Cuvîntul Nou, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 529-548)
1992-01-04 / nr. 529
/• D IN ZIARUL NOSTRU DE MARŢI • Istoria şcolilor româneşti din judeţul Trei Scaune (primul articol dintr-un serial pe această temă realizat de Ioan I. Eşanu) • Partidele politice din judeţ în campania electorală pentru alegerile locale (noi am rezervat spaţiul convenit ecologiştilor şi convenţiei democratice) • Vom încerca să vă familiarizăm cu cele mai importante articole din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale. Mulţumiri Mulţumim din suflet doamnei Ana Timaru, din Păpuţi, d-lui Marcel Izbăşoiu, din Breţcu, d-lui protopop Gh. Răţulea, ostaşului Sebastian Niţu, din Miercurea Ciuc, celorlalţi cititori fideli ai ziarului nostru care ne-au felicitat de Crăciun şi Anul Nou. Le dorim tuturor sănătate, viaţă lungă şi numai bucurii In acest an şi in cei care vor veni. Redacţia ziarului „CUVÎNTUL NOU" Din 7 ianuarie,recensămintul populaţiei şi locuinţelor Datele exacte privind numărul populaţiei pe sexe, vîrste şi în profil teritorial, pe judeţe, municipii, oraşe şi comune sunt esenţiale pentru buna funcţionare a administrării localităţilor, aprovizionarea populaţiei, fondul locativ, transportul public, reţeaua sanitară şi şcolară, dotările socialculturale, dar şi pentru efectuarea prognozelor în domeniul economico-social. Recensămintul implică întreaga populaţie a ţării. In vederea desfăşurării în condiţii optime a acestei complexe acţiuni statistice, indispensabilă eforturilor de redresare economică şi socială a ţării, este necesar ca întreaga populaţie să sprijine sub toate aspectele munca celor însărcinaţi cu realizarea recensământului, asigurând exactitatea datelor declarate şi operativitatea înregistrărilor. De aceea, în perioada 3—5 ianuarie recenzorii vor face vizite preliminare în sectoarele de recensămint repartizate, iar din 7 ianuarie, ora 8 dimineaţa, începe înregistrarea populaţiei şi locuinţelor. Deoarece recensămintul se încheie în data de 14 ianuarie, perioadă în care pot surveni numeroase modificări ca decese, schimbări de domiciliu, locuinţe noi, pentru a evita dublele înregistrări şi omisiunile, indiferent de ziua in care se înregistrează efectiv persoanele sau locuinţele, datele trebuie să consemneze situaţia existentă în momentul numitde referinţă“, ora zero din noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1992. Reamintim că datele şi informaţiile individuale înscrise în formularele de recensămint sunt strict confidenţiale şi nu pot fi utilizate decît în scopuri statistice. Aceste date nu vor fi comunicate nici unei persoane particulare. MODIFICĂRI LA LEGEA PENSIEI Potrivit noilor prevederi din Legea nr. 73 din 1991, privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum şi de modificare şi completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii, studenţii de la institutele de învăţămînt superior cu o durată de şcolarizare mai mare de cinci ani, în vîrstă de pînă la 26 ani, pot beneficia de pensii de urmaş pînă la îndeplinirea acestei vîrste. Pentru acordarea sumei cuvenită, persoanele în cauză vor trebui să se prezinte la Oficiul de pensii din cadrul Direcţiei muncii şi protecţiei sociale, cu adeverinţă eliberată de unitatea de învăţămînt la care urmează cursurile. NE-AM INTERESAT PENTRU IV. Intrucît noua lege aduce îmbunătăţiri cu privire la pensia de urmaş, beneficiarii acestora, ale căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 iulie 1977 — 1 martie 1990, se vor adresa Oficiului de pensii cu cerere de revizuire a cuantumului, însoţită de un cupon de pensie. De asemenea, văduvele de război care ulterior nu s-au recăsătorit au dreptul la pensie de urmaş indiferent de durata căsătoriei cu cel decedat. Mai au dreptul la aceste pensii soţiile celor care au decedat ca pensionari I.O.V.R. (invalizi de război). Vasilica CIOBANU UTATUL NOU SERIE NOUA» Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 529 Sîmbătă, 4 ianuarie 1992 4 pagini — 5 lei Actualitatea înaintaşilor In momentele hotărîtoare ale zbuciumatei sale Istorii, România a avut şansa să fie cîrmuită de mari bărbaţi de stat. Identificîndu-se cu interesele şi aspiraţiile autentice ale poporului, aceştia au reuşit să mobilizeze toate energiile neamului, să înlăture marile primejdii ce ameninţau însăşi existenţa noastră ca popor şi să îndeplinească visul dintotdeauna al românilor — Marea Unire. Indiscutabil, printre marii eroi ai neamului se află la loc de frunte şi Ion I.C. Brătianu. Aducem cu acest prilej un omagiu marelui înaintaş, publicînd apelul său adresat tuturor fiilor României Mari, în februarie 1922. Acest apel a fost difuzat în sute de exemplare şi în judeţul nostru. Ideile forţă ale documentului sunt tulburătoare prin actualitatea lor. Să le citim cu atenţie şi să medităm asupra mesajului pe care îl conţin ,,După întregirea României prin dragostea şi prin vitejia fiilor săi o datorie nouă se impunea: întărirea şi organizarea statului sporit. ...Cunoscător adine al însuşirilor minunate cu care neamul şi ţara sunt înzestrate, Partidul Naţional Liberal a înţeles că PE TEMEIUL PROPRIILOR NOASTRE ENERGII MORALE ŞI MATERIALE SE POT CLĂDI PUTEREA ŞI PROPĂŞIREA STATULUI, că pe conştiinţa şi munca naţională se poate ridica situaţia lui lăuntrică şi internaţională. ...Am văzut cu durere cum doi ani şi mai bine au rămas nerodnice şi s-au risipit în zadar forţele naţionale, fără folos obştesc, sub imboldul patimilor şi al nepriceperii, sub acel al intereselor neîndrituite. Din sporul răului izvorăşte Vinele pentru cine are minte şi bărbăţie, sub greutatea crescândă a nevoilor şi a primejdiilor, în toate ţinuturile României Mari, conştiinţa celor mulţi s-a lămurit. Ţata a înţeles că nu mai merge ca pînă azi. EA NU VREA OAMENI NOI LA FAPTE RELE, CI OAMENI DESTOINICI LA FAPTA BUNA. Alegerile parţiale au arătat dorinţa ca să se înceapă fără întîrziere opera de reclădire morală şi materială printr-o cîrmuire a treburilor Statului, închinată numai intereselor obşteşti, apărate cu hotărîre şi slujire cu hărnicie şi pricepere. ...Primim ca fraţii pe toţi fiii ţării. Nu cunoaştem nici ură, nici părtinire. NU PUTEM INSA RESTABILI SI APAPA INTERESELE SUPERIOARE ALE STATULUI FARA A loan I. EȘANU (Continuare in pag. a 2-a) NU vreţi să călătoriţi cu trenul de lux ? — Interviu cu dl. ing. GH. RADULESCU, şeful coordonator al Staţiei C.F.R. Braşov — — Domnule inginer, am venit să vedem ,,minunea": simplonul „Prahova Express“. — A, s-a auzit pînă la... Covasna?" Sărbătorile sfîrşitrului de an '91 au adus cefereului şi o rază de speranţă, în privinţa oferirii publicului călător a unor condiţii civilizate de transport. O „floare“ ca să zic aşa, a apărut. Este vorba de primul tren de lux care circulă pe distanţa Bucureşti — Braşov şi retur, şi care este ceva aparte faţă de celelalte garnituri feroviare ce circulă azi în România. — Să auzim detaliile, dacă se poate. — Garnitura are şase vagoane de clasa întîi, care au fost recondiţionate şi arată destul de bine. Se circuit numai în sistem de rezervare a locurilor aşa încît este exclusă aglomeraţia. Trenul are vagon-restaurant, servirea putîndu-se face şi în compartimente. Pentru păstrarea curăţeniei pe tot parcursul o femeie de serviciu se află la post. Compartimentele au sistem de radioficare, pus în funcţiune de la locomotivă. Sunt, repet, condiţii bune de călătorie, aşa cum ar trebui să existe în toate trenurile... — Bănuiesc că şi preţul biletului e pe măsură? — Nu e nici mai mare, nici mai mic decît la un tren rapid, clasa I. Sînt două opriri pe parcurs, la Sinaia şi Predeal. Plecarea din Capitală este la ora 15,10 şi sosirea în municipiul de sub Tîmpa la 17,49, înapoierea din Braşov la 19,39 şi sosirea în Bucureşti la 22,10. — Aveţi, poate, şi vreun amănunt mai „picant" referitor la acest tren „ciudat"? — In prima cursă, ajungînd în gara Ploieşti, nişte „admiratori" l-au întimpinat cu... pietre (I), spărgînd un geam. — Sînt pasageri mulţi? H.C. DELIU (Sontinoare unoaa » ?•) Din istoria serviciilor secrete est-europene („DER SPIEGEL“) O recentă ştire Kompres ne informa că, la Sofia, s-a desfăşurat o întîlnire a factorilor de conducere ale serviciilor de informaţii din fostele ţări socialiste, inclusiv U.R.S.S., avînd ca temă rolul acestor servicii într-o democraţie. La reuniune au participat un ambasador al S.U.A. şi un fost director al C.I.A. Unde am ajuns?!... Gheorghi Markov era un scriitor apreciat în Bulgaria în momentul cînd, neputind suporta tirania ţarului roşu — deşi era chiar prieten cu Jivkov —, s-a refugiat în Anglia, luptînd împotriva stalinismului la postul de radio BBC. Dictatorul a decis să răzbune o asemenea „fărădelege“ dînd dispoziţiile de rigoare serviciilor secrete. Şeful acestuia s-a adresat KGB-ului, cerindu-i un contraserviciu pentru „ajutorul“ dat nu o dată de bulgari. Prompt, ruşii au livrat o minusculă capsulă cu o otravă greu de pus în evidenţă: rizin. Peste cîteva zile un agent avînd indicativul „ICito“ l-a „împuşcat" pe Markov. N-au trecut decît patru zile şi scriitorul deceda în condiţii misterioase... De-abia după 13 ani a dezvăluit generalul Kalughin taina morţii lui Markov. Autorul atentatului trăieşte netulburat ca pensionar la Sofia, iar dosarele cazului au dispărut! Acestea n-au fost însă singurele documente ale spionajului bulgar care s-au „evaporat“. La fel s-a întîmplat şi cu materialul privind implicarea Bulgariei în atentatul asupra papei Ioan Paul al II-lea, în mai 1981. In prezent, chiar şi după alegerile din octombrie, membrii temutului Departament 6 şi-au găsit loc în Serviciul secret naţional, o agentură avînd puternice legături cu KGB-ul. De altfel, un fost agent afirmă că serviciul secret este cel mai puternic partid al Bulgariei. * In Ceho-Slovacia preocupările pentru lichidarea relicvelor comuniste sunt evidente în special în cazul serviciului se-Traducere și adaptare Gabriel FLORESCU (Continuare in pag. a 2-a) Gînduri la început de an • ,,Ce mi-aş putea dori, ce ne-am putea dori decît altceva decît ne-am dorit de cînd lumea pe meleagurile astea binecuvîntate: pace, înţelegere între oameni.ă nătate şi belşug. Să nu mai fim niciodată săraci în ţară bogată!“. (Aldea DOMBOŞ' 72 de ani Dobîrlău). 9 „Să Vină ruşii! Da, domnule! Să vină cit mai des. Eu stau în zona Pieţei Centrale şi zău că mă bucur că vin. Se vede că e concurenţă. Preţurile urcă şi coboară după o schemă fixă: cerere şi ofertă. Şi mai doresc să avem şi concurenţă... internă. Dar reală, că altfel, degeaba... Eu atît ai avut de „cioctrlănit“ (Nicolae CIOCÎRLAN, 65 de ani, Sfîntu Gheorghe. 9 .,Eu sînt macaragiu, printre altele, aşa că nu mai vreau să lucrez cu utilajul din dotare la„ preţuri“. (Iosif SECELEANU, 51 ani, Sfîntu Gheorghe). 9 „Privatizare masivă şi de substanţă, de esenţă, pentru că altfel reforma rămîne cu... buricul netăiat!“. (Traian FIRU, 35 de ani, Covasna). 9 „Să ajung să văd cu ochii mei cum se minunează străinul care poposeşte pe la noi de ce e în stare să facă românul în democraţie". (Vasile ANDRO, 23 de ani, Intorsura Buzăului). 9 ..Linişte, siguranţa zilei de mîine. Astea pot veni numai din muncă, din convingerea că te poţi bucura real de ce-ai făcut“. (Constantin PROFIR, 46 de ani, Sfîntu Gheorghe). 9 „Ca cu mai mulţi ani şi cirmnuitori înţelepţi, că, slavă Domnului, nu ducem lipsă de materie cenuşie pe-aici, pe la noi“. (Grigore LUPU, 54 de ani, Covasna). Selectate de Constantin NIȚU