschidă speranţe intru mai bine. O asemenea „solie de pace“ parvine de la Covasna, oraşul unde proporţia celor două etnii este cea mai apropiată de egalitate. Aici, cei tineri şi neatinşi de microbul Îndoctrinării dau o excelentă dovadă că, atunci cînd gîndesc singuri o fac nu bine, ci foarte bine. Curios să întrevăd încotro se vor îndrepta în viitor relaţiile dintre românii şi maghiarii din zonă, am rugat-o pe doamna Vasilica Enea, secretar al Primăriei din Covasna, să ne spună dacă în ultimul timp s-a mai rostit în faţa ofiţerului stării civile solemnul „Da“ între tineri de diferite naţionalităţi. Ei bine, răspunsul a Gabriel FLORESCU (Continuare in pag. a 2-a) [mij net • PROGRAMUL SĂPTAMÎNAL ^ AL TELEVIZIUNII ROMANE De atat am mai ara, dar... Se poate spune, fără nici o rezervă că în zona a treia de cultură, din care face parte județul Covasna, continuarea însămînţării păioaselor de toamnă nu mai este posibilă. Termenul care marchează încheierea perioadei optime pentru executarea aceste lucrări, a fost depăşit cu mult. In plus, condiţiile climatice sunt nefavorabile: temperaturi deosebit de scăzute, Îngheţuri la sol. Toate acestea îi fac chiar şi pe cei tentaţi să mai pună încă sămînţa în brazdă, să abandoneze această idee, dat fiind faptul că producţia ce ar putea fi obţinută la culturile înfiinţate în astfel de condiţii, nu ar acoperi probabil nici măcar cheltuielile. Aşadar, e aproape sigur că mare parte din suprafaţa preconizată a fi cultivată cu griu, va rămîne neînsămînţată. Şi asta cu toate că, spre deosebire de situaţia din multe alte judeţe, secţiile noastre de mecanizare nu s-au confruntat cu lipsa de motorină. In cazul judeţului Covasna principalul obstacol ce a stat în calea desfăşurării semănatului a fost, aşa cum am observat în repetate rinduri, încetineala cu care se materializează ultima etapă a aplicării Legii fondului funciar — eliberarea adeverinţelor de proprietate, dar mai cu seamă punerea la posesie a persoanelor îndreptăţite să primească în proprietate terenuri agricole. După cum decurg şi în prezent lucrurile, această activitate va necesita în continuare, cel puţin cîteva luni de zile bune. Ca urmare, se profilează un alt pericol. După ratarea semănatului ar putea fi ratate şi arăturile de toamnă, ceea ce ar afecta grav nivelul producţiei agricole a anului viitor. Marea majoritate a viitorilor proprietari, neştiind încă amplasamentul terenurilor» pe care le vor deţine, nu pot angaja executarea lucrărilor. Din datele centralizate la Direcţia generală pentru agricultură rezultă că pînă la această oră, nici două procente din suprafaţa pe care ar trebui întoarsă brazda în această toamnă, în sectorul privat, nu au fost arate! Ce s-ar putea face pentru a se ieși din acest impas? Aurel GOLCIU (Continuare în pag. a 2-a) COMERT, SERVICII, TURISMe: Din păcate nu dormi (Întotdeauna) cum toi aşterni! (2) Arătam în articolul anterior, destul de succint, care este starea unor hoteluri (multe renumite) din judeţul Covasna, acum in prag de iarnă. S-au controlat de către organele de specialitate un număr de 9 hoteluri din oraşele Sfîntu Gheorghe, Covasna şi Tîrgu Secuiesc, constatările punindu ne pe gînduri. Pe noi, ca pe noi, dar ar trebui în primul rînd pe factorii de resort. Dacă mobilierul arată ca vai de el nici instalaţiile sanitare nu sînt mai „breze“! La unităţile de profil ca „Bodec“, „Cerbul“, „Oituz”, primele două fiind bine cunoscute unui mare număr de turişti din ţară şi străinătate, robinetele curg tot timpul, W.C.urile funcţionează ca vai de ele, infiltraţiile prin pereţi sunt frecvente, igrasia devenind o adevărată „plagă“. Cît despre instalaţiile electrice de la „Căprioara" — Covasna, „Fortyoga“ şi „Oituz“ din Tîrgu Secuiesc, ce să mai vorbim? Arată ca după... „potop“: becuri lipsă, abajururi aşijderea, veioze descompletate! Prizele de la hotelul „Oituz“ barem sunt doar obiecte de... decor! Vrei să te bărbiereşti, să-ţi faci un ceai, ori să asculţi radioul? Sfatul nostru e unul singur: renunţaţi! Horia C. DELIU (Continuare in pag. a 2-a) 1)fRUCT' Pentru convieţuire paşnică şi bună înţelegere După cura v-am mai informat, miercuri, .'1O octombrie a avut loc la Stadionul Mic din Sfîntu Gheorghe un miting organizat de filiala locală a Alianţei Civice. Scopul? Să demonstreze că n judeţul nostru marea majoritate a românilor şi maghiarilor convieţuiesc paşnic şi în înţelegere, că se poate depăşi împreună atmosfera tensionată de la noi. In această idee au vorbit Balogh László, Niculina Ţînţar, Smaranda Enache, Pap János, Gheorghe Rătulea, Incze Sándor, Liviu Crusttu, Máthé Jenő, Constantin Buda, Magyar Lajos, Ioan Filatov şi Gabriel Andreescu. Manifestarea, la care au participat mai multe mii de persoane, s-a decennat într-o atmosferă de cam şi linişte. 9 Senatul României a adoptat în şedinţa de ieri Proiectul de lege privir.d administraţia publică lo- cală şi a luat în dezbatere un alt act normativ: Pro- iectul de lege privind a- i legerile locale şi judeţene. " @ In Adunarea deputati- \ lor au fost continuate dez- j t baterile pe marginea Pro- | iectului de lege privind alegerile locale şi judeţe- | ne. • Ieri, la Palatul Victo- riei, consultări ale primu- I lui ministru, Theodor Sto- lojan cu prefecţii şi pri- marul general al Capita ei. Discuţiile s-au axat pe două probleme: măsuri de excepţie luate într-o si-z tuaţie de excepţie datorită stadiului lucrărilor agri- cole şi alegerile locale. ( La consultări a participat preşedintele României, Ton Iliescu. • Tot la Palatul Victo- riei a avut loc obişnuita conferinţă de presă a purtătorului de cuvînt al Guvernului. Doamna îo-‘ landa Stăniloiu a punctat? clteva probleme discutate ! îr. şedinţa Guvernului. In- i tre acestea s-a detaşat una \ cu aspect social: existenţa ^ unui raport accesibil în- t tre preţuri şi salarii. ț ____________________| (Continuare In pag. a 2-a) \ i Salvarea prin cultură Cu ani in urmă un profesor universitar (acum pensionar) preda studenţilor semiotica. La un curs, le-a spus învăţăceilor că le vo vorbi despre unele curente lingvistice şi că va începe cu structuralismul. Şi a purces, zicind că, înainte de a fi un curent lingvistic, structuralismul este unul filosofic. Ce susţin structuraliştii ăştia? Pe scurt (şi mai pe-nţelesul tuturor) structuraliştii susţin că, nu numai că maselle nu fac istoria, nu numai că nu participă la ea, ci, mai mult, mult mai mult decit atît, o păţesc! Ca să fie mai clar, stimate cititorule, te rog răsfiră cît mai tare degetele ambelor miini. Ai făcut-o? Bur.. Acum suprapune mîinile. Vei obţine nişte pătrate, sau dreptunghiuri. Ei bine, într-unul din ele — oricare! — eşti dumneata. Atît! în acest spaţiu, te mişti! Ai numai sentimentul că eşti liber, numai iluzia că eşti astfel, în realitate, fără să aibă importanţă unde trăieşti, in ce ţară, ori continent, eşti nevoit, prin structura socială, să te mişti într-un spaţiu limitat. Foarte limitat! Ca acela al peştelui din acvariu! Căci, şi peştele are, sau poate avea, sentimentul că s-ar putea duce pînă, să zicem, la uşă! Numai că, pereţii, de sticlă, nu-i lasă! Zilele trecute, adică în serile de marţi şi miercuri, publicul iubitor de teatru din Sfîntu Gheorghe a avut prilejul şi privilegiul de a se întrlni cu patru mari nume ale culturii noastre, cu patru monştri sacri, cum li s-ar putea spune în limbaj cinematografic: doamna Ecaterina Oproiu şi domnii Paul Everac, Marin Sorescu şi D.R. Popescu. In numărul de simbătă al ziarului nostru te vom publica, pentru dumneavoastră, stimaţi cititori, şi opiniile. Deocamdată, doar atît, văzindu-i, ascultîndu-i, ai sentimentul la care structuraliştii-filozofi nu se vor fi gîndît: acela că din cuşca (imaginară, desigur) în care ne aflam putem evada. Şi asta prin cultură. Ea sparge şi limite, şi pereţi, şi cuşti! Ea este şansa şi izbăvirea noastră! Ioan DRAGAN