Cuvântul Nou, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 957-977)

1993-10-01 / nr. 957

­ s s s \ s \ s \ t \ \ \ t \ \ s \ \ s s­ \ t False pudori Se discută mult la noi în ultimul timp despre două probleme ce fac parte, vrem — nu vrem, din viaţă: prostituţia şi homosexualitatea, poziţiile adoptate de cei chestionaţi potrivindu-se una cu alta, precum apa cu focul îndeosebi acum, când Consiliul Euro­pei ne-a impus — acesta-i termenul corect — re­considerarea statutului homosexualilor in societatea românească, foarte mulţi au ajuns să se crucească (am făcu­t-o şi noi intr-o primă fază) până unde merg normele drepturilor omului. Privind însă din perspec­tiva individului ce trebuie să se bucure de deplina libertate de a face cu viaţa sa tot ce doreşte dacă prin aceasta nu dăunează altei persoane, lucrurile se schimbă şi va trebui să ne obişnuim să gândim fie­care având la bază noi etaloane ale judecării com­portamentului uman. Chiar dacă mulţi nu vor fi de aco­rd cu noi (efect previzibil şi explicabil al unei educaţii puritane comuniste ce încerca or­icum, inclusiv prin persuasiune, privind atitudinea faţă de viaţa sexuală, să ne apere „castitatea“ gândirii), nu vom ezita să afirmăm că sunt zeci de exemple de com­portament ce ne pot deranja mai mult dar pe care, in numele unei false pudori le condamnăm mai puţin. Exagerând voit, întrebăm: cine ne lezează mai mult liniştea, doi homosexuali aflaţi în inti­mitatea unui apartament sau un vecin beţiv ce vine în miez de noapte cântând şi vociferând acasă, ba mai şi bătându-şi soţia şi copiii? De ce să tratăm cu mai multă condescendenţă pe unul care ia mită, fură sau ucide,­­decât pe cel ce are o anumită de­­formaţie fiziologică şi psihică? în multe ţări vestice — mult mai civilizate decât noi şi mai dezvoltate pe linia democraţiei — homosexualitatea nu mai este demult privită cu „nemărginită indignare proletară“. Potrivit educaţiei materialist-ştiinţifice în cel mai pur stil dogmatic de care am avut parte 45 de ani, noi continuăm să fim mai catolici decât Papa, preiferând (prol­tica struţului în locul deschiderii ochilor (şi a minţii) spre ceea ce se petrece în lume, spre cum gândesc alţii, măcar pentru a-i înţelege, dacă nu le adoptăm obişnuinţele. Deşi în alte privinţe... întrucâtva similară este şi problema prostituţiei cu amendamentul că ea a fost tolerată şi chiar pro­movată în anumite scopuri şi la anumite niveluri şi înainte de ’89. Acum, deşi practic prostituţia se exer­cită pe o scară tot mai largă (hoteluri, autostrăzi, restaurante,, centrul oraşelor mari, în locuinţe devenite bordeluri ad-hoc), totuşi ne ascundem după deget şi în acest caz. Şi ce câştigăm? Boli venerice, SIDA, maltratarea prostituatelor, violuri, proliferarea tagmei proxeneţilor. în locul unui sistem instituţionalizat, reglementat clar de prevederi legale, statul — legis­lativ şi executiv — nu vrea să vadă evidenţele. Cei maturi ne mai amintim, poate, cum părinţii noştri care apucaseră existenţa bordelurilor în România le lăudau pentru multele lor avantaje în spiritul sănătoasei mo­rale comuniste, se continuă ignorarea unei realităţi: dacă o femeie doreşte să-şi vândă trupul, o face oricum. Atunci de ce să nu se ofere un cadru legal? Vor spune, probabil, cei ce roşesc la o glumă mai deocheată că ţara arde, iar noi pledăm în fa­voarea homosexualilor şi prostituţiei. îi invităm pe aceştia să mediteze asupra unei realităţi ce are ca zi de naştere 28 septembrie: intrarea noastră la Consiliul Europei presupune adoptarea unor norme noi, altele decât cele cu care eram obişnuiţi, şi în înţelegerea plenară a drepturilor omului. Gabriel FLORESCU \i 1­­OTIDIAPI SOCIAL-POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA 11 Anul IV Nr. 957 Vineri, 1 octombrie 1993 4 pagini — 20 lei In ședinţa sa din luna septembrie, Consiliul munici­pal a aprobat concesionarea unui teren de 10 m.p. pentru construirea unei centrale ter­mice de dimensiuni reduse, care să servească un număr mic de apartamente Tot mai mulţi oameni se gândesc să înlocuiască serviciile R A.G. C.L. in materie de căldură şi apă caldă, montându-şi în subsoluri sau poduri — in­clusiv la blocuri — astfel de centrale termice proprii. Iată ce a reieşit din discu­ţia avută cu dl. OLOSZ Ger­gely, directorul R.AG.C.L., pe această temă ! CUM SE PROCEDEAZĂ ? „Solicitantul se adresează R.AG.C.L. noi avizăm că suntem de acord cu dezacor­­darea de la reţeaua noastră, cu acest aviz omul merge la Mediaş, pentru aprobarea co­tei de gaz. Trebuie să aibă asupra sa o documentaţie din care să rezulte că instalează un cazon cu randament mai bun decât cazonele R.A­G.C.L. — lucru uşor de făcut, pen­tru că mai toate cazanele care se fabrică acum, in ţară sau peste hotare, au un randament superior celor ale noastre. Aşa că nu-i o problemă.“. UNDE se instalează ? „Aceste cazane se pot instala In subsolul clădirii — având însă condiţiile tehnice necesa­re —­, Intr-o construcţie ali­pită clădirii sau în pod — în acest din urmă caz instala­ţia suferă unele modificări. A­­cesta e doar primul pas...“ URMĂTORUL PAS „...este amenajarea aparate­lor pentru măsurarea ener­giei termice, atât la încălzire, cât şi la apă caldă. Prin in­stalarea acestor cazane se eli­mină, e adevărat, pierderile de pe reţea, — care, la noi, sunt destul de mari — dar nu se elimină cu totul risipa. E nevoie de un aparat care să-ţi atragă atenţia că nu trebuie să consumi decât cât şi când e nevoie­­ ca un „robinet“ care reduce căldura la strictul necesar. In general omul gândeşte aşa: dacă tot nu mă verifică nimeni, dacă şi vecinul consumă in prostie,­­de ce să stau eu în frig şi să nu dau drumul la gaze să încălzesc casa? E doar un exemplu din câte se pot da în acest sens. Având, însă, aceste apa­rate de măsură te gospodăreşti în funcţie de ne­voi, de banii pe care-i ai. Ca la ţară, când vine iarna şi te strângi intr-o singură cameră, ca să nu te coste lemnele.“ VIITORUL ESTE AL CONSUMATORILOR MICI „Asta e adevărul. Sistemul centralelor termice mari nu este eficient. O investiţie de Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag . 3­a) In interesat dr. Centrele termice proprii s \ \ s s\ \\ \ s\\ \ \ Spovedaniile unui învins: Radu Ceontea (1) L-am întâlnit pe domnul Radu Ceontea pe culoarele Camerei Deputaţilor, sustras de la fortfota generală, şi am socotit necesar să-i consem­năm opiniile, pentru că va­lurile politicii actuale româ­neşti l-au dezvăluit ca pe un om politic controversat şi con­tradictoriu, ziarul nostru fiind insă consecvent în inserarea unor opinii politice cât mai diverse. — Domnule Radu Ceontea, care mai este statutul dv. politic? — Mă consider independent, eu cr­ed că e normal să mai stau puţin şi să privesc din exterior, fenomenele care se întâmplă in viaţa politică ro­mânească. — E greu după ce ai fost odată politician să devii în afara polit­cii, chiar dacă, după cum spuneţi, aţi devenit inde­pendent. Totuşi, către ce nuanţă evoluaţi, către ce linie po­litică? — Mai întâi şi mai întâi, că nu prea există linii politice din păcate. — Totul e o apă şi -un pă­mânt? — Există o anumită putere, faţă de care oportuniştii se duc la grămadă. Vreţi un exemplu? „Vatra Românească“ şi P.UN.R.! — S-au dezis de la plat­formele iniţiale? — „Vatra Românească“ şi P.U.N.R. au luat fiinţă ca formă de opoziţie la F.S.N. şi nicidecum la U.D.M.R.! Iar U.D.M.R. nu reprezintă mino­ritatea etnică maghiară din România, dovada? — Ce-au făcut liderii cu memorandu­mul, care a fost o mare gafă, care se repercutează în rău, asupra oamenilor simpli şi normali care vorbesc limba maghiară în România! Ei nu merită atâta ostilitate din­ partea unor oameni care nu-i cunosc. Mă refer la poporul român, majoritar. — Să revenim la ,,Vatra Românească“ şi P.U.N.R.... — F.S.N. a fost adversarul politic iniţial al acestora, F. SN. a neglijat realităţile din Transilvania, care au dus la tragicele conflicte din Târgu Mureş. Este dur să spun, pentru mine şi pentru cititorii cotidianului dv. că mă simt vinovat c-am provocat în­fiinţarea P.U.N.R., care a de­venit unul dintre cele mai istorice partide din România, Victor IANCULESCU (Continuare în pag. a 2-a) i­e­i \ \ s s \\\\\ ! \ s „Musica sacra“ Corul Mitropoliei Basarabiei la Sf. Gheorghe şi Barcani O acţiune „top“ a Inspecto­ratului pentru cultură al ju­deţului nostru, Zilele muzicii vocal-instrumentale cu tema­tică religioasă, „Musica sacra“, ce va debuta in această seară cu prilejul „Zilei Inter­naţionale a Muzicii“, cu un concert de gală (Casa de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe, ora 18), va continua mâine, sâmbătă, 2 octombrie, cu un program extrem de dens. Catedrala ortodoxă din Sfântu Gheorghe, ora 17, unde va cânta muzică religioasă ortodoxă în limba slavonă, corul „Hassler“ din Miskolc; Biserica Ortodoxă din Bar­cani, ora 18, va concerta Co­rul Mitropoliei Basarabiei de la Biserica „Sfântu Nicolae“ din Chişinău; Biserica catolică din Sân­­zieni, ora 19, va cânta Co­rul de cameră „Musica Hu­mana“ al Bisericii Cetate din Târgu Mureş. Biserica catolică din Baraolt va fi gazda (ora 19) Corului Hóvirág din Veszprém (Un­garia), la aceeaşi oră alte formaţii din acest oraş vor concerta la Covasna (Corul „Dowland“) şi Reci (Orchestra de coarde). Corul polifonic „Lorenzi Pe­­rosi“ din Sorgono (Italia) va evolua la Biserica catolică d­in Târgu Secuiesc. In fine, la Galeriile de artă din Sfântu Gheorghe, (ora 18), melomanii se vor putea întâlni cu for­maţia „Claudioipolis“ din Cluj. IN ZIARUL DE AZI: # Dreptul la replică massamEmmammtmBnxsasntt 9 Sport

Next