Cuvântul Nou, iulie 1993 (Anul 4, nr. 893-915)

1993-07-01 / nr. 893

­otidiah social-politic al județului (qvasha Anul IV Nr. 893 Joi 1 iulie 1993 4 pagini — 15 lei Curajul... tăcerii De când a debutat scandalul PETROM1N ce ţine afişul presei centrale de mai multe săptămâni au tot aş­teptat o clarificare venită din partea oficialităţilor aşa cum s-ar fi petrecut în orice stat democratic din lume. Altun­deva, pentru lucruri mult mai mici miniştri, guverne sau şefi de partide ar fi „dat samă“ justificându-se sau dân­­du-şi demisia. La noi însă domnia tăcerii se perpetuează şi în acest caz, laşitatea celor aflaţi la conducerea ţării răbufneşte încă o dată, după cum nici acuzele de corupţie nu pot fi măcar estompate prin retragerea in muţenie. Datorită acestui curaj al... tăcerii manifestat de liderii politici o mulţime de adevăruri aşteptate să fie­­ cunoscute de o ţară întreagă zac acoperite de vălul misterului impus de interese obscure. începând cu evenimentele din 20—20 decembrie, martie 1990, mineriadele etc., zeci de alte fapte ce au zguduit ţara sunt lăsate doar în stadiul zvonurilor. Comisii parlamentare născute moarte au tot anchetat şi cercetat dar, bineînţeles, n-au găsit nimic acolo unde nici n-au vrut să găsească şi, probabil, nu-şi vor schimba in­tenţiile nici în viitor, n-au nevoie să iasă la iveală cine ştie ce fapte şi întâmplări ce i-ar putea incrimina. Acum, după trei ani de democraţie, după declanşarea verbală (practică şi-o doreşte doar mass-media) a campa­niei anti-corupţie, flota ţării este înstrăinată pentru un pumn de dolari intrat în visteria ţârii şi altul în buzuna­rele câtorva coruptibili. Ce face in această situaţie pre- . .şedinţele ţării? Domnul Iliescu se înfurie când i se cere­­ opinia, afirmă că nu-l priveşte vânzarea flotei. Dar, oarei ce îl priveşte pe şeful statului şi liderul neincoronat al­­ partidului de guvernământ? Să fie o tranzacţie de sute de milioane dolari o chestiune periferică? De-abia astăzi, când­­zarurile aproape au fost aruncate, s-a dat un comunicat .­­ prezidenţial neutru... La rândul său, primul ministru se­­ l disculpă de această afacere veroasă pasând responsabi­litatea pe seama societăţii maritime româneşti. Când este­­ vorba despre probleme de reală gravitate (vezi şi afacerea­­ zahărului, a grâului ş.a.), domnia sa adoptă preventiv po­­­­litica struţului, îl urmează, ca subalterni corecţi ce sunt,­­ miniştri din cabinetul neputinţei. „ Ne-am fi aşteptat ca la dezvăluirile presei să sară-n­­ sus şefii de partide. Cu excepţia domnului Băsescu (pro­babil pentru că a fost „muşcat“ şi domnia sa), n-am aflat de vreo luare de poziţie clară. Conjuraţia tăcerii pare să­­ fie cuvântul de ordine în lumea politică, aşteptându-se,­­ probabil ca presa să scoată castanele din foc, iar partidele­­aflate de-o parte sau alta a baricadei să se bucure de­­ roade. Un asemenea comportament nu serveşte cu siguran­­­­ţă, nici firavei democraţii româneşti, dar nici respective­lor partide și liderilor politici, accentuând doar o anumită­­ imagine despre România, o imagine pentru care, iată, ia- I­răși nu avem argumente să o corectăm.­ Gabriel FLORESCU * îi AUZITE CITIT­­ A PL ’93 se va retrage din Parlament, a declarat dl. Di­nu Patriciu, liderul partidu­lui, dacă proiectul guverna­mental privind situaţia case­lor naţionalizate va fi supus legislativului. • Negocierile privind fu­ziunea F.D.S.N. — P.D.A.R. se află în momentul de faţă în impas. Motivul? P.D.A.R. doreşte ca, după fuziune, să-şi păstreze propria struc­tură în cadrul unui „grup a­­grarian“ al F.D.S.N., fapt neacceptat de reprezentanţii partidului de guvernământ, deoarece există temerea ca, intr-un eventual moment cri­tic, „agrarienii“ să-şi ia zbo­rul. • După cele două întâl­niri cu reprezentanţii Puterii, dl. Dumitru Iuga, liderul Sindicatului Liber din Radio- Televiziune, a anunţat că săp­tămâna viitoare sunt posibi­le noi greve în Televiziune, declanşate de departamente, aceasta ca urmare a nesatis­­facerii revendicărilor salaria­ţilor. • Convenţia Democratică îşi pregăteşte structuri pro­prii în teritoriu. Gurile rele Spun că acestea ar fi un fel de F.D.U.S. de pe vremea răposatului. a­l),le Ioan Solomon, sâm­bătă, vor începe manifestări­le prilejuite de „Zilele An­drei Şaguna". Ce acţiuni sunt prevăzute şi cine vor fi oaspeţii oraşului Sfântu Gheorghe in aceste două zile? — Programul manifestări­lor comemorative dedicate împlinirii a 120 de ani de la trecerea în nefiinţă a mare­lui ierarh şi cărturar An­drei Şaguna prevede, pentru sâmbătă, 3 iulie, la Casa de cultură a sindicatelor, înce­pând cu o­ra 10:00, simpozio­nul „Andrei Şaguna — per­sonalitate emblematică a spi­ritualităţii româneşti". Vor prezenta comunicări prof. Virgiliu Teodorescu, director în direcţia Generală a Arhi­velor Statului („Aromânii, promotori ai românismului“), Ştefan Suchi, director-adjunct al Filialei Arhivelor Statului din Braşov („Andrei Şaguna şi şcolile româneşti din Braşov“) ,prof. Ion Topolog Popescu, directorul Liceului „Andrei Şaguna“ din Braşov („Edifi­carea Liceului „Andrei Şa­guna“, sub patronajul mi­tropolitului „Andrei Şaguna“), Ioan Lăcătuşu, referent de specialitate la Filiala Covas­­na a Arhivelor Statului („Andrei Şaguna şi preoţi­­mea română din Trei Scau­ne“), preot Gheorghe Răţulea, protopop al Bisericii ortodoxe „ZILELE ANDREI ŞAGUNA" române din judeţul nostru („Spiritul lui Şaguna in isto­ria poporului­­ român şi a na­ţionalităţilor conlocuitoare“), prof. Dan Baicu, director al Filialei Covasna a Arhivelor Statului („Documente locale privitoare la personalitatea mitropolitului Andrei Şagu­na“), prof. dr. Ion Hangiu se­cretar al Societăţii­­de ştiinţe filologice din România („An­drei Şaguna şi presa transil­văneană"), preot prof.­­ dr. Mircea Păcurariu, decanul Facultăţii de teologie a Uni­versităţii din Sibiu („Activi­tatea culturală a mitropolitu­lui Şaguna"), I.P.S. dr. An­tonie Plămădeală, mitropoli­tul Ardealului, membru de onoare al Academiei Româ­ne („Şaguna în istoria Tran­silvaniei“). In jurul orei 13, corul Liceului „Andrei Şa­guna“ din Braşov, actorii Teatrului „Andrei Mureşanu“ şi îndrăgitul actor Tudor Gheorghe vor susţine un pro­gram artistic. Duminică, tot de la ora 10, la biserica or­todoxă veche din municipiul nostr­u se vor sfinţi lucrările de renovare şi pictură nouă a Bisericii din deal, locul pe care se va ridica statuia mi­tropolitului Şaguna şi se va dezveli o placă memoriaiă montată pe clădirea primei­­şcoli româneşti din munici­piul Sfântu Gheorghe. Toate Dumitru MANOLACHESCU (Continuui*­m­ pag . 9-n) Veniţi cu noi nu doar cu gândul, ci şi cu fapta! — Dialog cu domnul IO­AN SOLOMON, preşedintele Ligii cultural-creștine „Andrei Șaguna" . • „Cuvântul nou” la dispoziția dv. (în pag. 2) • Ce (mai) poate face Iordănescu? (în pag. 3) Un exemplu de urmat: întoarcerea la locomotivele cu aburi­­Foto: KOVÁCS László La limita de jos a condiţiei umane­ într-o cameră de baie a Spitalului judeţean, întins pe o­ saltea putredă, fără aşter­nuturi pe ea, îmbrăcat ca de stradă, stă culcat un bătrân. Are 71 de ani, e sănătos tun, altul e baiul, l-au părăsit toţi, n-are casă, n-are masă, singurul lui fiu e plecat de câţiva ani în Ungaria şi când îşi aduce aminte de el, mo­şul dă din mână a lehamite! — Cum te cheamă moşule? —­­D’apăi, Máthé Ion. — Cum ai ajuns aici, la spital, eşti bolnav? — Doamne păzeşte-mă..., m-a adus un om din Târgu Secuiesc... — Eşti de acolo? — Nu eu îs din Moacşa... — Şi n-ai pe nimeni să te ajute, unde să stai? — Baba mi-a murit, am stat cu fata cumnatei, Szasz Katalin, care m-a dat afară din casa­ mea... — Era casa d-tale. — Apăi a cui? — Și unde ai stat după ce te-a dat afară? — într-o sură la un om. — Pensie oi? — D’apăi, nici un leu — N-ai muncit? — Am fost croitor particu­lar, când m-a dat afară, mi-a luat şi maşina de cusut — Ai vrea să stai la că­minul de bătrâni? — D’apăi cum? Aş munci şi pentru alţii, numa’ să mă ţie! După acest scurt dialog, moşul şi-a aţintit privirea spre tavan. N-are decât hai­nele de pe el, n-are ce să mănânce, în spital nu-l mai pot ţine,­e la limita de jos a condiţiei umane. îl ajută cineva să ajungă la căminul de bătrâni? Victor IANCULESCU trecu­ să ies la pensie fără să fiu membru al vreunui partid“ — Domnule Constantin Tri­fan, ca fost primar mi-aţi pu­tea răspunde la o întrebare mai delicată: avea nevoie întorsura să devină oraş? A­­vea ea nevoie de blocuri, când Branul n-are aşa ceea şi se ştie cum arată! — E vorba In cazul In­­torsurii şi de mişcarea de populaţie. Nu uitaţi că aici nu toată lumea avea pământ şi mijloace să-şi ridice o vilă sau măcar o casă. In plus, blocurile aveau avantajul e­­conomiei de teren şi al asigu­rării­­ lucrărilor edilitare. — Dar nu se poate­­ con­strui măcar mai frumos? — Chestiunea se punea la nivel central şi ea are ca explicaţie economiile prost înţelese, reducerea preţului cu orice preţ. — în unele locuri s-a con­struit totuşi frumos, în Pia­tra Neamţ, de pildă... — La noi a __£aşi—probabil de fTr^Tşj' inspiraţia proiec­tanţilor. Poate că în exem­plul dat de dumneavoastră organele de proiectare şi sis­tematizare s-au zbătut mai mult. Noi am cerut de multe ori modificări de proiecte — construcţii de cărămidă, fără prefabricate, şarpante ş.a. — date fiind clima şi specificul arhitectonic montan, dar nu nL-i^fU aprobat. Una peste­ alta, întorsu­ra a ieşit in câştig, devenind, în urmă cu 25 de ani, oraşe — în afară de blocuri ca­re pentru unii — în special pentru cei deposedaţi de te­renuri — par o belea, toate celelalte nu s-ar fi făcut în vechile condiţii. Poate că nu era o staţie PECO, una de epurare a apei, apă potabilă in tot orașul, liceu, nu se făceau lărgirea bazei comer- Ioan DR­ĂGAN ÎNTORSURA BUZĂULUI —25 (Continuare îTr­ongr a 2-a)

Next