Cuvântul Nou, iulie 1993 (Anul 4, nr. 893-915)
1993-07-01 / nr. 893
otidiah social-politic al județului (qvasha Anul IV Nr. 893 Joi 1 iulie 1993 4 pagini — 15 lei Curajul... tăcerii De când a debutat scandalul PETROM1N ce ţine afişul presei centrale de mai multe săptămâni au tot aşteptat o clarificare venită din partea oficialităţilor aşa cum s-ar fi petrecut în orice stat democratic din lume. Altundeva, pentru lucruri mult mai mici miniştri, guverne sau şefi de partide ar fi „dat samă“ justificându-se sau dându-şi demisia. La noi însă domnia tăcerii se perpetuează şi în acest caz, laşitatea celor aflaţi la conducerea ţării răbufneşte încă o dată, după cum nici acuzele de corupţie nu pot fi măcar estompate prin retragerea in muţenie. Datorită acestui curaj al... tăcerii manifestat de liderii politici o mulţime de adevăruri aşteptate să fie cunoscute de o ţară întreagă zac acoperite de vălul misterului impus de interese obscure. începând cu evenimentele din 20—20 decembrie, martie 1990, mineriadele etc., zeci de alte fapte ce au zguduit ţara sunt lăsate doar în stadiul zvonurilor. Comisii parlamentare născute moarte au tot anchetat şi cercetat dar, bineînţeles, n-au găsit nimic acolo unde nici n-au vrut să găsească şi, probabil, nu-şi vor schimba intenţiile nici în viitor, n-au nevoie să iasă la iveală cine ştie ce fapte şi întâmplări ce i-ar putea incrimina. Acum, după trei ani de democraţie, după declanşarea verbală (practică şi-o doreşte doar mass-media) a campaniei anti-corupţie, flota ţării este înstrăinată pentru un pumn de dolari intrat în visteria ţârii şi altul în buzunarele câtorva coruptibili. Ce face in această situaţie pre- . .şedinţele ţării? Domnul Iliescu se înfurie când i se cere opinia, afirmă că nu-l priveşte vânzarea flotei. Dar, oarei ce îl priveşte pe şeful statului şi liderul neincoronat al partidului de guvernământ? Să fie o tranzacţie de sute de milioane dolari o chestiune periferică? De-abia astăzi, cândzarurile aproape au fost aruncate, s-a dat un comunicat . prezidenţial neutru... La rândul său, primul ministru se l disculpă de această afacere veroasă pasând responsabilitatea pe seama societăţii maritime româneşti. Când este vorba despre probleme de reală gravitate (vezi şi afacerea zahărului, a grâului ş.a.), domnia sa adoptă preventiv politica struţului, îl urmează, ca subalterni corecţi ce sunt, miniştri din cabinetul neputinţei. „ Ne-am fi aşteptat ca la dezvăluirile presei să sară-n sus şefii de partide. Cu excepţia domnului Băsescu (probabil pentru că a fost „muşcat“ şi domnia sa), n-am aflat de vreo luare de poziţie clară. Conjuraţia tăcerii pare să fie cuvântul de ordine în lumea politică, aşteptându-se, probabil ca presa să scoată castanele din foc, iar partideleaflate de-o parte sau alta a baricadei să se bucure de roade. Un asemenea comportament nu serveşte cu siguranţă, nici firavei democraţii româneşti, dar nici respectivelor partide și liderilor politici, accentuând doar o anumită imagine despre România, o imagine pentru care, iată, ia- Irăși nu avem argumente să o corectăm. Gabriel FLORESCU * îi AUZITE CITIT A PL ’93 se va retrage din Parlament, a declarat dl. Dinu Patriciu, liderul partidului, dacă proiectul guvernamental privind situaţia caselor naţionalizate va fi supus legislativului. • Negocierile privind fuziunea F.D.S.N. — P.D.A.R. se află în momentul de faţă în impas. Motivul? P.D.A.R. doreşte ca, după fuziune, să-şi păstreze propria structură în cadrul unui „grup agrarian“ al F.D.S.N., fapt neacceptat de reprezentanţii partidului de guvernământ, deoarece există temerea ca, intr-un eventual moment critic, „agrarienii“ să-şi ia zborul. • După cele două întâlniri cu reprezentanţii Puterii, dl. Dumitru Iuga, liderul Sindicatului Liber din Radio- Televiziune, a anunţat că săptămâna viitoare sunt posibile noi greve în Televiziune, declanşate de departamente, aceasta ca urmare a nesatisfacerii revendicărilor salariaţilor. • Convenţia Democratică îşi pregăteşte structuri proprii în teritoriu. Gurile rele Spun că acestea ar fi un fel de F.D.U.S. de pe vremea răposatului. al),le Ioan Solomon, sâmbătă, vor începe manifestările prilejuite de „Zilele Andrei Şaguna". Ce acţiuni sunt prevăzute şi cine vor fi oaspeţii oraşului Sfântu Gheorghe in aceste două zile? — Programul manifestărilor comemorative dedicate împlinirii a 120 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui ierarh şi cărturar Andrei Şaguna prevede, pentru sâmbătă, 3 iulie, la Casa de cultură a sindicatelor, începând cu ora 10:00, simpozionul „Andrei Şaguna — personalitate emblematică a spiritualităţii româneşti". Vor prezenta comunicări prof. Virgiliu Teodorescu, director în direcţia Generală a Arhivelor Statului („Aromânii, promotori ai românismului“), Ştefan Suchi, director-adjunct al Filialei Arhivelor Statului din Braşov („Andrei Şaguna şi şcolile româneşti din Braşov“) ,prof. Ion Topolog Popescu, directorul Liceului „Andrei Şaguna“ din Braşov („Edificarea Liceului „Andrei Şaguna“, sub patronajul mitropolitului „Andrei Şaguna“), Ioan Lăcătuşu, referent de specialitate la Filiala Covasna a Arhivelor Statului („Andrei Şaguna şi preoţimea română din Trei Scaune“), preot Gheorghe Răţulea, protopop al Bisericii ortodoxe „ZILELE ANDREI ŞAGUNA" române din judeţul nostru („Spiritul lui Şaguna in istoria poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare“), prof. Dan Baicu, director al Filialei Covasna a Arhivelor Statului („Documente locale privitoare la personalitatea mitropolitului Andrei Şaguna“), prof. dr. Ion Hangiu secretar al Societăţiide ştiinţe filologice din România („Andrei Şaguna şi presa transilvăneană"), preot prof. dr. Mircea Păcurariu, decanul Facultăţii de teologie a Universităţii din Sibiu („Activitatea culturală a mitropolitului Şaguna"), I.P.S. dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, membru de onoare al Academiei Române („Şaguna în istoria Transilvaniei“). In jurul orei 13, corul Liceului „Andrei Şaguna“ din Braşov, actorii Teatrului „Andrei Mureşanu“ şi îndrăgitul actor Tudor Gheorghe vor susţine un program artistic. Duminică, tot de la ora 10, la biserica ortodoxă veche din municipiul nostru se vor sfinţi lucrările de renovare şi pictură nouă a Bisericii din deal, locul pe care se va ridica statuia mitropolitului Şaguna şi se va dezveli o placă memoriaiă montată pe clădirea primeişcoli româneşti din municipiul Sfântu Gheorghe. Toate Dumitru MANOLACHESCU (Continuui*m pag . 9-n) Veniţi cu noi nu doar cu gândul, ci şi cu fapta! — Dialog cu domnul IOAN SOLOMON, preşedintele Ligii cultural-creștine „Andrei Șaguna" . • „Cuvântul nou” la dispoziția dv. (în pag. 2) • Ce (mai) poate face Iordănescu? (în pag. 3) Un exemplu de urmat: întoarcerea la locomotivele cu aburiFoto: KOVÁCS László La limita de jos a condiţiei umane într-o cameră de baie a Spitalului judeţean, întins pe o saltea putredă, fără aşternuturi pe ea, îmbrăcat ca de stradă, stă culcat un bătrân. Are 71 de ani, e sănătos tun, altul e baiul, l-au părăsit toţi, n-are casă, n-are masă, singurul lui fiu e plecat de câţiva ani în Ungaria şi când îşi aduce aminte de el, moşul dă din mână a lehamite! — Cum te cheamă moşule? —D’apăi, Máthé Ion. — Cum ai ajuns aici, la spital, eşti bolnav? — Doamne păzeşte-mă..., m-a adus un om din Târgu Secuiesc... — Eşti de acolo? — Nu eu îs din Moacşa... — Şi n-ai pe nimeni să te ajute, unde să stai? — Baba mi-a murit, am stat cu fata cumnatei, Szasz Katalin, care m-a dat afară din casa mea... — Era casa d-tale. — Apăi a cui? — Și unde ai stat după ce te-a dat afară? — într-o sură la un om. — Pensie oi? — D’apăi, nici un leu — N-ai muncit? — Am fost croitor particular, când m-a dat afară, mi-a luat şi maşina de cusut — Ai vrea să stai la căminul de bătrâni? — D’apăi cum? Aş munci şi pentru alţii, numa’ să mă ţie! După acest scurt dialog, moşul şi-a aţintit privirea spre tavan. N-are decât hainele de pe el, n-are ce să mănânce, în spital nu-l mai pot ţine,e la limita de jos a condiţiei umane. îl ajută cineva să ajungă la căminul de bătrâni? Victor IANCULESCU trecu să ies la pensie fără să fiu membru al vreunui partid“ — Domnule Constantin Trifan, ca fost primar mi-aţi putea răspunde la o întrebare mai delicată: avea nevoie întorsura să devină oraş? Avea ea nevoie de blocuri, când Branul n-are aşa ceea şi se ştie cum arată! — E vorba In cazul Intorsurii şi de mişcarea de populaţie. Nu uitaţi că aici nu toată lumea avea pământ şi mijloace să-şi ridice o vilă sau măcar o casă. In plus, blocurile aveau avantajul economiei de teren şi al asigurării lucrărilor edilitare. — Dar nu se poate construi măcar mai frumos? — Chestiunea se punea la nivel central şi ea are ca explicaţie economiile prost înţelese, reducerea preţului cu orice preţ. — în unele locuri s-a construit totuşi frumos, în Piatra Neamţ, de pildă... — La noi a __£aşi—probabil de fTr^Tşj' inspiraţia proiectanţilor. Poate că în exemplul dat de dumneavoastră organele de proiectare şi sistematizare s-au zbătut mai mult. Noi am cerut de multe ori modificări de proiecte — construcţii de cărămidă, fără prefabricate, şarpante ş.a. — date fiind clima şi specificul arhitectonic montan, dar nu nL-i^fU aprobat. Una peste alta, întorsura a ieşit in câştig, devenind, în urmă cu 25 de ani, oraşe — în afară de blocuri care pentru unii — în special pentru cei deposedaţi de terenuri — par o belea, toate celelalte nu s-ar fi făcut în vechile condiţii. Poate că nu era o staţie PECO, una de epurare a apei, apă potabilă in tot orașul, liceu, nu se făceau lărgirea bazei comer- Ioan DRĂGAN ÎNTORSURA BUZĂULUI —25 (Continuare îTrongr a 2-a)