Cuvântul Nou, decembrie 1993 (Anul 4, nr. 999-1017)

1993-12-03 / nr. 999

Pag. 2 NOTE «ŞTIRI »IMFORMAT­II 4| Soarele a răsărit la ora 7,33 şi va apune la ora 16,37. Din acest an au mai rămas 29 de zile.­­ Din calendarul creştin ortodox: Sf. Proroc Sofronie; Cuv. Ioan Sihastru. Muzică şi copilărie Intre lucrurile frumoase care s-au întâmplat în viaţa culturală a municipiului in această săptămână a Marii Uniri si a Zilei naţionale, a fost şi recitalul de muzică de cameră de la Liceul de artă Sfântu Gheorghe, care a avut loc în seara zilei de marţi, 30 noiembrie 1993. Programul a fost susţinut de patru dintre elevi liceului: Forro Csengele (pian, clasa a II-a), Kasza Ag­nes (vioară, clasa a IV-a), Németh István (pian, clasa a XI-a), şi Bagoly István (vioară, clasa a XII-a), despre care domnul profesor Kereji Ioan ne spunea: „In scoală avem foarte mulţi copii talentat­, deosebiţi. Protagoniştii acestei seri sunt în acest moment într-o formă bună, cu repertorii închegate, comp­le­te. Cei doi băieţi ne vor reprezenta, de altfel, la Festivalul in­­ternaţional „MOZART“, care va avea loc la Cluj, în jurul datei de 11 decembrie, şi va constitui prima noastră „ieşire“ într-o companie internaţională...“ S-a cântat Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Han­del, Corelli, Bartók..., într-o atmosferă intimă (spec­tatorii au fost părinţi şi colegi, mai ales) dor la o altitudine spirituală care face cinste atât micilor mu­zicieni cât şi maeştrilor lor, profesorii. Tuturor le dorim succes, pe cât mai multe scene în ţară, şi, de ce nu, dincolo de hotarele ei! Alexandra MORAR Crosul „Moş Nicolae" Cercul de alergare „Gáli Lajos“ organizează sâm­bătă, 4 decembrie, Crosul ,,Moş Nicolae", aflat la a treia ediţie. întrecerile rezervate copiilor din gră­diniţe şi Clasele I—IVI se desfăşoară în Sfân­tu Gheor­­ghe, pe strada de deasupra parcului din centrul mu­nicipiului, înscrierile se fac la faţa locului (lângă Biblioteca judeţeană), începând cu ora 8.30, taxa de participare fiind de 100 lei. Micii concurenţi vor primi dulciuri, oferite de cei care sponzorizează această iniţiativă a Cercului de alergare „Gáli Lajos“. (N. S.) „Cupa Covasna’’ la Karate în organizarea Federaţiei Române de Karate, du­minică, în Sfântu Gheorghe, are loc un concurs de arte marţiale, dotat cu „Cupa Covasna“. Participă sportivi de la Karate Club Rm. Vâlcea, Budokan Ka­rate Club Braşov, Tora Club Făgăraş, Samurai Karate Club Braşov şi Centrul de Arte Marţiale din Sfântu Gheorghe. întrecerile încep la ora 10 şi sunt găzdui­te de Sala sporturilor din Sfântu Gheorghe. (N. S.) Depuneri de coroane de Hon (Urmare din pag. 1) Viteazul din municipiul reşe­-------------------------—­dinţă de judeţ. Au depus co­roane prefectura, consiliul ju­deţean, unităţi militare, In­spectoratul de poliţie, S.R.I., ligi şi fundaţii culturale, a­­sociaţii, partide politice, socie­tăţi comerciale, şcoli. In fi­nal, la statuia lui Mihai Vi­teazul cei prezenţi s-au prins în Hora Unind, d­­in, unităţile militare din Breţia. Coroane de flori au fost depuse şi la statuia Soldatului eliberator din Covasna—Voi­­neşti, la Monumentul­ Ostaşu­lui Român din Sf. Gheorghe și la grupul statuar Mihai CUVÂNTUL NOU Anul IV Nr. 999 Convocare In conformitate cu prevede­rile art. 61 din Legea nr. 69/91 privind administraţia publică locală, se convoacă Consiliul Judeţean Covasna în şed­nţă extraordinară, la sedi­ul său din municipiul Sfântu Gheorghe, Piaţa Libertăţii nr. 4, jud. Covasna în ziua de 8 decembrie 1993, ora 10,00 având următorul proiect al ordinii de zi: 1. Proiect de hotărâre pri­vind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a su­melor aprobate prin Ordonan­ța Guvernului nr. 2/93 cu privire la rectificarea bugetu­lui pe anul 1993; 2. Proiect de hotărâre pri­­v­ind rectificarea bugetului lo­cal al Consiliului judeţean Covasna pe anul 1993; 3. Proiect de hotărâre cu privire la înfiinţarea şi orga­nizarea Corpului Gardienilor publică de pe lângă Consiliul judeţean Covasna; 4. Proiect de hotărâre pri­vind numirea şefului Corpului Gardienilor publici. Materialele şedinţei pot fi studiate la Serviciul Secreta­ra­t, protocol, mass-media şi relaţii cu publicul din cadrul Consiliului judeţean Covasna, începând cu data de 6 decem­brie, 1993. Preşedinte Orbán Árpád „Cine conduce Prefectura?“ (I ’mm» din nou !) de o dezinformare rău inten­ţionată a cititorilor acestui ziar, incitând la ură şi, de ce nu, la răzbunare. Autorul nu este interesat de adevărul ce­lor scrise în ziarele citate, ci de sursa informaţiilor... Am căutat şi noi ziarul „România liberă“ din 7 octombrie. Am găsit,­­pe pagina 5, dreapta sus 20 de rânduri semnate de Carmen Iordache cu titlul „Campanie împotriva predării în limba română“. Ştirea nu pomeneşte nicăieri numele d-lui director general al pre­fecturii, Ioan Solomon. Se spune, însă. ..Declaraţiile scrise ale părinţilor certifi­că faptul că se fac presiuni asupra lor să nu-şi dea co­piii să studieze în limba ro­mână“. De unde-or fi scos con judeţeni noştri­ că toc­mai dl. Ioan Solomon a de­clarat acest lucru? Mister. Probabil din datele puse la dispoziţia domniilor lor... Agenturile nu doarme... E limpede că gazeta ju­deţeană minte şi dezinfor­mează cu bună ştiinţă, cu un scop precis: aţâţarea populaţiei de limbă maghiară împotriva membrilor Ligii „Andrei Şaguna“, a conducerii acesteia. Trezirea la realita­te, ch­­iar la concordie a româ­nilor din Covasna — atâta şi aşa cum este — este şi efec­tul acţiunilor acestei Ligi. Iar dl. Ioan Solomon este chiar preşedintele ei. Ca urmare Ioan Solomon trebuie discre­ditat, indiferent de mijloace. Nu contează că cititorii sunt înşelaţi. Ei trebuie musai să priceapă că toate nenorociri­le maghiarilor din Covasna de la Liga Andrei Şaguna se trag! Altfel, in judeţul nostru ar fi raiul pe pământ şi cor­nul abundenţei ne-ar sune veşnic in urechi. Sensul atacurilor U.D.M.R s-a schimbat, aşadar, nu pre­fectul, atât de hulit până a­­cum este inamicul public nr. 1 al etniei maghiare lipsite de drepturi şi libertăţi, ci Ioan Solomon, directorul general al prefecturii. De ce? Pentru că e preşedintele Ligii cultural­­creştine „Andrei Şaguna“ o instituţie care dă bătaie an cap extremiştilor maghiari. Iată şi opiniile d-lui loan Solomon despre articolul cu pricina: „Se încearcă discredi­tarea Ligii Andrei Şaguna cu toate că Liga nu a aten­tat nici o clipă la libertăţile şi drepturile maghiarilor. Noi am pornit de la principiul că negarea dreptului altuia la identitatea naţională înseamnă negarea propriului tău drept la identitate naţională. Nu es­te reală implicarea mea în acordarea unor interviuri pre­sei centrale, n-am acordat in­terviuri sau declaraţii ziariş­tilor de la „Evenimentul zi­lei“ sau „România liberă“. Nimeni de la aceste ziare nu m-a căutat penru a-mi solici­ta interviuri. Ceea ce se afir­mă în acel articol din „Há­romszék" este atât de evident rău­voitor încât oamenii de bună credinţă, români sau maghiari, cunoscând acţiunile noastre nu se vor lăsa înşe­laţi şi manipulaţi, vor judeca singuri şi vor găsi adevărul." Desigur, insinuările şi min­ciunile din „Háromszék“ ur­măresc şi să provoace o rup­tură evidentă a relaţiilor di­rectorului general al prefec­turii cu prefectul. Lucru care cred că nu se va întâmpla pentru că interesul naţional va trece, şi în acest caz, pes­te orgolii, patimi politice, de partid, alte posibile neînţele­geri şi disensiuni. Am con­vingerea că dl. Solomon îşi v­a transforma numele în... renume, procedând, aşa cum ne-a obişnuit, ca un înţelept! Nu-i destul s-avem gulerul cămăşii curat ! (Urmare din pop. f) nale, mergându-se până la în­chiderea unor unităţi la ca­zurile de afectare gravă a me­diului! — Care au fost, totuşi, efec­tele activităţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului în condi­ţiile actualei legislaţii? — In acest an s-au efectuat 245 de acţiuni de îndrumare şi control, concretizate în 950 de măsuri care au vizat mai buna organizare în domeniu dar şi necesitatea efectuării de investiţii cu termen ime­diat sau de perspectivă, rea­lizabile numai cu alocarea de fonduri. Fie din profiturile realizate de agenţii economici, fie din fondurile bugetare. —­ Aţi putea exemplifica? — S-a reuşit In primul rând obiectivul prioritar al Agen­ţî­i, acela al păstrării apelor ce traversează judeţul în ca­tegoria a Il-a, aşa cum şi Intră, ca efect al reducerii poluării la unii dintre marii agenţi economici: S.C. „Spirt­ Amidon“ Ozun S.A., S.C. A­­midex S.A Tg. Secuiesc, I.S.A.M.A. Sf. Gheorghe, I.A.M.E. S.A. Sf. Gheorghe R.A.G.C.L. Sf. Gheorghe, Co­vasna şi întorsura Buzăului. In domeniul protecţiei solului şi subsolului, măsurile au vi­zat Intrarea în legalitate (în principal conform Legii 18/ 1991), la exploatările în ca­­r­erele de suprafaţă, ape mi­nerale, mipe, sonde, în condi­ţiile în care o serie de agenţi economici au început exploa­tările fără a obţine in preala­bil aprobările necesare, inclusiv acordul de me­diu! S-au aplicat a­­menzi în valoarea de 1 mili­on lei şi s-a sesizat Procu­ratura pentru abateri sanc­ţionate de Legea 18, fixând şi termenele imediate de intrare in legalitate. Aş putea amin­ti aici firmele „Doina“ S.R.L. Covasna, „Mineral“ Company, Fabrica de cărămidă Breţcu şi un caz mai special — Aso­ciaţia pentru Ingrăşarea Tau­rinelor „Tam­val“ din Târgu Secuiesc — care, din lipsă de spaţiu pentru stocarea dejec­ţiilor, a exec­utat fără apro­bări un nou batal, anunţând din circuitul agricol un teren de raetgoria I. Un alt set de amenzi (în valoare de 2158 mii lei) ca urmare a recla­­maţiilor cetăţeneşti, au vizat comfortul social, reducerea zgomotului, vibraţiilor, apă­rarea şi extinderea zonelor verzi, etc. — Sunt aceste amenzi des­tul de usturătoare de eficien­te? — Din păcate nu! Aş zice că sunt simbolice, iar efectul lor, minim, fără a stimula, sau, dacă vreţi, fără a con­strânge, la efectuarea de in­vestiţii pentru protecţia me­diului. — Ce s-ar putea realiza dacă aţi avea la îndemână noul instrument legislativ? — Foarte multe! Lucruri care, mai devreme sau mai târziu, vor trebui făcute da­că vrem să intrăm în rând cu lumea şi la acest capitol: rampe amenajate pentru de­euri menajere la Covasna şi ntorsura Buzăului dar şi în localităţile rurale; o rampă pentru deşeuri industriale la Sfântu Gheorghe, surse noi de alimentare cu apă în Baraolt, aducţiune de apă industrială la Covasna , disponibilizarea apei pota­bile pentru acoprirea nece­sarului In zona turistică racordarea unor agenţi eco­­mmici la staţiile de epurare în Târgu Secuiesc, întorsura, Breţcu, Baraolt, dotarea sta­ţiilor de mixturi asfaltice cu sisteme uscate de purifi­care a aerului, măsuri cu­­r­ative In administrarea Re­zervaţiei „Mestecănosul Reci“ şi încă multe altele... Nu e­­xistă practic unitate pe raza judeţului care să nu nece­site îmbunătăţiri în acest domeniu. — Din tot acest „caiet de sarcini" este prevăzut ceva pentru anul 1994? — Pentru 1994 a fost sta­bilit, împreună cu agenţii economici, un volum de in­vestiţii în valoare totală de peste un miliard. Eforturi­le financiare vor fi făcute in proporţie de aproximativ 50 la sută din profiturile rea­lizate de agenţii economici şi cealaltă jumătate de la bu­get. Atenţionez însă că cifre­le sunt orientative, putând suporta modificări,.. „O colaborare profitabilă...“ (Urmare din pag. 1­ aminti înfiinţarea unui Insti­tut de cercetări pe probleme româneşti la Gruia (sediul fi­ind provizoriu)), iar ca un deziderat pe care sperăm să-l vedem înfăptuit în anul ce vine este constituirea unui important Centru cultural, tot în judeţul Békés. Oficialită­ţile maghiare s-au angajat să realizeze aşa ceva, iar multe judeţe din România au pro­mis că ne vor sprijini în ma­teri­li­zarea visului nostru. — Vă întreb direct, stimate domnule Petruşan: cum trăiesc românii aici? — Bine. Aţi putut observa acest lucru şi dumneavoastră! Ceea ce ii preocupă pe un alt plan, este păstrarea identităţii lor spirituale. Dacă ne vom neglija valorile, le vom pier­de, şi odată cu ele şi elemen­tele caracteristice ale etniei. Românii din Ungaria vor să fie implicaţi mai puternic în viaţa culturală din ţara ma­mă, dar nu e chiar aşa de simplu. Deosebirile de menta­lităţi sunt încă mari. E nevo­ie de răbdare, bunăvoinţă, de cunoaştere temeinică a rea­lităţii în care vieţuim. Cel mai odios cuvânt pentru noi a fost „graniţă“, acea barieră artificială între românii din cele două ţări. Din punct de vedere eco­nmic, românii din Ungaria o duc — deci — mul­ţumitor, şi ei nu ţin să facă obişnuitele comparaţii pe care le faceţi dumneavoastră! Când am fost anul acesta toi România am stat de vorbă cu mulţi politicieni, istorici, oameni de cultură şi am ră­mas surpris de faptul că unii dintre ei nu înţeleg exact situaţia noastră! Tocmai de aceea se cer întărite relaţiile reciproce, vizitele, schimburile culturale. — Din câte ştiu, aţi fost şi în judeţul Covasna... — Da, cât şi în Harghita dar numai pentru foarte scurt timp. Este o experienţă in­teresantă, deoarece în aceste judeţe problemele etnice se află în atenţia tuturor aşa încât putem învăţa multe u­­nii de la alţii, colaborarea fiind profitabilă pentru ambe­le părţi. — Puteţi avansa o cifră re­feritoare la numărul româ­nilor ce trăiesc în Ungaria? — E greu de spus exact, dar estimăm în jur de 20— 25.000. Majoritatea se găsesc în trei judeţe situate în ve­cinătatea graniţei, iar în co­muna Micherechi ponderea este de circa 90 la sută. — V-aş ruga să exprimaţi într-o frază deviza Uniunii pe care o conduceţi. — „Numai împreună!“ Lec­ţia convieţuirii comune trebu­ie învăţată de către toţi şi, mai ales, respectată. — Vă mulţumim şi spe­răm să ne revedem cât de curând!

Next