Cuvântul Nou, decembrie 1993 (Anul 4, nr. 999-1017)
1993-12-03 / nr. 999
Pag. 2 NOTE «ŞTIRI »IMFORMATII 4| Soarele a răsărit la ora 7,33 şi va apune la ora 16,37. Din acest an au mai rămas 29 de zile. Din calendarul creştin ortodox: Sf. Proroc Sofronie; Cuv. Ioan Sihastru. Muzică şi copilărie Intre lucrurile frumoase care s-au întâmplat în viaţa culturală a municipiului in această săptămână a Marii Uniri si a Zilei naţionale, a fost şi recitalul de muzică de cameră de la Liceul de artă Sfântu Gheorghe, care a avut loc în seara zilei de marţi, 30 noiembrie 1993. Programul a fost susţinut de patru dintre elevi liceului: Forro Csengele (pian, clasa a II-a), Kasza Agnes (vioară, clasa a IV-a), Németh István (pian, clasa a XI-a), şi Bagoly István (vioară, clasa a XII-a), despre care domnul profesor Kereji Ioan ne spunea: „In scoală avem foarte mulţi copii talentat, deosebiţi. Protagoniştii acestei seri sunt în acest moment într-o formă bună, cu repertorii închegate, complete. Cei doi băieţi ne vor reprezenta, de altfel, la Festivalul internaţional „MOZART“, care va avea loc la Cluj, în jurul datei de 11 decembrie, şi va constitui prima noastră „ieşire“ într-o companie internaţională...“ S-a cântat Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Handel, Corelli, Bartók..., într-o atmosferă intimă (spectatorii au fost părinţi şi colegi, mai ales) dor la o altitudine spirituală care face cinste atât micilor muzicieni cât şi maeştrilor lor, profesorii. Tuturor le dorim succes, pe cât mai multe scene în ţară, şi, de ce nu, dincolo de hotarele ei! Alexandra MORAR Crosul „Moş Nicolae" Cercul de alergare „Gáli Lajos“ organizează sâmbătă, 4 decembrie, Crosul ,,Moş Nicolae", aflat la a treia ediţie. întrecerile rezervate copiilor din grădiniţe şi Clasele I—IVI se desfăşoară în Sfântu Gheorghe, pe strada de deasupra parcului din centrul municipiului, înscrierile se fac la faţa locului (lângă Biblioteca judeţeană), începând cu ora 8.30, taxa de participare fiind de 100 lei. Micii concurenţi vor primi dulciuri, oferite de cei care sponzorizează această iniţiativă a Cercului de alergare „Gáli Lajos“. (N. S.) „Cupa Covasna’’ la Karate în organizarea Federaţiei Române de Karate, duminică, în Sfântu Gheorghe, are loc un concurs de arte marţiale, dotat cu „Cupa Covasna“. Participă sportivi de la Karate Club Rm. Vâlcea, Budokan Karate Club Braşov, Tora Club Făgăraş, Samurai Karate Club Braşov şi Centrul de Arte Marţiale din Sfântu Gheorghe. întrecerile încep la ora 10 şi sunt găzduite de Sala sporturilor din Sfântu Gheorghe. (N. S.) Depuneri de coroane de Hon (Urmare din pag. 1) Viteazul din municipiul reşe-------------------------—dinţă de judeţ. Au depus coroane prefectura, consiliul judeţean, unităţi militare, Inspectoratul de poliţie, S.R.I., ligi şi fundaţii culturale, asociaţii, partide politice, societăţi comerciale, şcoli. In final, la statuia lui Mihai Viteazul cei prezenţi s-au prins în Hora Unind, din, unităţile militare din Breţia. Coroane de flori au fost depuse şi la statuia Soldatului eliberator din Covasna—Voineşti, la Monumentul Ostaşului Român din Sf. Gheorghe și la grupul statuar Mihai CUVÂNTUL NOU Anul IV Nr. 999 Convocare In conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr. 69/91 privind administraţia publică locală, se convoacă Consiliul Judeţean Covasna în şednţă extraordinară, la sediul său din municipiul Sfântu Gheorghe, Piaţa Libertăţii nr. 4, jud. Covasna în ziua de 8 decembrie 1993, ora 10,00 având următorul proiect al ordinii de zi: 1. Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor aprobate prin Ordonanța Guvernului nr. 2/93 cu privire la rectificarea bugetului pe anul 1993; 2. Proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului local al Consiliului judeţean Covasna pe anul 1993; 3. Proiect de hotărâre cu privire la înfiinţarea şi organizarea Corpului Gardienilor publică de pe lângă Consiliul judeţean Covasna; 4. Proiect de hotărâre privind numirea şefului Corpului Gardienilor publici. Materialele şedinţei pot fi studiate la Serviciul Secretarat, protocol, mass-media şi relaţii cu publicul din cadrul Consiliului judeţean Covasna, începând cu data de 6 decembrie, 1993. Preşedinte Orbán Árpád „Cine conduce Prefectura?“ (I ’mm» din nou !) de o dezinformare rău intenţionată a cititorilor acestui ziar, incitând la ură şi, de ce nu, la răzbunare. Autorul nu este interesat de adevărul celor scrise în ziarele citate, ci de sursa informaţiilor... Am căutat şi noi ziarul „România liberă“ din 7 octombrie. Am găsit,pe pagina 5, dreapta sus 20 de rânduri semnate de Carmen Iordache cu titlul „Campanie împotriva predării în limba română“. Ştirea nu pomeneşte nicăieri numele d-lui director general al prefecturii, Ioan Solomon. Se spune, însă. ..Declaraţiile scrise ale părinţilor certifică faptul că se fac presiuni asupra lor să nu-şi dea copiii să studieze în limba română“. De unde-or fi scos con judeţeni noştri că tocmai dl. Ioan Solomon a declarat acest lucru? Mister. Probabil din datele puse la dispoziţia domniilor lor... Agenturile nu doarme... E limpede că gazeta judeţeană minte şi dezinformează cu bună ştiinţă, cu un scop precis: aţâţarea populaţiei de limbă maghiară împotriva membrilor Ligii „Andrei Şaguna“, a conducerii acesteia. Trezirea la realitate, chiar la concordie a românilor din Covasna — atâta şi aşa cum este — este şi efectul acţiunilor acestei Ligi. Iar dl. Ioan Solomon este chiar preşedintele ei. Ca urmare Ioan Solomon trebuie discreditat, indiferent de mijloace. Nu contează că cititorii sunt înşelaţi. Ei trebuie musai să priceapă că toate nenorocirile maghiarilor din Covasna de la Liga Andrei Şaguna se trag! Altfel, in judeţul nostru ar fi raiul pe pământ şi cornul abundenţei ne-ar sune veşnic in urechi. Sensul atacurilor U.D.M.R s-a schimbat, aşadar, nu prefectul, atât de hulit până acum este inamicul public nr. 1 al etniei maghiare lipsite de drepturi şi libertăţi, ci Ioan Solomon, directorul general al prefecturii. De ce? Pentru că e preşedintele Ligii culturalcreştine „Andrei Şaguna“ o instituţie care dă bătaie an cap extremiştilor maghiari. Iată şi opiniile d-lui loan Solomon despre articolul cu pricina: „Se încearcă discreditarea Ligii Andrei Şaguna cu toate că Liga nu a atentat nici o clipă la libertăţile şi drepturile maghiarilor. Noi am pornit de la principiul că negarea dreptului altuia la identitatea naţională înseamnă negarea propriului tău drept la identitate naţională. Nu este reală implicarea mea în acordarea unor interviuri presei centrale, n-am acordat interviuri sau declaraţii ziariştilor de la „Evenimentul zilei“ sau „România liberă“. Nimeni de la aceste ziare nu m-a căutat penru a-mi solicita interviuri. Ceea ce se afirmă în acel articol din „Háromszék" este atât de evident răuvoitor încât oamenii de bună credinţă, români sau maghiari, cunoscând acţiunile noastre nu se vor lăsa înşelaţi şi manipulaţi, vor judeca singuri şi vor găsi adevărul." Desigur, insinuările şi minciunile din „Háromszék“ urmăresc şi să provoace o ruptură evidentă a relaţiilor directorului general al prefecturii cu prefectul. Lucru care cred că nu se va întâmpla pentru că interesul naţional va trece, şi în acest caz, peste orgolii, patimi politice, de partid, alte posibile neînţelegeri şi disensiuni. Am convingerea că dl. Solomon îşi va transforma numele în... renume, procedând, aşa cum ne-a obişnuit, ca un înţelept! Nu-i destul s-avem gulerul cămăşii curat ! (Urmare din pop. f) nale, mergându-se până la închiderea unor unităţi la cazurile de afectare gravă a mediului! — Care au fost, totuşi, efectele activităţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului în condiţiile actualei legislaţii? — In acest an s-au efectuat 245 de acţiuni de îndrumare şi control, concretizate în 950 de măsuri care au vizat mai buna organizare în domeniu dar şi necesitatea efectuării de investiţii cu termen imediat sau de perspectivă, realizabile numai cu alocarea de fonduri. Fie din profiturile realizate de agenţii economici, fie din fondurile bugetare. — Aţi putea exemplifica? — S-a reuşit In primul rând obiectivul prioritar al Agenţîi, acela al păstrării apelor ce traversează judeţul în categoria a Il-a, aşa cum şi Intră, ca efect al reducerii poluării la unii dintre marii agenţi economici: S.C. „Spirt Amidon“ Ozun S.A., S.C. Amidex S.A Tg. Secuiesc, I.S.A.M.A. Sf. Gheorghe, I.A.M.E. S.A. Sf. Gheorghe R.A.G.C.L. Sf. Gheorghe, Covasna şi întorsura Buzăului. In domeniul protecţiei solului şi subsolului, măsurile au vizat Intrarea în legalitate (în principal conform Legii 18/ 1991), la exploatările în carerele de suprafaţă, ape minerale, mipe, sonde, în condiţiile în care o serie de agenţi economici au început exploatările fără a obţine in prealabil aprobările necesare, inclusiv acordul de mediu! S-au aplicat amenzi în valoarea de 1 milion lei şi s-a sesizat Procuratura pentru abateri sancţionate de Legea 18, fixând şi termenele imediate de intrare in legalitate. Aş putea aminti aici firmele „Doina“ S.R.L. Covasna, „Mineral“ Company, Fabrica de cărămidă Breţcu şi un caz mai special — Asociaţia pentru Ingrăşarea Taurinelor „Tamval“ din Târgu Secuiesc — care, din lipsă de spaţiu pentru stocarea dejecţiilor, a executat fără aprobări un nou batal, anunţând din circuitul agricol un teren de raetgoria I. Un alt set de amenzi (în valoare de 2158 mii lei) ca urmare a reclamaţiilor cetăţeneşti, au vizat comfortul social, reducerea zgomotului, vibraţiilor, apărarea şi extinderea zonelor verzi, etc. — Sunt aceste amenzi destul de usturătoare de eficiente? — Din păcate nu! Aş zice că sunt simbolice, iar efectul lor, minim, fără a stimula, sau, dacă vreţi, fără a constrânge, la efectuarea de investiţii pentru protecţia mediului. — Ce s-ar putea realiza dacă aţi avea la îndemână noul instrument legislativ? — Foarte multe! Lucruri care, mai devreme sau mai târziu, vor trebui făcute dacă vrem să intrăm în rând cu lumea şi la acest capitol: rampe amenajate pentru deeuri menajere la Covasna şi ntorsura Buzăului dar şi în localităţile rurale; o rampă pentru deşeuri industriale la Sfântu Gheorghe, surse noi de alimentare cu apă în Baraolt, aducţiune de apă industrială la Covasna , disponibilizarea apei potabile pentru acoprirea necesarului In zona turistică racordarea unor agenţi ecommici la staţiile de epurare în Târgu Secuiesc, întorsura, Breţcu, Baraolt, dotarea staţiilor de mixturi asfaltice cu sisteme uscate de purificare a aerului, măsuri curative In administrarea Rezervaţiei „Mestecănosul Reci“ şi încă multe altele... Nu există practic unitate pe raza judeţului care să nu necesite îmbunătăţiri în acest domeniu. — Din tot acest „caiet de sarcini" este prevăzut ceva pentru anul 1994? — Pentru 1994 a fost stabilit, împreună cu agenţii economici, un volum de investiţii în valoare totală de peste un miliard. Eforturile financiare vor fi făcute in proporţie de aproximativ 50 la sută din profiturile realizate de agenţii economici şi cealaltă jumătate de la buget. Atenţionez însă că cifrele sunt orientative, putând suporta modificări,.. „O colaborare profitabilă...“ (Urmare din pag. 1 aminti înfiinţarea unui Institut de cercetări pe probleme româneşti la Gruia (sediul fiind provizoriu)), iar ca un deziderat pe care sperăm să-l vedem înfăptuit în anul ce vine este constituirea unui important Centru cultural, tot în judeţul Békés. Oficialităţile maghiare s-au angajat să realizeze aşa ceva, iar multe judeţe din România au promis că ne vor sprijini în materilizarea visului nostru. — Vă întreb direct, stimate domnule Petruşan: cum trăiesc românii aici? — Bine. Aţi putut observa acest lucru şi dumneavoastră! Ceea ce ii preocupă pe un alt plan, este păstrarea identităţii lor spirituale. Dacă ne vom neglija valorile, le vom pierde, şi odată cu ele şi elementele caracteristice ale etniei. Românii din Ungaria vor să fie implicaţi mai puternic în viaţa culturală din ţara mamă, dar nu e chiar aşa de simplu. Deosebirile de mentalităţi sunt încă mari. E nevoie de răbdare, bunăvoinţă, de cunoaştere temeinică a realităţii în care vieţuim. Cel mai odios cuvânt pentru noi a fost „graniţă“, acea barieră artificială între românii din cele două ţări. Din punct de vedere econmic, românii din Ungaria o duc — deci — mulţumitor, şi ei nu ţin să facă obişnuitele comparaţii pe care le faceţi dumneavoastră! Când am fost anul acesta toi România am stat de vorbă cu mulţi politicieni, istorici, oameni de cultură şi am rămas surpris de faptul că unii dintre ei nu înţeleg exact situaţia noastră! Tocmai de aceea se cer întărite relaţiile reciproce, vizitele, schimburile culturale. — Din câte ştiu, aţi fost şi în judeţul Covasna... — Da, cât şi în Harghita dar numai pentru foarte scurt timp. Este o experienţă interesantă, deoarece în aceste judeţe problemele etnice se află în atenţia tuturor aşa încât putem învăţa multe unii de la alţii, colaborarea fiind profitabilă pentru ambele părţi. — Puteţi avansa o cifră referitoare la numărul românilor ce trăiesc în Ungaria? — E greu de spus exact, dar estimăm în jur de 20— 25.000. Majoritatea se găsesc în trei judeţe situate în vecinătatea graniţei, iar în comuna Micherechi ponderea este de circa 90 la sută. — V-aş ruga să exprimaţi într-o frază deviza Uniunii pe care o conduceţi. — „Numai împreună!“ Lecţia convieţuirii comune trebuie învăţată de către toţi şi, mai ales, respectată. — Vă mulţumim şi sperăm să ne revedem cât de curând!