Cuvîntul Nou, decembrie 1991 (Anul 2, nr. 511-528)

1991-12-03 / nr. 511

­ Sediul Biroului I­I electoral județeani De la Prefectură sintem­­ă informaţi că Biroul elec- .­ toral judeţean îşi are se- ţ diul în clădirea acesteia,­­ Piaţa Libertăţii nr. 4, eta-­­­jul II, camera 28.­­ Cei interesaţi pot obţi­ne informaţii şi la telefoa­nele 1.15.44 şi 1.11.90/123. SUPLIMENT DE I Pentru luna decembrie,­­ j cota de benzină se supli-1 1 mentează cu 20 litri la­­ • autoturisme și cu 5 litri­­ la motociclete.­­ BENZINA | NOU Anul 11 Nr. 511 Marţi, 3 decembrie 1991 4 pagini - 3 lei­ ­ Duminica, 1 Decembrie, poporul, roman şi-a­­ sărbătorit Ziua Naţională. Fie ca această sfînta vi să însemne întotdeauna pentru noi unitate şi bucurie ! NOUA® Cotidian social politic al judeţului Covasna în „tranşeele“ transportului în comun Interviu cu d-l ing. BOKOR ALEXANDRU, directorul R.A.T.L. Covasna — Cu ce probleme vă con­fruntaţi, domnule director ? — Aidoma tuturor între­prinderilor de profil din ţa­ră şi R.A.T.L. Covasna sufe­ră din lipsa unor piese de schimb şi componente impor­tante. Să amintim doar an­velopele, acumulatorii, antige­­lul şi chiar ... autobuzele ! De carburanţi ce să mai vor­bim ... Parcul de maşini e in­suficient; am încercat să-l „cîrpim“ cu nişte autobuze a­­duse din străinătate (trei „I­­karusz“-uri şi două „Volvo“). Dar nici acestea nu-s noi, u­­nele avînd o vechime destul de mare. Numai că arată ex­celent. Canapelele nu-s rupte ori tăiate, uşile se închid per­fect, geamurile nu sînt înlo­cuite cu... placaj vopsit, ta­piţeria nu e zgîriată ! — In ce oraşe este mai grea situaţia ? — La Tirgu Secuiesc. In primul rînd pentru că nu e­­xistă un flux permanent de călători. Doar ruta Lunga — Tîrgu e stabilă. Condiţiile de întreţinere şi reparaţii sînt cu totul improprii, neexis­­tînd o hală pentru adăposti­­rea autobuzelor. Lucrările o execută afară, indiferent de condiţiile atmosferice, pe o rampă, sub cerul liber !? De fapt, nici la sediul central din Sfîntu Gheorghe nu prea avem cu ce ne lăuda, întrucît în hala de întreţinere încap doar... două maşini articula­te. — Dar la întorsura Buzău­lui ? întreb, pentru că ne parvin la redacţie destule re­clamaţii legate de prestările din zonă efectuate de dv. — Necazuri mari avem cu drumurile, care sunt degra­date, prost întreţinute. In special spre şi dinspre Ră­­dăuţi, Barcani (mai sus de primărie), Ciumernic se cir­culă anevoios, în fiecare lu­nă trebuind să schimbăm pernele de aer de la auto­vehicule. Pe trimestru înlo­cuim cam 30 de asemenea perne la nivel de judeţ ! Ia­tă o explicaţie a faptului că uneori se circulă defectuos, neritmic. Horia C. DELIU DE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Duminică, Căminul cultu­ral nr. 2 din Zăbala a găz­duit un reuşit program artis­tic dedicat Zilei Naţionale a României. Elevi ai Şcolii ge­nerale nr. 1 din localitate, pregătiţi de cadrele didactice Rodica Berea, Dan Hagiu, Cristina Oprea, Maria Şulea, Mariana Ola, Dumitru Săbă­­deanu, Vaier Rusandu şi Ca­melia Burnichi, au oferit spec­tatorilor un buchet de cânte­­ce şi dansuri populare, poe­zii. (Livia ANTON) CURSURI PENTRU ŞOMERI , în ziua de 25 noiem­brie a.c., un număr de 18 şomeri au absolvit cursul de operatori pe microcal­culatoare, organizat de Di­recţia muncii şi protecţiei sociale a judeţului Covas­na, în vederea repartizării lor în muncă, agenţii eco­nomici interesaţi să anga­jeze operatori pe micro­calculatoare sunt invitaţi să consulte lista cu absol­venţii respectivi, care se află la sediul D.M.P.S., ca­mera 5.­­ Incepînd cu luna de­cembrie, se organizează pentru şomeri un curs de instalatori sanitari (apă­­canal). De asemenea, Di­recţia muncii organizează un curs de orientare spre libera iniţiativă a persoa­nelor care doresc să între­prindă activităţi particula­re de producţie şi comerţ. Prin acest curs se pot do­­bîndi cunoştinţe referitoa­re la managementul so­cietăţilor comerciale, rolul marketingului în funcţio­narea societăţilor, cît şi cunoştinţe referitoare la activităţile financiar-con­tabile ale societăţilor. Per­soanele care vor urma a­­cest curs vor fi iniţiate în întocmirea actelor necesa­re pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale, aso­ciaţii familiale sau pentru autorizarea persoanelor fi­zice. Cursul se desfășoară în­ perioada 9 decembrie 1991 — 8 ianuarie 1992. (V. CIOBANU) Precizări în legătură cu solicitările de valută Referitor la măsurile luate de Guvern cu privire la unificarea cursurilor de schimb ale leului prezentăm cite­­va reglementări apărute recent în activitatea sistemului bancar. Interlocutor, doamna Angela NISTOR, șefa Servi­ciului analiză-sinteză a Băncii Naţionale — Sucursala ju­deţului Covasna, care a precizat: In legătură cu disponibilităţile in valută ale agenţilor economici, existente în conturile acestora: Echivalentul în lei la cursurile de schimb de cedare existente în 11 noiem­brie a.c. (dolarul — 180 lei, marca — 110,20 lei, lira sterli- Nu m-am interesat pentru dumneavoastră că — 319,77 lei, silingul austriac — 15,64 lei, francul fran­cez — 32,31 lei, francul elveţian — 124,70 lei) pentru sume­le in valută virate in contul Băncii Naţionale se decontea­ză de aceasta intr-un cont distinct deschis pentru fiecare centrală a băncilor comerciale. Disponibilitățile în lei ale fiecărui agent economic cu capital de stat, ca urmare a cedării, se înregistrează în conturi de disponibil pentru de­blocare. Aceste disponibilități se vor folosi pentru decon­tare în următoarea ordine de priorități: lichidarea datorii­lor către furnizori; completarea resurselor din conturile cu­rente pentru plata salariilor la agenţii economici; în situa­ţia agenţilor economici care la data cedării nu prezintă da­torii către furnizori, disponibilul creat din valoarea valutei se înregistrează în contul curent, sub semnătura autoriza­tă a agentului economic că nu are restanţă. Despre efectua­rea încasării şi plăţilor valutare curente ale agenţilor eco­nomici: Incepînd cu 11 noiembrie, băncile comerciale­­Ban-Vasilica CIOBANU (Continuare în pag. 2­3) Atentat la buzunarul şi sănătatea consumatorilor (I­) Rularea cit mai rapidă a stocurilor de marfă de către comercianţi este firească atî­­ta vreme cît rulajul spre des­facere nu înseamnă şi scoa­terea la vînzare a unor pro­duse necorespunzătoare cali­tativ, deci în detrimentul buzunarului şi sănătăţii cum­părătorilor. Dar să dăm în continuare cuvintul inspecto­rilor Corpului de control co­mercial. STAKICS István, controlul comercial al Primăriei muni­cipale: „Am făcut un con­trol în cele două depozite cu ridicata pentru produse ali­mentare, ale cooperaţiei de consum. Cu acel prilej am depistat aspecte total neco­­res­punzătoare, precum: elibe­rarea în întreg sistemul din judeţ (în teritoriu) a unor produse cu termene de vala­bilitate expirate, ceea ce a fost practic o intoxicare a în­tregii reţele din judeţ. Aceas­ta din cauza „neatenţiei“ lu­crătorilor din depozite şi, pe de altă parte, a comercianţi­lor de la cooperaţia de con­sum din judeţ“. SZABÓ Albert, şeful Cor­pului de control comercial al Prefecturii: „Trebuie să se ştie că noi nu avem plan de aplicare a amenzilor, nu sîn­tem plătiţi cu cotă din a­­menzi. E falsă şi opinia uno­ra după care unii comercianţi măresc preţurile pentru a re­cupera amenzile care sunt mari. Practic, noi controlăm aplicarea legii, care trebuie înţeleasă şi respectată de că­tre comercianţi“. STAKICS István: „Comer­cianţii trebuie să cunoască şi să respecte legea propriului lor domeniu de activitate. E un lucru elementar şi nece­sar. Printre abaterile grave se află, spre exemplu şi lip­sa la cîntar. De asemenea şi pentru cei privatizaţi există, conform legii (Hotărîrea nr. 952/1990 a Guvernului­, obli­gativitatea respectării pro­gramului de funcţionare“. SZABÓ Albert: „Pe de altă parte ar trebui să funcţione­ze într-o măsură mai mare, opinia consumatorilor, în sensul ca ei să atenţioneze gestionarii, vînzătorii asupra oricăror nereguli constatate, pe loc. O pot face evident şi prin anunţarea Corpului de control comercial, la telefo­nul 1.18.63 la judeţ şi 1.11.90, interioare 210 şi 282­, la Pri­măria municipală“. STAKICS Istvan: „în final atragem atenţia asupra dotă­rii şi folosirii in alimentaţia publică a recipientelor gra­date pentru măsurarea corec­tă a cantităţilor puse în vîn­zare“. Duru MOLDOVAN­ ­BBSMteaBHBBI II­I ml IIHN­W WBW

Next