Cuvîntul Nou, decembrie 1992 (Anul 3, nr. 759-773)
1992-12-03 / nr. 759
SERIE NOVAB Cotidian social-politic al județului Covasna Anul I Nr. 759 Joi 3 decembrie 1992 4 pagini — 5 lei Sfinţii şi economia de piaţă Instituţiile de cultură, ca tonatul sunt strîmtorate cu banii. Mai ales cele conduse şi administrate de inşi care aşteaptă să le pice para mălăiaţa. Sunt insă şi alţii, aleşi dintre cei care, dacă nu, le dai In mină decit un cuţit şi îi laşi o săptămină în pădure se descurcăchestia asta am văzut-o într-un film, dar era absolut credibilă). Ce şi-au zis cei de la Casa de cultură din Tîrgu Secuiesc? Dacă tot au actoricare acum repetă de zor pentru că se apropie o mică aniversare, zece ani de la înfiinţarea Teatrului popular, singurul de acest gen din judeţ) să le dea roluri nu nunta, pe scenă, ci şi în viaţă. Ele sunt pentru bărbaţi şi se numesc Moş Nicolae şi Moş Crăciun. După cum ne asigură doamna Szabó Szende, metodista Casei de cultură (fără să precizeze dacă ideea îi aparţine domniei sale sau directorului instituţiei, domnul Nemeş Grigore), costumele sunt ieftine şi uşor de confecţionat. Şi, oricum vor fi de lungă folosinţă dacă nu cumva — doamne fereşte! — undeva, încă pitit, Moş Gerilă nu-şi pregăteşte revenirea... Aşadar, părinţilor din Tîrgu Secuiesc nu le rămîne decit să formeze numărul de telefon al Casei de cultură şi să ceară ca în seara de Moş Nicolae ori în cea de Ajun, să le fie trimis un moş care să nu semene cu veeinul de palier. Contra-cost, desigur. Ca-n Occident, ca-n Statele Unite, mai ales, unde obiceiul e la mare cinste. De sărbători măcar, de Sfintele sărbători, merită să dai un ban pentru ca puştii să vadă că Moşul cu desagă şi barbă albă există cu adevărat ... Ioan DRAGÁN ! Cine ia taurul de coarne la Covasna ? Multe şi deloc mărunte sunt motivele pentru care, iată nici până acum, la finele lui 1992, la Covasna, nu s-a încheiat punerea în posesie a tuturor persoanelor îndreptăţite la reconstituirea sau constiturea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole. IN APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR Domnul Manta Gheorghe, agent agricol la Primărie şi membru din oficiu ,în Comisia orăşenească pentru aplicarea Legii fondului funciar, apreciază că, pentru finalizarea acţiunii, ar mai fi necesare vreo 150 de hectare. Cum s-a ajuns la o diferenţă atît de însemnată între suprafaţa totală revendicată de foştii proprietari sau moştenitori şi cea de împărţit? în primul rînd, în urma măsurătorilor efectuate de specialişti, unele persoane s-au ales cu parcele mai mari decit cele cuvenite. Dacă e vorba de greşeli sau interese susţinute cu „stimulente“ rămîne de văzut. Cert este că aşa s-au „pierdut“, deocamdată vreo 40 de hectare. Avem o evidenţă a persoanelor care deţin suprafeţe în plus, dar nu se ştie pe cine va cădea „bîta", pe cei care au făcut măsurătorile sau pe „beneficiari“ — ne spune domnul Manto. Impresia cu care am rămas este însă că, deocamdată, comisia nu îndrăzneşte să apuce, vorba aceea, taurul de coame, în sensul trecerii la refacerea măsurătorilor şi recuperării acestor suprafeţe. O altă chestiune care trebuie finalizată urgent este cea a schimbului de teren cu fostul I.A.S. Catalina, Primăria din Covasna urmînd a ceda acestuia 140 de hectare de pășuni montane, pentru care ar primi vreo 70 de hectare de arabil. Nici așa insă, lipsa de arabil nu va fi aco- Aurel GOLCIU (Continuare in pag. "a 2-a) „Ca etnic turc voi apăra România cu toate puterile“ — Doamnă deputat, v-aţi încheiat cuvîntul rostit la adunarea festivă de la Sfîntu Ghieorghe, cu prilejul Zilei noastre Naţionale, cucîteva cuvinte în limba turcă. — Interviu cu doamna Fevzie RUŞID, deputat în Parlamentul României — — Da, am spus „Allah iardîmgincis olsun“ adică „Dumnezeu să ne-ajute“. — Cine sînteţi, doamnă Ruşid ? — Sínt dobrogeancă, etnic turc şi reprezint în Parlamentul României vreo 30.000 de turci. Reprezint, de fapt, Uniunea Democratică Turcă. Sínt profesoară de limba şi literatura română. Am predat la o şcoală din Constanţa. — Cum vi se pare oraşulnostru? ' — E frumos, cochet chiar, ca un adevărat oraş de munte. îmi plac şi oamenii din Sfîntu Gheorghe. îmi place pentru că nu nu gîndesc niciodată în funcţie de etnie ci de faptă. Fapta e cea care il reprezintă pe individ. Ea trece din generaţie în generaţie şi creează profilul spiritual al unui neam. Un Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pas a 2-a) ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR HANDICAPATE Să ne ocrotim aproapele în suferinţă! Sesiunea din octombrie 1992 a Adunării Generale a O.N.U. a proclamat ziua de 3 decembrie ca „Ziua internaţională a persoanelor handicapate“, recomandînd guvernelor, organizaţiilor naţionale, regionale şi internaţionale să-şi extindă cooperarea în domeniu. Astăzi în lume trăiesc multe persoane handicapate. AMBRUS Zoltán, inspector-şef la Inspectoratul teritorial de stat pentru handicapaţi Covasna (Continuare în pag. a 2-a) IBE _ rovass* Iz HEL — 09 REUNIUNI, ÎNTÎLNIRI DE AFACERI : 8—9 decembrie 1992, sub patronajul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Reuniunea anuală a Consiliului Economic Româno-American — cu scopul de a depista noi posibilităţi de cooperare între firmele din România şi S.U.A. Domeniile INFORMAŢII DE LA C.C.L COVASNA mari de interes sunt: agricultura, industria alimentară, chimia, telecomunicaţiile, protecţia mediului, industria uşoară, serviciile, energetica, industria prelucrătoare. Cei interesaţi de participare se vor adresa C.C.I. Covasna, telefon: 316358, tel, fax: 092/ 151889. DE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Au început să vină oamenii la sărbătoarea noastră naţională. Mai mulţi români, mai puţini maghiari, dar şi maghiari, ceea ce înseamnă mult. Înseamnă, la urma-urmei, că mergem spre normal. Marţi, 1 Decembrie, reprezentanţii Prefecturii, Primăriei, Consilului judeţean, Armatei, Poliţiei, Serviciului Român de Informaţii, Arhivelor Statului, altor instituţii de stat, ai partidelor politice, elevi de la Şcoala de cooperaţie şi Liceul „Oltul“, membri ai Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna“ şi Fundaţiei „Mihai Viteazul", au depus coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român şi grupul statuar „Mihai Viteazul“ din Sfîntu Gheorghe. După momentele solemne, încheiate de defilarea unor unităţi ale armatei, o parte a asistenţei s-a retras în saloanele Hotelului „Bodoc“, unde Prefectura a oferit o recepţie cu prilejul Zilei Naţionale a României După o scurtă alocuţiune a domnului prefect Dan Telea, care a toastat pentru Înţelegere, pace şi linişte în judeţ şi in ţară, cei prezenţi au ciocnit un pahar de vin şi s-au întreţinut reciproc, indiferent de preferinţe şi culturi politice, ca între oameni civilizaţi şi cu interese comune. N. DEMETRIAD SPORI (în pag. 3) Dialog in 5 puncte, cu 6 artiste, despre „7... 8 femei“" Premiera de sîmbătă, 28 noiembrie, a piesei din titlu, la Teatrul „Andrei Mureşianu“, a fost realmente un succes la public. Dezinvolt şi cu şarm, actriţe, regizori, scenografi, colaboratori tehnici (ultimi aparent... invizibiii) au captivat publicul pintr-un subiect dramatic care, pe firul unui fals „policier“ irumpe în final despre morala unei... imorale lumi de personaje, strivită tragicomic intre bovarie şi eterna poftă a... banului. Sub masca unei comedii se ascunde mereu efortul actoricesc şi regizoral al genului care plinge cu- un ochi înainte de a rîde cu celălalt sau, în în chip fericit, cu întreaga-i fizonomie.. . — Dacă lumea-i tot ce are foc, cum are loc teatrul (ca lume), această piesă, acum, aici, in viitor? Adriana Piteșteanu, regizor: „Acum, aici, in viitor ... vor fi mereu femei singure, triste (urîte, dar şi inimoase şi tinere) care îşi vor căpăta umanitatea, profunzimea şi poate şi echilibrul, dacă vor avea sarsa să fie urîte de un copil inteligent.. .“. Valentina Cazacu, actriţa : ,,De multe ori mă surprinde să constat că lumea în viaţă face teatru, iar actorii în scenă trăiesc viaţa. Teatrul are loc numai atunci cînd sufletele celor din scenă ... bat la unison, iar o piesă are viaţă şi viitor dacă spectatorul se vede şi el acolo. Şi, bineînţeles, dacă cei din scenă au puterea de a Dori MOLDOVAN Continuare in osg % l-a