Cuvîntul Nou, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 529-548)

1992-01-04 / nr. 529

/• D­ IN ZIARUL NOSTRU DE MARŢI • Istoria şcolilor româneşti din judeţul Trei Scaune (primul articol dintr-un serial pe aceas­tă temă realizat de Ioan I. Eşanu) • Partidele politice din judeţ în campania electorală pentru alegerile locale (noi am re­zervat spaţiul convenit ecologiştilor şi conven­ţiei democratice) • Vom încerca să vă familiarizăm cu cele mai importante articole din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale. Mulţumiri Mulţumim din suflet doamnei Ana Timaru, din Păp­uţi, d-lui Marcel Iz­­băşoiu, din Breţcu, d-lui protopop Gh. Răţulea, osta­şului Sebastian Niţu, din Miercurea Ciuc, celorlalţi cititori fideli ai ziarului nostru care ne-au felicitat de Crăciun şi Anul Nou. Le dorim tuturor sănătate, viaţă lungă şi numai bucurii In acest an şi in cei care vor veni. Redacţia ziarului „CUVÎNTUL NOU" Din 7 ianuarie,recensămintul populaţiei şi locuinţelor Datele exacte privind numărul populaţiei pe sexe, vîrste şi în profil teritorial, pe judeţe, municipii, oraşe şi comune sunt esenţiale pentru buna funcţionare a administrării lo­calităţilor, aprovizionarea populaţiei, fondul locativ, trans­portul public, reţeaua sanitară şi şcolară, dotările social­­culturale, dar şi pentru efectuarea prognozelor în domeniul economico-social. Recensămintul implică întreaga populaţie a ţării. In vederea desfăşurării în condiţii optime a acestei complexe acţiuni statistice, indispensabilă eforturilor de redresare economică şi socială a ţării, este necesar ca în­treaga populaţie să sprijine sub toate aspectele munca ce­lor însărcinaţi cu realizarea recensământului, asigurând e­­xactitatea datelor declarate şi operativitatea înregistrărilor. De aceea, în perioada 3—5 ianuarie recenzorii vor face vi­zite preliminare în sectoarele de recensămint repartizate, iar din 7 ianuarie, ora 8 dimineaţa, începe înregistrarea populaţiei şi locuinţelor. Deoarece recensămintul se încheie în data de 14 ianuarie, perioadă în care pot surveni nume­roase modificări ca decese, schimbări de domiciliu, locuinţe noi, pentru a evita dublele înregistrări şi omisiunile, indife­rent de ziua in care se înregistrează efectiv persoanele sau locuinţele, datele trebuie să consemneze situaţia existentă în momentul numit­­de referinţă“, ora zero din noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1992. Reamintim că datele şi informaţiile individuale înscrise în formularele de recensămint sunt strict confidenţiale şi nu pot fi utilizate decît în scopuri statistice. Aceste date nu vor fi comunicate nici unei persoane particulare. MODIFICĂRI LA LEGEA PENSIEI Potrivit noilor prevederi din Legea nr. 73 din 1991, privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, pre­cum şi de modificare şi completare a unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale şi pensii, studenţii de la institutele de învăţămînt superior cu o durată de şcolarizare mai mare de cinci ani, în vîrstă de pînă la 26 ani, pot be­neficia de pensii de urmaş pînă la îndeplinirea acestei vîrste. Pentru acordarea sumei cuvenită, persoanele în cauză vor trebui să se prezinte la Oficiul de pensii din cadrul Direc­ţiei muncii şi protecţiei sociale, cu adeverinţă eliberată de unitatea de învăţămînt la care urmează cursurile. NE-AM INTERESAT PENTRU I­V. Intrucît noua lege aduce îmbunătăţiri cu privire la pensia de urmaş, beneficiarii acestora, ale căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 iulie 1977 — 1 martie 1990, se vor adresa Oficiului de pensii cu cerere de revizuire a cuantumului, însoţită de un cupon de pensie. De asemenea, văduvele de război care ulterior nu s-au recăsătorit au dreptul la pensie de urmaş indiferent de durata căsătoriei cu cel decedat. Mai au dreptul la aceste pensii soţiile celor care au decedat ca pensionari I.O.V.R. (invalizi de război). Vasilica CIOBANU UTATUL NOU SERIE NOUA» Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 529 Sîmbătă, 4 ianuarie 1992 4 pagini — 5 lei Actualitatea înaintaşilor In momentele hotărîtoare ale zbuciumatei sale Istorii, România a avut şansa să fie cîrmuită de mari bărbaţi de stat. Identificîndu-se cu inte­resele şi aspiraţiile autentice ale poporului, aceştia au reu­şit să mobilizeze toate energii­le neamului, să înlăture ma­rile primejdii ce ameninţau însăşi existenţa noastră ca po­por şi să îndeplinească visul dintotdeauna al românilor — Marea Unire. Indiscutabil, printre marii eroi ai neamului se află la loc de frunte şi Ion I.C. Brătianu. Aducem cu acest prilej un o­­magiu marelui înaintaş, pu­­blicînd apelul său adresat tu­turor fiilor României Mari, în februarie 1922. Acest apel a fost difuzat în sute de exemplare şi în jude­ţul nostru. Ideile forţă ale do­cumentului sunt tulburătoare prin actualitatea lor. Să le ci­tim cu atenţie şi să medităm asupra mesajului pe care îl conţin ,,După întregirea României prin dragostea şi prin vite­jia fiilor săi o datorie nouă se impunea: întărirea şi organi­zarea statului sporit. ...Cunoscător adine al însu­şirilor minunate cu care n­ea­­mul şi ţara sunt înzestrate, Partidul Naţional Liberal a înţeles că PE TEMEIUL PRO­PRIILOR NOASTRE ENERGII MORALE ŞI MATERIALE SE POT CLĂDI PUTEREA ŞI PROPĂŞIREA STATULUI, că pe conştiinţa şi munca naţio­nală se poate ridica situaţia lui lăuntrică şi internaţională. ...Am văzut cu durere cum doi ani şi mai bine au rămas nerodnice şi s-au risipit în zadar forţele naţionale, fără folos obştesc, sub imboldul pa­timilor şi al nepriceperii, sub acel al intereselor neîndrituite. Din sporul răului izvorăşte Vi­nele pentru cine are minte şi bărbăţie, sub greutatea cres­cândă a nevoilor şi a primej­diilor, în toate ţinuturile Ro­mâniei Mari, conştiinţa celor mulţi s-a lămurit. Ţata a în­ţeles că nu mai merge ca pînă azi. EA NU VREA OAMENI NOI LA FAPTE RELE, CI OAMENI DESTOINICI LA FAPTA BUNA. Alegerile par­ţiale au arătat dorinţa ca să se înceapă fără întîrziere o­­pera de reclădire morală şi materială printr-o cîrmuire a treburilor Statului, închinată numai intereselor obşteşti, a­­părate cu hotărîre şi slujire cu hărnicie şi pricepere. ...Primim ca fraţii pe toţi fiii ţării. Nu cunoaştem nici ură, nici părtinire. NU PUTEM INSA RESTABILI SI AP­APA INTERESELE SUPERIOARE ALE STATULUI FARA A loan I. EȘANU (Continuare in pag. a 2-a) NU vreţi să călătoriţi cu trenul de lux ? — Interviu cu dl. ing. GH. RADULESCU, şe­ful coordonator al Staţiei C.F.R. Braşov — — Domnule inginer, am ve­nit să vedem ,,minunea": sim­plonul „Prahova Express“. — A, s-a auzit pînă la... Co­vasna?" Sărbătorile sfîrşitrului de an '91 au adus cefereului şi o rază de speranţă, în pri­vinţa oferirii publicului că­lător a unor condiţii civiliza­te de transport. O „floare“ ca să zic aşa, a apărut. Este vor­ba de primul tren de lux ca­re circulă pe distanţa Bucu­reşti — Braşov şi retur, şi ca­re este ceva aparte faţă de ce­lelalte garnituri feroviare ce circulă azi în România. — Să auzim detaliile, dacă se poate. — Garnitura are şase va­goane de clasa întîi, care au fost recondiţionate şi arată destul de bine. Se circuit nu­mai în sistem de rezervare a locurilor aşa încît este exclu­să aglomeraţia. Trenul are va­gon-restaurant, servirea pu­­tîndu-se face şi în comparti­mente. Pentru păstrarea cură­ţeniei pe tot parcursul o fe­meie de serviciu se află la post. Compartimentele au sis­tem de radioficare, pus în funcţiune de la locomotivă. Sunt, repet, condiţii bune de călătorie, aşa cum ar trebui să existe în toate trenurile... — Bănuiesc că şi preţul bi­letului e pe măsură? — Nu e nici mai mare, nici mai mic decît la un tren ra­pid, clasa I. Sînt două opriri pe parcurs, la Sinaia şi Pre­deal. Plecarea din Capitală este la ora 15,10 şi sosirea în municipiul de sub Tîmpa la 17,49, înapoierea din Braşov la 19,39 şi sosirea în Bucureşti la 22,10. — Aveţi, poate, şi vreun a­­mănunt mai „picant" referitor la acest tren „ciudat"? — In prima cursă, ajungînd în gara Ploieşti, nişte „admi­ratori" l-au întimpinat cu... pietre (I), spărgînd un geam. — Sînt pasageri mulţi? H.C. DELIU (Sontinoare un­­oaa » ?­•) Din istoria serviciilor secrete est-europene („DER SPIEGEL“) O recentă ştire Kom­pres ne informa că, la Sofia, s-a des­făşurat o întîlnire a factorilor de conducere ale serviciilor de informaţii din fostele ţări so­cialiste, inclusiv U.R.S.S., a­­vînd ca temă rolul acestor servicii într-o democraţie. La reuniune au participat un ambasador al S.U.A. şi un fost director al C.I.A. Unde am a­­juns?!... Gheorghi Markov era un scriitor apreciat în Bulgaria în momentul cînd, neputind suporta tirania ţarului roşu — deşi era chiar prieten cu Jiv­kov —, s-a refugiat în Anglia, luptînd împotriva stalinismu­­lui la postul de radio BBC. Dictatorul a decis să răzbu­ne o asemenea „fărădelege“ dînd dispoziţiile de rigoare serviciilor secrete. Şeful aces­tuia s-a adresat KGB-ului, cerindu-i un contraserviciu pentru „ajutorul“ dat nu o dată de bulgari. Prompt, ruşii au livrat o minusculă capsulă cu o otravă greu de pus în e­­videnţă: rizin. Peste cîteva zi­le un agent avînd indicativul „ICito“ l-a „împuşcat" pe Mar­kov. N-au trecut decît patru zile şi scriitorul deceda în condiţii misterioase... De-abia după 13 ani a dezvăluit ge­neralul Kalughin taina morţii lui Markov. Autorul atenta­tului trăieşte netulburat ca pensionar la Sofia, iar dosare­le cazului au dispărut! A­­cestea n-au fost însă singurele documente ale spionajului bulgar care s-au „evaporat“. La fel s-a întîmplat şi cu ma­terialul privind implicarea Bulgariei în atentatul asupra papei Ioan Paul al II-lea, în mai 1981. In prezent, chiar şi după alegerile din octombrie, membrii temutului Departa­ment 6 şi-au găsit loc în Ser­viciul secret naţional, o agen­tură avînd puternice legături cu KGB-ul. De altfel, un fost agent afirmă că serviciul se­cret este cel mai puternic partid al Bulgariei. * In Ceho-Slovacia preocupă­rile pentru lichidarea relicve­lor comuniste sunt evidente în special în cazul serviciului se-Traducere și adaptare Gabriel FLORESCU (Continuare in pag. a 2-a) Gînduri la început de an • ,,Ce mi-aş putea dori, ce ne-am putea dori decît altceva decît ne-am dorit de cînd lumea pe meleagurile astea binecuvîntate: pace, înţelegere între oameni.­­­ă nătate şi belşug. Să nu mai fim niciodată săraci în ţară bogată!“. (Aldea DOM­BOŞ' 72 de ani Dobîrlău). 9 „Să Vină ruşii! Da, domnule! Să vină cit mai des. Eu stau în zona Pieţei Centrale şi zău că mă bucur că vin. Se vede că e concurenţă. Preţurile urcă şi coboară după o schemă fixă: cere­re şi ofertă. Şi mai doresc să avem şi concurenţă... internă. Dar reală, că alt­fel, degeaba... Eu atît ai avut de „cioctrlănit“ (Ni­­colae CIOC­ÎRLAN, 65 de ani, Sfîntu Gheorghe. 9 .,Eu sînt macaragiu, prin­tre altele, aşa că nu mai vreau să lucrez cu utilajul din dotare la­„ preţuri“. (Iosif SECELEANU, 51­­ ani, Sfîntu Gheorghe). 9 „Privatizare masivă şi de substanţă, de esenţă, pen­tru că altfel reforma rămî­­ne cu... buricul netăiat!“. (T­raia­n­ FIRU, 35 de ani, Covasna). 9 „Să ajung să văd cu ochii mei cum se minunează străinul care poposeşte pe la noi de ce e în stare să facă românul în democraţie". (Vasile AN­­DRO, 23 de ani, Intorsura Buzăului). 9 ..Linişte, si­­guranţa zilei de mîine. As­tea pot veni numai din muncă, din convingerea că te poţi bucura real de ce-ai făcut“. (Constantin PROFIR, 46 de ani, Sfîntu Gheorghe). 9 „Ca cu­ mai mulţi ani şi cirmnuitori în­ţelepţi, că, slavă Domnu­lui, nu ducem lipsă de ma­terie cenuşie pe-aici, pe la noi“. (Grigore LUPU, 54 de ani, Covasna). Selectate de Constantin NIȚU

Next