Cuvîntul Nou, aprilie 1992 (Anul 3, nr. 590-608)

1992-04-01 / nr. 590

Pag. 2 OCTAVIAN GOGA -poet al Ardealului La 1 aprilie se împlinesc 111 ani de la naşterea, in satul Răşinari, a poetului pătimirii noastre Octavian Goga, ca fiu al preotului Iosif Goga şi Aureliei Goga, născută Bratu, ca fiică a protopopului Ion Bratu, cel care la 1868 îl găzdu­ieşte pe Mihai Eminescu. Urmează liceul unguresc din Sibiu, începînd cu 1890, se transferă apoi la liceul românesc de la Braşov, iar apoi, Facultatea de litere şi filosofie la Universitatea din Budapesta, unde absolvă, în anu­l 1903, examenul funda­mental de­ profesor secundar de istorie, limbă latină și fi­lologie, iar în 1904 absolvă facultatea de filosofie cu titlul de „Absolutoriura“, după care, primind o bursă acordată de Societatea „Transilvania“ pleacă la Universitatea din Berlin. In 1905 este ales ca secretar al „Astrei“. In 1906 Academia Română îi acordă premiul „Herescu-Năsturel“, pentru volumul ,,Poezii“, raportor fiind Titu Maiorescu. In 1912 este întemniţat la Seghedin pentru că a scris des­pre ,,asupririle clamei feudale din Ungaria“ — loc unde este vizitat de I.L. Caragiale. In 1916 se înrolează ca simplu soldat în armata română, Regimentul 80 infanterie din Dobrogea. In 1919 este numit ministru al instrucţiunii şi cultelor, în 1920 ministru de stat şi apoi ministru al artelor şi cultelor, şi tot atunci membru al Academiei Române, în 1926,­ ministru de interne, iar în anul 1937 devine prim­­ministru, pînă în 10 februarie 1938. In 1931 la împlinirea vîrstei de 50 de ani, aniversarea poetului devine eveniment naţional şi este sărbătorit în şcoli. Academie, in Societatea Scriitorilor Români şi în Parlament. Bun prieten cu poetul Ady Endre, a cărui operă a tra­dus-o in limba română, cumpără de la acesta Castelul de la Ciucea. După o boală scurtă moare şi la 12 mai 1938 i se fac funerarii naţionale, fiind inmormîntat în Cimitirul Baiu, de unde este dus mai apoi in cripta de la Castelul Ciucea. • Despre crezul său literar poetul spunea :....în vaierul celor mulţi şi în această mişcare mare a maselor, sunetul tău trebuie să fie frămîntat, trebuie să fie un bucium care, pe vîrful de munţi, seamănă revolta din culme în culme, din pisc în pisc“ Călinescu arăta că ,,...în cîntecul lui pă­timirea celor mulţi, supuşi celor bogaţi şi celor străini, e determinismul adine al jelaniei, al iubirii, al urii şi al spe­ranţei“. (P.N.) Imobilism în gîndire... (Urmare din pag. 1) tuşi se mai „mişca“ cîte ceva pe ici, pe colo, se mai „ce­rea“ ajutorul întreprinderilor, se încălca uneori legea cu a­­cordul tacit al „superiorilor“. Fără îndoială, nu putem pleda să se încalce şi acum legea potrivit principiului ,.scopul scuză mijloacele“, dar unele fonduri ar putea lesne intra legal în „buzunarul“ primării­lor, fiind apoi folosite în in­teres obştesc. Este nevoie însă de ieşirea din starea de a­­morţeală a gîndirii edililor. Pentru a nu vorbi în vînt, iată cîteva posibile sugestii, în urnea largă se practică tarife substanţiale pentru fie­care centimetru pătrat de re­clamă, în diferite locuri pu­blice : staţii ale mijloacelor de transport în comun, pa­nouri din şi din afara loca­lităţilor, pereţii unor clădiri. La noi aceste posibilităţi sunt neglijate. Oare pentru reclama mare cît o casă pe care Magazinul ,,Şugaş“ şi-o face chiar in preajma sediu­lui său se plăteşte ceva? Sau pentru reclama cofetăriei şi îngheţatei Polar de lingă res­taurantul Şugaş, ambele din Sfintu Gheorghe? Ori pentru reclama Restaurantului Parc din Tîrgu Secuiesc. Alta: pre­tutindeni in străinătate locu­rile de parcare sunt­­ plătite, iar o parte a veniturilor se varsă în contul primăriilor. La rol, nu. S-a spus adesea că Legea nr. 10/1982 n-a fost abrogată, dar de aplicat n-o aplică nimeni, nici cel puțin societăţile comerciale sau S.R.L.-urile cu magazine la stradă. De buticuri ce să mai vorbim? Amenzi însă pentru dezordinea din faţa lor pri­măriile nu percep... Suntem­ convinşi că aceste cîteva sugestii nu vor umple seifurile primăriilor, dar ele (împreună cu altele, bineîn­ţeles) pot fi un început. In primul rînd pentru ieşirea din starea de amorțeală. Inia:» 1,n­osc­ul Rugaţi să spună măcar în ultimul ceas numele celor doi lideri, reprezentantul moţiu­nii ..Pentru unitatea Frontu­lui­ anunţă că i­derul aces­tuia este dr. Marian Enach­e; apo­i, reprezentantul moţiunii „O schimbare adevărată“ îşi­­ anunţă şi ei .iderul Marian Enache! Explozie în sală: s-a încălcat Statutul! La TV, s a văzut puţin. Lovitura sub centură a aripii Iliescu a fost evidentă. Puţin, foarte puţin a lipsit să nu iasă o bătaie generală Dar şi acum, ca şi în alte situaţii limită, Petre Roman a acţionat în maniera unui adevărat arbitru. Calm, cu răbdare şi, aş zice, obe­dienţă a reuşit să-i linişteas­că pe combatanţi. ..Oameni buni, vă rog să votaţi. Să nu­­ facem ae­ris. Să votăm. Adevărul va ieşi la treaba". Lumea s-a liniştit şi­ a votat. Numărarea voturilor a du­rat aproape două ore. Timp in care ziariş­ti şi alte mij­loace au avut timp să scrie şi să filmeze specacolul ofe­rit de un grup de tineri, la care s-a raliat repede jumăta­te din sală, care au­­ cântat şi­ au scandat pentru Petre Roman. Mulţi gazetari au ricanat la acest episod, care amin­teşte celor cu memorie ne­­selectivă un timp nu de mult trecut şi­ un personaj odios. Roman şi Iliescu au dezlăn­ţuit pasiuni formidabile. Pa­siunea pentru oameni pre­­merge pasiunii pentru pro­grame politice. De­ aici tot circul care a urmat Conven­ţiei, toate vorbele grele spuse de cei care au fost, practic, refuzaţi in Front, după ce doii ani şi ceva au fost în con­ducerea lui. E uşor să acuzi un lider de tendinţe dictato­riale. Mai greu e, însă, să o demonstrezi.­­ Presa e cu toţi. B.B.C., France Presse, Europa Libe­ră, televiziunea mexicană, cea canadiană — toţi trans­mit tot. Sala Polivalentă e ca Forul roman: grupuri, gru­puri discută, perorează, ora­tori ad-hoc încearcă să-i con­vingă pe nehotăriţi. In sfîrşit, se întoarce pre­zidiul. Petre Roman ridică braţele. Sala explodează. Nu se mai aude decît ,,Petre Ro­man“, scandat în neştire. Ion Cristoiu, aflat în faţa mea, zîmbeşte a rîde la unele amin­tiri nu prea vechi... Dar ce mai contează? în acest mo­ment F.S.N. are un program clar, o linie politică limpede. Moţiunea Roman a întrunit 64 la sută din sufragii, F.S.N.­­al 6-a , structurat, plătind pentru asta un preţ greu: sci­ziunea. Dar despărţirea clară de comunism, lipsa de echi­voc a structurii de centru stînga a partidului, alinierea la valorile social-democraţiei europene sunt bunuri cîştiga­­te. Se va vedea cum vor fi ele folosite. în final dl. Roman spune următoarele : ,,Acest rezultat este o victorie pentru parti­dul care întruneşte cele mai multe speranţe şi cea mai mare încredere a poporului român. Am pornit la acest drum intr-un moment în ca­re puţini ne mai acordau şanse. Am învins pentru că avem o linie politică limpede, un program pe care îl putem prezenta ţării cu fruntea rus. F.S.N. a avut curajul să se măsoare cu el însuşi“. Repriza a 3-a s-a consumat duminică. Această zi trebuia să fie o victorie a aripii Iliescu, adică aşa o vedeau susţinătorii d-lui Iliescu, care, în discuţiile asupra articolu­lui din Statut privitoare la alegerea candidaţilor la pre­şedinţie, au izbucnit cerînd ca dl. Iliescu să fie propus din partea Frontului. Scan­dal mare, din nou, aplanat tot de dl. Roman, cu preţul ieşirii din sală a vreo 200 de combatanţi Iliescu. „Nimeni nu are nimic împotrivă ca F.S.N. să sprijine candidatu­ra d-lui Iliescu, dar dl. Ilies­­cu trebuie să dea un semn: să ceară acest lucru Conven­ţiei, să fie de acord cu pro­gramul politic al Frontului. Dl. Iliescu a tăcut, insă, şi n-a spus nimic. E drept, a continuat dl. Roman, mai este încă timp, nu se ştie cind vor fi alegerile. Frontul s e vrea în iunie,­­ dar Parlamentul nu a scos încă legea electo­rală. Nimic nu este pierdut, multe se mai pot întîmpla ...“ S-au şi întimplat, de altfel: ari­pa Iliescu a format luni, un nou partid: F.S.N. — 22 de­cembrie. Acest nou partid va defila, probabil, cu dl. Iliescu pe post de candidat la pre­şedinţie. Convenţia s-a încheiat. Pes­te tot şi toate, au rămas două lucruri esenţiale: 1. F.S.N. este acum un partid care poate convinge. Despărţirea de aripa conservatoare va costa, insă, rămîne de văzut cît de mare va fi acest preţ. 2. Feseniştii sînt ataşaţi su­fleteşte de doi oameni: Ro­man şi Iliescu. Divorţul din­tre ei, care probabil e defini­tiv va pune pe mulţi în cum­pănă, pentru că mulţi nu vor fi în stare să gîndească cu­­ mintea şi o vor face cu ini­ma! Trei zile care au zguduit ţara CUVtNTUL NOU Anul m Nr. 590 cine-s vinovafii de rangul „ZERO“ ? Intîmplător sau nu, ni se adresează o nouă petiţie avînd ca subiect ilegalităţi comise în a­­cordarea autorizaţiilor de funcţionare a unor magazine amplasate în blocuri în ciuda dez­aprobării majorităţii locatarilor. înainte de a insera ultima scrisoare, dorim să precizăm un lucru pentru a fi mai bine înţeleasă po­ziţia noastră: pe unde am umblat în lumea asta, pretutindeni drepturile omului în ce priveşte inviolabilitatea proprietăţii sale, tulburarea în vreun fel a liniştii sale, încăl­carea unor norme de convieţuire sunt res­pectate cu sfinţenie, respectiv aspru sanc­ţionate, ele fiind considerate ca un prim capitol a ceea ce înseamnă civilizaţie. Dar să dăm glas amintitei scrisori: Ur­mătorii locatari (sunt zece semnături — n.n.) din str. Oltului, nr. 39, bl. 28, sc. F, prin prezenta vă rugăm să luaţi măsuri pentru a opri instalarea la parterul scării (aparta­mentul 3) a unui magazin privat. Cu toate că această garsonieră este proprietatea lui Papp Éva, nu sîntem de acord cu instalarea acestui magazin pentru că­ acest bloc de garsoniere nu a fost construit special pentru spaţiu comercial, intrarea locatarilor şi a cumpărătorilor fiind comună; pe scară lo­cuiesc atît persoane mai în vîrstă, cît şi mai tinere, singure, iar deschiderea magazinu­lui ar însemna un stres moral şi psihic; izo­larea fonică şi etanşeizarea construcţiei lasă de dorit, magazinul deranjîndu-ne şi din acest punct de vedere, solicitarea reţelelor electrice peste limita admisă de R.E.N.E.L., existînd şi posibilitatea suprasolicitării re­ţelei de canalizare şi alimentare cu apă, funcţie de profilul şi activitatea unităţii afectează pe toţi locatarii.*“ Fără îndoială, chiar şi în lipsa acestor motivaţii, locatarii au dreptate şi dacă ei nu vor să accepte un magazin în blocul lor (mai ales că mulţi sunt şi proprietari ai res­pectivelor garsoniere) nimeni nu are dreptul să le încalce acest drept. Întrebarea care se pune este însă cu bătaie mai lungă: cine sunt cei care dau asemenea aprobări (vrem să credem că cei ce deschid un magazin au acte în regulă) peste voinţa locatarilor? Dacă deciziile pentru înfiinţarea unui S R.L. sunt emise de prefectură, cine verifică auten­ticitatea documentelor ce însoţesc cererea respectivă? Sau respectarea deciziei odată emise? Noi aşteptăm să fim lămuriţi de emitent, deci de Prefectura judeţului... Gabriel FLORESCU ă­resc preţurile .Urmare din pag­a­­ mentare — o confirmare ofi­cială şi sigură a acestei va­riante nu ne-a parvenit, pînă în prezent cel puţin. Deşi, după cum ne spunea domnul Bartoş, tendinţa ge­nerală a preţurilor produse­lor agroalimentare a fost ca ele să crească, totuşi, se ma­nifestă şi tendinţa de recul a preţurilor unor produse ca­re iniţial au săltat mult. Una din cauze este că acele pro­duse sunt greu vandabile la preţurile iniţiale. Aşa, spre exemplu, la vinul de regiune superior (peste un an vechi­me), preţul înainte de 15 fe­bruarie a.c., era de 190 lei/ litru, iar acum el este de 120 lei/litru. După cum ne spu­nea interlocutorul, legea pie­ţei, a cererii şi ofertei îşi face loc tot mai mult. De a­­ceea, logic, se aşteaptă scă­deri de preţuri şi la alte pro­duse scumpe, ca de exemplu brînzeturile. Tendinţa de scă­dere a preţului se manifestă deja în alte judeţe şi la ouă. Dacă acestea din urmă vor fi suficiente şi, mai ales, proas­pete, înseamnă că producăto­rii, dar şi comercianţii, îşi vor onora firma de sărbăto­rile Paştelui. Restricţii privind plata ajutorului de şomaj Mai mulţi cititori ai ziarului, nostru s-au interesat dacă absolvenţii şcolilor profesionale care încă urmează cursu­rile liceale la seral, însă la absolvire nu şi-au găsit loc de muncă, pot beneficia de plata ajutorului de şomaj, în le­gătură cu situaţia acestor persoane, precum şi referitor la situaţii asemănătoare, de la Direcţia pentru muncă şi pro­tecţie socială am aflat următoarele: persoanele care au absolvit cursurile şcolilor profesionale, treapta I de liceu sau a altor forme de învăţămînt şi urmează la treapta a II-a de liceu, atit la zi, cit şi la seral nu li se poate stabili şi plăti ajutorul de şomaj, în­trucît acest drept se plăteşte celor care, fiind absolvenţi ai unei forme de învăţămînt, solicită şi doresc să se încadreze în muncă. Drepturie de NE AM INTERESAT PENTRU DV. şomaj nu se pot acorda celor care urmează o formă de şcolarizare. Persoanele care urmează o formă de învăţă­­mint, cursuri susie sau fără frecvenţă, conform legii sunt încadrate in muncă şi, în consecinţă, nu li se poate stabili şi plăti ajutorul de şomaj. De asemenea, printr-o circulară din 18 octombrie 1991, referitor la persoanele care benefi­ciază de Legea şomajului şi care au reuşit la învăţămîntul superior, curs de zi, seral sau fără frecvenţă, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale precizează că­ persoanele care sunt încadrate în muncă nu beneficiază de plata ajutorului de şomaj De acest drept beneficiază studenţii la cursurile serale şi fără frecvenţă încadraţi în muncă şi cărora li se desface contractul de muncă conform Codului Muncii, art. 120, lit. a-f. Luarea unor măsuri cu privire la aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 1/1991 s-au impus şi datorită faptu­lui că, în speţă, absolvenţii şcolilor profesionale aflaţi în perioada de şcolarizare nu pot primi decît o singură dată acest ajutor de şomaj. De asemenea, se porneşte de la ideea că, interesul absolvenţilor nu este în primul rînd de a beneficia de ajutorul de şomaj, ci de a se încadra în mun­că, scop în care aceştia trebuie să solicite loc de muncă, deci să se înscrie la Oficiul forţei de muncă din cadrul Direcţiei muncii. Vasilica CIOBANU

Next