Cuvîntul Nou, iulie 1992 (Anul 3, nr. 650-672)

1992-07-01 / nr. 650

Pa» I CUVtNTUL NOU CALENDAR (I) -luna iulie • La 2 iulie 1504 a trecut spre cele veşnice cel mai mare domn român, după o domnie strălucită de 47 de ani, Ştefan cel Mare pe care moldovenii l-au numit pină astăzi şi Sfînt. In acest an a fost trecut prin aprobarea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în rîndul sfinţilor din calendarul bisericesc. • In 1581, 8 iulie, Lucaciitorul, profesor la şcoala mănăstirii de la Putna încheie de copiat textul bilingv — slavon şi românesc — al unei Pragile — cunoscută ca cel mai vechi manuscris juridic românesc datat şi în acelaşi timp, unul dintre cele mai vechi texte literare româneşti din Moldova. Lucaci a fost ajutat de călugărul Eremia, fost episcop de Roman. • Sub patronajul episcopului român calvin de Transilvania, Tordaşi este tradusă şi ţeste scoasă la 14 iulie 1852 la Orăştie de către Şerban Coresi şi diacul Marien în limba rmână Paliia. Cunoscută sub numele de Paliia de la Orăştie, Paliia conţine primele două cărţi din Vechiul Testament: Geneza şi Exodul. • La 4 iulie 1600, Mihai Viteazul dă ceea ce istoria a consemnat „Hrisovul“ în care se intitulează „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului și a toată Moldova“, confirmîndu-se astfel înfăptuirea primei uniri politice a tuturor românilor de la Nistru pînă la Tisa. • 25 iulie 1642, în satul Prisac se încheie tipărirea Catehismului calvinic — al lui Csulai György — în limba română, carte care-i oferă lui Varlaam prilejul pentru a lua atitudine în scrierea polemică „Răspunsul împotrivit Catihismului calvinesc" in anul 1644. • 11 iulie 1714, Dimirie Cantemir este ales membru al Academiei din Berlin. • 15 iulie 1824, moare la Brașov, protopopul Radu Tempea (n. 1768), autorul Gramaticii româneşti tipărită in 1797, fost director al tuturor şcolilor neunite din Transilvania. • începînd cu 2 iulie 1838, „Foaia literară", publicată de G. Bariţiu la Braşov, între 1 ianuarie— 25 iunie, se intitulează: „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ cu ideea de a publica materialele „cele ce sunt românilor de neapărată trebuinţă vor cumpăni pe cele folositoare sau numai desfătătoare.“ Aici se publică prima parte a „Proclamaţiei de in Isias“ şi poezia lui A. Mveşanu „Un răsunet“. f1 La 21 iulie 1821, se e poetul, scriitorul, diplomatul şi revoluţionarul Vasile Alecsandri. • 17 iulie 1810, se naşte la Felfedea, lîngă Agnita — Sibiu — August Treboniu Laurian. • La 5 iulie 1845 — Pină în 1848 — apare la Bucureşti, lunar, „Magazin istoric pentru Dacia“, sub redacţia lui Nicolae Bălcescu şi August Treboniu Laurian. 9 în iulie 1853, apare la editura De Soye et Boudet din Paris, volumul de poezii al lui Vasile Alecsandri „Doine și lăcrămioare“. O nouă firmă, TREFF Recent a luat fiinţă la noi în judeţ, Societatea Comercială de Turism şi Comerţ „TREFF“ S.R.L., cu sediul in Sfîntu Gheorghe, strada 1 Decembrie 1918 nr. 5, telefon 11591. Amănunte privind acţiunile pe care şi le propun să le organizeze ne-au fost furnizate de domnul Endre László, administratorul acestei firme. Suntem o agenţie de turism, ne ocupăm atît de cel intern, cit şi de cel extern. Scopul nostru este de a oferi cetăţenilor, la nişte preţuri acceptabile şi în condiţii calitative noi, posibilitatea de a-şi petrece intr-un mod atractiv vacanţa. V-aş ruga să vă referiţi la facilităţile pe care firma dumneavoastră le pune la dispoziţia clienţilor pentru turismul intern. Noi putem asigura locuri de odihnă sau tratament în toate staţiunile şi hotelurile din ţară. Profit de această ocazie, pentru a anunţa că firma noastră a contactat Hotelul Dacia din staţiunea Jupiter, pentru serii de cite zece zile, pînă la data de 20 iulie, preţul fiind de 17.820 lei de persoană. La solicitare se pot organiza şi serii mai scurte (6, 7 zile). In afară de aceasta, putem veni în sprijinul celor interesaţi de a organiza banchete, reuniuni etc. O noutate în activitatea noastră : iniţierea unui nou serviciu, acela de protocol pentru delegaţii străini. . Cîteva cuvinte despre turismul extern. — Pentru excursiile detip extern avem contract cu O.N.T. Carpaţi şi Romextur. Turiştii covăsneni pot să viziteze, printre altele : Italia, Singapore, Egipt, China, Thailanda, Anglia, S.U.A. Firma TREFF vă oferă, în premieră pe plan naţional, posibilitatea de a petrece un sejur de 8 zile în Liban. Avem noutăţi şi pentru automobilişti : 7 zile pe litoralul grecesc, la un preţ variind între 31.000 şi 34.000 lei. Cazarea se asigură în apartamente cu bucătărie pusă la punct cu toate cele necesare. Mai avem, în afară de acestea, curse regulate la Budapesta cu autocarul, plecarea fiind în zilele de marţi şi duminică, iar întoarcerea, marţi şi vineri. Preţul unui bilet este de 2.500 lei dus, dus-întors 4.200. Pentru elevi şi studenţi se acordă o reducere de 10 la sută. Şi pentru a termina într-o notă optimistă, vreau să anunţ pe cei interesaţi în obţinerea de informaţii din sfera turistică (hoteluri, curse aeriene etc.), că pot apela la noi cu încredere, banca noastră de date, care este introdusă în calculator, le poate satisface dorinţele. Cătălin LAZAR Inegalitate a existat. Inegalitate există. Inegalitate va exista. Iată un gînd cu care, cu cît ne vom „familiariza" mai repede, cu atît va fi mai bine. Mai ales din punct de vedere medical... Săptămîna trecută, „făcind teren“ (cum îi zicem noi în limbaj profesional) i-am propus fotoreporterului nostru, Kovács László, să coboare din maşină şi să prindă în obiectiv clădirea care se profila, semeaţă, pe fundalul pădurii. Nu ştiam atunci — şi nu prea ştiu nici acum ! — ce explicaţie îi voi da. Era pur şi simplu, un fapt. Un fapt care, ziceam eu, trebuia consemnat. Puteam să mă interesez a cui este construcţia. N-am făcut-o şi nu o voi face. Constat (şi notez !) doar că două colege ale noastre una de curînd căsătorită, alta logodită — nu au casă. Mai exact, nu au propria lor casă. Inegalitate a existat. Inegalitate există. Inegalitate va exista. Iată un gînd cu care, cu cît ne vom „familiariza" mai repede cu atît va fi mai bine. loan DRAGAN Legea-i una pentru toţi! (Urmare din pag. 1) Barcani. Oare organul care a emis legitimaţia şi a încheiat contractul de muncă n-a observat că se suprapun emiterea de legitimaţii şi încheierea contractelor pentru comuna Barcani ? Deci legea trebuie să fie lege, „una pentru toţi“, chiar şi la Barcani, şi d-voastră să aveţi puterea să vedeţi cine o încalcă. D-voastră aţi încălcat legea eticii profesionale, lăsindu-vă amăgit de prietenul d-voastră Marin Gheorghe, primarul comunei Barcani, care calcă pe legile bunei cuviinţe, onoarei şi omeniei de ani şi ani de zile. Veţi avea posibilitatea să vă convingeţi într-un viitor cît se poate de apropiat, în speranţa că veţi publica în ziarul local, integral scrisoarea mea deschisă, vă mulțumesc. Barcani, 17.06 1992. Baciu Adela" Stimată adresantă, întîi de toate ne întristează faptul că iar nu v-am văzut grafia (ca )şi-n precedenta scrisoare (27 mai) lipseşte semnătura. Nu-i o problemă de fond ci una de formă şi cu siguranţă tot mămica dv. este cu maşina... de scris. Tot ca un viciu de formă v-am pune întrebarea de ce vă erijaţi ca purtătoarea de cuvînt a tuturor cititorilor din Barcani 7 V-au acreditat dînşii în această postură ? Sunteţi Ggură(e) că împărtăşesc punctul dv. de vedere în privinţa administraţiei locale 7 O recomandare pentru a lămuri şi alte chestiuni: recitiţi cu mare atenţie articolul incriminat. Vă va fi de folos. Şi-acum să trecem la problemele de fond, de fapt la multe întrebări, insinuări, şi de ce să n-o spunem pe cea dreaptă, calomnii. S-o luăm sistematic, cum scrie la carte: 1. Nu mi-aţi solicitat în prima scrisoare să fac investigaţii în privinţa componenţei comisiei care a făcut testarea la întorsura Buzăului şi nici n-am crezut de cuviinţă că ar fi necesară o asemenea intervenţie pe considerentul că o fi ea corupţia în floare, dar e mai puţin credibil ca o întreagă comisie să se afle în faza asta. Cît priveşte numărul de ordine al legitimaţiilor (care a fost emisă mai întîi 7) dacă dv. aţi fi fost prima cred că de la Comisia Judeţeană de Privatizare, dl. Cornel Rusu n-ar fi făcut un secret din asta (recitiţi deci — cu atenţie articolul din 11 iunie !). La fel şi cu „apendicele" acestei întrebări — cum de n-au observat (după spusele dv.) concomibiţa emiterii de legitimaţii cuîncheierea de contracte de muncă. Reiteraţi în fapt o idee de atunci că preşedintele comisiei judeţene de privatizare şi primarul comunei ar fi mers „mină in mină“ pentru a vă leza în drepturi. Acuzaţie foarte gravă şi în ciuda prezumţiilor dv. m-ara interesat (deşi ştiu că aţi făcut-o şi dv.) dacă aşa stau lucrurile. Sînt multe nereguli, multe tîlhării la diverse niveluri şi totuşi ceva îmi spune că aici „e ceva putred in Danemarca“ şi... 5. Nu văd de ce un fel de vendetă personală, locală, trebuie speculată la modul mai mult decît penibil ! Ştiu că aţi acţionat pe mai multe fronturi (inclusiv ziarul — vă mai aduceţi aminte de telefonul dat de mama dv. pentru a urgenta publicarea scrisorii din 27 mai 7) in scopul stabilirii ADEVĂRULUI ? Nu zic că nu aveţi dreptate, să fiţi necăjită, dar însăşi manevrele acestea de culise sînt de natură să dea de gîndit (chiar şi unui... neginditor !). Acei factori competenţi să... încalce legea nu s-au ivit şi atunci „Pac la Războiul I“ înc-o epistolă. Nu sîntem aşa cum ne credeţi (sau cum mă credeţi dv. pe mine). Ar însemna să ne demitem de la ceea ce am aşteptat o droaie de ani şi am reuşit să facem după decembrie ’89 (unii chiar mai dinainte). 6. Cît priveşte supoziţiile dv. privind relaţiile mele de amiciţie cu primarul din Barcani, recunoscînd că există acestea, nu presupun neapărat ceea ce doriţi dv. să insinuaţi: ascunderea, escamotarea adevărului. Dacă ne citeaţi mai des aţi fi observat lucrul acesta. Tonul duios, insinuant şi calomnios nu va aduce nimănui calea spre ADEVAR ! în rest, s-au bun de bimi şi să ne vedem cu mai multă onestitate, oricind, la... Barcani. * Anul III Nr. 65. Prima luni... (Urmare din pag 1) nume că centrele de distribuire vor fi deschise între 30 şi 60 de zile, primul prag al termenului expirînd deci, pe întîi iulie a.c. Pentru obţinerea procurilor de ridicare a CP-lor, cetăţenii se pot adresa secretarului consiliului primăriei locale, cei interesaţi prezentîndu-se apoi cu aceste procuri la centrele de distribuţie. Ca o concluzie, situaţia distribuirii CP-lor în judeţ este pe ansamblu mai mult decit bună, din durata acţiunii trecînd 15,5 la sută, timp în care s-au distribuit 35,7 la sută din certificatele de proprietate. Memorandum—IOO (Urmare din pag. 1) vedere al adevăratelor şi legitimelor aspiraţiuni naţionale, nici din al vederilor exprimate de comisiunea naţională, considerate ca singure corespunzătoare, ca fiind deduse din principiul egalei îndreptăţiri a individualităţilor cetăţenilor statului, nici prin consideraţiunile administrative exprimate in introducerea legii, care dispune de mintea, de inima şi de conscienţa cetăţenilor, ca în introducerea Art. XLIV, ex. 1868, în care dieta află cu cale a zice: „Minthogy Magyar-Ország össze-, hompolgárai az alkotmány alapelvei szerint és politikai tekintetben egy nemzetet képeznek, az oszthatatlan, egységes magyar nemzetet, meynek a hon minden polgára, bármely nemzetiséghez tartozzék is, egyenjogú tagja.“ Va să zică toată făptura omenească ce există în Ungaria, fie Român, German, Sav etc., face parte din o singură naţiune nedespărţită, din cea maghiară. E deci lucru firesc, că noi considerăm introducerea aceasta drept un atentat făţiş contra vieţii naţionale a noastre şi a celorlalţi concetăţeni nemaghiari ai noştri. Prin această intenţionată confundare a noţiunii de naţiune politică cu noţiunea etnică a naţiunii legea chiar în prima ei frază neagă existenţa noastră ca factor politic. Confirmînd apoi şi in continuarea ei unitatea aceasta, legea numai pentru înlesnirea raporturilor interne ale statului ia dispoziţiuni pentru folosirea limbilor deosebite de cea maghiară, stabilind principiul: „minthogy továbbá ezen egyenjogúság egyedül az országban divatoz, többféle nyelvek hivatalos használatára nézve és csak annyiban eshetik külön szabály alá, amennyiben ezt az ország egysége, a kormányzat és közigazgatás gyakorlati lehetősége s az igazság pontos kiszolgáltatása szükségesé teszik". Ear’ în § 1. decretează drept limbă a statului şi oficială pe cea maghiară. In privinţa folosirii acestei limbi in viaţa publică, în afacerile politice, juridice şi comunale, în rapoartele oficiale, publice, administrative şi şcolare, în mai înaltele aşezăminte de cultură legea ia dispoziţiuni imperative, pe cind dispoziţiunile privitoare la celelalte limbi dispoziţiunile sînt numai permisive, ca şi cînd aceste limbi ar fi numai un fel de dialecte, cărora nu li se cuvine cultivare şi o generală întrebuinţare în toate sferele vieţii omeneşti.